7,739 matches
-
uman are interacțiuni complexe cu mediul înconjurător și cu alte organisme, printre care și cu lumea nebănuit de complexă, nevăzută, a microorganismelor, în care avem dușmani, producători de boli, dar și prieteni minusculi, care sunt necesari pentru supraviețuire. Astfel, numeroase bacterii participă la ceea ce reprezintă ecosistemul uman. „Armate de bacterii” colonizează organismul de la naștere constituind „imigranți ilegali primari”. Majoritatea bacteriilor nu sunt agresive, fiind grupate în comunități microbiene cu oarecare stabilitate pe durate lungi de timp, fiind implicate în procese biochimice
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
alte organisme, printre care și cu lumea nebănuit de complexă, nevăzută, a microorganismelor, în care avem dușmani, producători de boli, dar și prieteni minusculi, care sunt necesari pentru supraviețuire. Astfel, numeroase bacterii participă la ceea ce reprezintă ecosistemul uman. „Armate de bacterii” colonizează organismul de la naștere constituind „imigranți ilegali primari”. Majoritatea bacteriilor nu sunt agresive, fiind grupate în comunități microbiene cu oarecare stabilitate pe durate lungi de timp, fiind implicate în procese biochimice fără de care viața individului nu ar fi posibilă. Ecosistemul
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
nevăzută, a microorganismelor, în care avem dușmani, producători de boli, dar și prieteni minusculi, care sunt necesari pentru supraviețuire. Astfel, numeroase bacterii participă la ceea ce reprezintă ecosistemul uman. „Armate de bacterii” colonizează organismul de la naștere constituind „imigranți ilegali primari”. Majoritatea bacteriilor nu sunt agresive, fiind grupate în comunități microbiene cu oarecare stabilitate pe durate lungi de timp, fiind implicate în procese biochimice fără de care viața individului nu ar fi posibilă. Ecosistemul se formează la naștere, iar alianțele microorganismelor sunt generate în
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
individului. Probioticele sunt microorganisme vii care, administrate în cantitate adecvată, oferă gazdei beneficii privind sănătatea. Termenul a fost creat în antiteză cu cel de antibiotice. Prebioticele sunt substanțe necesare proliferării microorganismelor „probiotice”. Majoritatea sunt oligozaharide pe care organismul uman și bacteriile patogene nu le pot utiliza, dar servesc ca nutrient bacteriilor „prietenoase”. Simbioticele asociază probiotice și prebiotice. Asocierea îmbunătățește supraviețuirea și implantarea probioticelor în tractul gastrointestinal. DATE ISTORICE Oamenii consumă probiotice sub formă de lactate fermentate, de peste 4000 de ani, dar
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
oferă gazdei beneficii privind sănătatea. Termenul a fost creat în antiteză cu cel de antibiotice. Prebioticele sunt substanțe necesare proliferării microorganismelor „probiotice”. Majoritatea sunt oligozaharide pe care organismul uman și bacteriile patogene nu le pot utiliza, dar servesc ca nutrient bacteriilor „prietenoase”. Simbioticele asociază probiotice și prebiotice. Asocierea îmbunătățește supraviețuirea și implantarea probioticelor în tractul gastrointestinal. DATE ISTORICE Oamenii consumă probiotice sub formă de lactate fermentate, de peste 4000 de ani, dar importanța lor pentru sănătate a fost intuită de doar 130
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
longevitate de invidiat a locuitorilor din zonă. În 1908, marele biolog Ilya Metchnikoff, laureat al Premiului Nobel (fig. 2), studiind populații longevive din sudul Europei, a constatat că laptele bătut ocupa un rol important în alimentația lor. Savantul a descris bacteria Lactobacillus bulgaricus care asigura fermentația laptelui, bacterie prezentă și în intestinul localnicilor care consumau regulat acest produs lactat. Cercetări ulterioare au dovedit că există și alte bacterii - foarte importantă fiind Lactobacillus acidophyllus (fig. 3). Termenul de probiotic a început să
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
În 1908, marele biolog Ilya Metchnikoff, laureat al Premiului Nobel (fig. 2), studiind populații longevive din sudul Europei, a constatat că laptele bătut ocupa un rol important în alimentația lor. Savantul a descris bacteria Lactobacillus bulgaricus care asigura fermentația laptelui, bacterie prezentă și în intestinul localnicilor care consumau regulat acest produs lactat. Cercetări ulterioare au dovedit că există și alte bacterii - foarte importantă fiind Lactobacillus acidophyllus (fig. 3). Termenul de probiotic a început să fie utilizat din 1960 de când efectele benefice
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
că laptele bătut ocupa un rol important în alimentația lor. Savantul a descris bacteria Lactobacillus bulgaricus care asigura fermentația laptelui, bacterie prezentă și în intestinul localnicilor care consumau regulat acest produs lactat. Cercetări ulterioare au dovedit că există și alte bacterii - foarte importantă fiind Lactobacillus acidophyllus (fig. 3). Termenul de probiotic a început să fie utilizat din 1960 de când efectele benefice ale utilizării de milenii a anumitor alimente conținând bacterii vii a devenit o preocupare constantă și consistentă a numeroși oameni
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
acest produs lactat. Cercetări ulterioare au dovedit că există și alte bacterii - foarte importantă fiind Lactobacillus acidophyllus (fig. 3). Termenul de probiotic a început să fie utilizat din 1960 de când efectele benefice ale utilizării de milenii a anumitor alimente conținând bacterii vii a devenit o preocupare constantă și consistentă a numeroși oameni de știință. Conceptul de probiotice se îmbogățește permanent prin date oferite de studii și cercetări aprofundate. Pe tegumente, mucoase, în organele cavitare, trăiesc microorganisme. Deoarece oamenii depind de propria
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
la nivelul tegumentului. Microorganismele care trăiesc în intestin ating cea mai ridicată densitate celulară întâlnită într-un ecosistem. Dacă organismul uman este alcătuit din circa 10 trilioane de celule, în intestine avem de 10 ori mai multe microorganisme, în majoritate bacterii, dar și fungi, și protozoare. Un adult are în tubul digestiv 1,5 - 2 kilograme de bacterii (echivalând greutatea ficatului). Flora intestinală cuprinde între 300 și 1000 de specii, dar 30-40 sunt dominante. 99% din bacterii sunt anaerobe. Multe microorganisme
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
ecosistem. Dacă organismul uman este alcătuit din circa 10 trilioane de celule, în intestine avem de 10 ori mai multe microorganisme, în majoritate bacterii, dar și fungi, și protozoare. Un adult are în tubul digestiv 1,5 - 2 kilograme de bacterii (echivalând greutatea ficatului). Flora intestinală cuprinde între 300 și 1000 de specii, dar 30-40 sunt dominante. 99% din bacterii sunt anaerobe. Multe microorganisme nu pot fi cultivate iar identificarea lor este dificilă. Există bacterii de-a lungul întregului tub digestiv
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
multe microorganisme, în majoritate bacterii, dar și fungi, și protozoare. Un adult are în tubul digestiv 1,5 - 2 kilograme de bacterii (echivalând greutatea ficatului). Flora intestinală cuprinde între 300 și 1000 de specii, dar 30-40 sunt dominante. 99% din bacterii sunt anaerobe. Multe microorganisme nu pot fi cultivate iar identificarea lor este dificilă. Există bacterii de-a lungul întregului tub digestiv, începând din cavitatea bucală, dar cele mai multe trăiesc în treimea distală a intestinului subțire și în colon. Aciditatea gastrică, secreția
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
digestiv 1,5 - 2 kilograme de bacterii (echivalând greutatea ficatului). Flora intestinală cuprinde între 300 și 1000 de specii, dar 30-40 sunt dominante. 99% din bacterii sunt anaerobe. Multe microorganisme nu pot fi cultivate iar identificarea lor este dificilă. Există bacterii de-a lungul întregului tub digestiv, începând din cavitatea bucală, dar cele mai multe trăiesc în treimea distală a intestinului subțire și în colon. Aciditatea gastrică, secreția pancreatică și biliară limitează proliferarea bacteriilor în stomac și în treimea proximală și medie a
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
pot fi cultivate iar identificarea lor este dificilă. Există bacterii de-a lungul întregului tub digestiv, începând din cavitatea bucală, dar cele mai multe trăiesc în treimea distală a intestinului subțire și în colon. Aciditatea gastrică, secreția pancreatică și biliară limitează proliferarea bacteriilor în stomac și în treimea proximală și medie a intestinului subțire. Există interrelații complexe între gazdă și bacterii dar și între speciile microbiene. Majoritatea bacteriilor aparțin genurilor Bacteroides, Fusobacterium, Eubacterium, Ruminococcus, Peptococcus, Peptostreptococcus, Bifidobacterium, Escherichia. Alte genuri ca: Lactobacillus, Clostridium
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
cavitatea bucală, dar cele mai multe trăiesc în treimea distală a intestinului subțire și în colon. Aciditatea gastrică, secreția pancreatică și biliară limitează proliferarea bacteriilor în stomac și în treimea proximală și medie a intestinului subțire. Există interrelații complexe între gazdă și bacterii dar și între speciile microbiene. Majoritatea bacteriilor aparțin genurilor Bacteroides, Fusobacterium, Eubacterium, Ruminococcus, Peptococcus, Peptostreptococcus, Bifidobacterium, Escherichia. Alte genuri ca: Lactobacillus, Clostridium, Staphylococcus, Klebsiella, Enterobacter, Proteus, Pseudomonas sunt prezente mai rar. Genul Bacteroides este important, constituind circa 30% din floră
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
distală a intestinului subțire și în colon. Aciditatea gastrică, secreția pancreatică și biliară limitează proliferarea bacteriilor în stomac și în treimea proximală și medie a intestinului subțire. Există interrelații complexe între gazdă și bacterii dar și între speciile microbiene. Majoritatea bacteriilor aparțin genurilor Bacteroides, Fusobacterium, Eubacterium, Ruminococcus, Peptococcus, Peptostreptococcus, Bifidobacterium, Escherichia. Alte genuri ca: Lactobacillus, Clostridium, Staphylococcus, Klebsiella, Enterobacter, Proteus, Pseudomonas sunt prezente mai rar. Genul Bacteroides este important, constituind circa 30% din floră. În intestin se mai găsesc fungi (Candida
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
Klebsiella, Enterobacter, Proteus, Pseudomonas sunt prezente mai rar. Genul Bacteroides este important, constituind circa 30% din floră. În intestin se mai găsesc fungi (Candida, Saccharomyces, Aspergillus, Penicillium) și protozoare, al căror rol nu este bine cunoscut. Conform altei clasificări, majoritatea bacteriilor intestinale aparțin la două grupuri: Bacteroides (48%) și Firmicutes (51%). Grupul Bacteroides cuprinde genurile Bacteroides care au fost identificate și în alte medii decât tractul gastro-intestinal animal. Grupul Firmicutes cuprinde genurile Clostridium, Lactobacillus, Eubacterium, Ruminococcus și altele. Flora variază de la
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
Clostridium, Lactobacillus, Eubacterium, Ruminococcus și altele. Flora variază de la un individ la altul. Fiecare posedă un „nucleu” relativ stabil al florei care îl „însoțește” de-a lungul întregii vieți. Substanțele nutritive, resturile epiteliale, secrețiile, creează un mediu favorabil pentru numeroase bacterii, în total circa 200 de specii (din care 5 dominante). La naștere gura este sterilă, dar se colonizează rapid. Flora este dominată inițial de Streptococcus salivarius. Odată cu erupția dentară i se alătură S. mutans și sanguis, care trăiesc pe suprafața
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
condiții pentru a cauza leziuni. Sunt clare beneficiile pe care flora le are de la gazdă, ce-i furnizează nutrienți și habitat. Nu este la fel de clar dacă gazda are și ea avantaje. Se consideră că flora bucală ocupă locurile disponibile; astfel, bacteriile „străine” nu se pot „stabili”, stimulează imunitatea, inducând sinteza de anticorpi locali și circulanți. Poate contribui la nutriția gazdei, prin sinteza unor vitamine, similar cu flora intestinală. Substanțele absorbite din cavitatea bucală ajung direct în sânge, fără pasaj hepatic. Bacteriile
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
bacteriile „străine” nu se pot „stabili”, stimulează imunitatea, inducând sinteza de anticorpi locali și circulanți. Poate contribui la nutriția gazdei, prin sinteza unor vitamine, similar cu flora intestinală. Substanțele absorbite din cavitatea bucală ajung direct în sânge, fără pasaj hepatic. Bacteriile orale produc substanțe care inhibă dezvoltarea altor specii (acizi grași, peroxizi). Flora orală poate cauza și probleme de sănătate. Dacă bacteriile ajung în zone profunde sau în sânge, pot genera abcese ale osului alveolar, sau la distanță, în plămâni, creier
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
sinteza unor vitamine, similar cu flora intestinală. Substanțele absorbite din cavitatea bucală ajung direct în sânge, fără pasaj hepatic. Bacteriile orale produc substanțe care inhibă dezvoltarea altor specii (acizi grași, peroxizi). Flora orală poate cauza și probleme de sănătate. Dacă bacteriile ajung în zone profunde sau în sânge, pot genera abcese ale osului alveolar, sau la distanță, în plămâni, creier etc. Abcesele conțin o floră mixtă, adesea dominată de Bacteroides melanogenicus. Streptococii orali ajunși în torentul circulator (mai ales în cursul
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
care sunt retenționate resturi alimentare ce devin mediu de cultură pentru germeni. pH-ul, în gură și esofag, trebuie să fie alcalin. E menținut astfel de salivă. Aciditatea dăunează dinților și mucoasei esofagiene. Acizii pot proveni din alimente, din metabolismul bacteriilor bucale dar, mai ales, din stomac, în caz de reflux gastro-esofagian. Un pH acid favorizează dezvoltarea în exces a fungilor - de exemplu Candida. Și administrarea de antibiotice poate să o favorizeze, eliminând „concurența” bacteriilor. Stomacul Din cauza acidului clorhidric, puține microorganisme
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
pot proveni din alimente, din metabolismul bacteriilor bucale dar, mai ales, din stomac, în caz de reflux gastro-esofagian. Un pH acid favorizează dezvoltarea în exces a fungilor - de exemplu Candida. Și administrarea de antibiotice poate să o favorizeze, eliminând „concurența” bacteriilor. Stomacul Din cauza acidului clorhidric, puține microorganisme supraviețuiesc în mediul gastric. Se pot găsi mai ales lactobacili acidorezistenți. Tot aici trăiește Helicobacter pylori care este implicat în a produce sau favoriza numeroase afecțiuni: gastrite acute sau cronice, exudative până la atrofice, ulcer
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
acumulare de gaze. Intestinul subțire Are în zona proximală o populație relativ redusă (105 - 107 germeni/ml), formată din germeni Gram-pozitivi, mai ales lactobacili și enterococi. Numărul și varietatea crește pe măsura înaintării. În porțiunea distală se ajunge la 108 bacterii/ml) - apar în plus coliformi și Bacteroides. Intestinul gros Cea mai bogată floră se află în intestinul gros. Numărul bacteriilor crește la 100 de miliarde/ ml. În fiecare mililitru de conținut intestinal sunt de 20 de ori mai multe bacterii
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]
-
Gram-pozitivi, mai ales lactobacili și enterococi. Numărul și varietatea crește pe măsura înaintării. În porțiunea distală se ajunge la 108 bacterii/ml) - apar în plus coliformi și Bacteroides. Intestinul gros Cea mai bogată floră se află în intestinul gros. Numărul bacteriilor crește la 100 de miliarde/ ml. În fiecare mililitru de conținut intestinal sunt de 20 de ori mai multe bacterii decât oameni pe glob. Predomină anaerobii (Bacteroides, Bifidobacterium). Devin mai frecvenți coliformii și enterococii. Lactobacilii și clostridiile sunt constant prezente
Revista Spitalului Elias by TUDOR NICOLAIE, LIANA TAUBERG, LAURA ION () [Corola-journal/Journalistic/92042_a_92537]