375 matches
-
cislei și a cupelor nenumărate, împovărate cu Cotnariul ca de împărtășanie, vin ce spălă păcatele, obida, ranchiuna și alte asemenea boale, necuprinse vreodată în împărăția acestei lico ri și st răine orișicui se lăsa furat și purtat pe acest tărâm bahic. Iar din chemarea spre confidențe ale unora dintre bărbați (ca la orice chef, și acum, la un moment dat, vorbeau toți și nu as culta ni meni)... EMILIAN MARCU (n. 28 septembrie 1950) Poet, prozator, și publicist, Emilian Marcu rămâne
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dezinhibator al cramei și fluidul dionisiac al vieții?” “Prietine, oamenii nu s au schimbat în esența lor. Ve șnica prefacere este a vieții, nu a omului. Ca să vorbesc precum un critic, reabilitarea etică și estetică a teme i erotic o-bahice, pe care am făcut-o eu, prin recuperarea dimensiunii mitice și a implicațiilor profund umane care îi sunt prop rii, est e exemplară în temeritatea ei. Aicea trebuie vorbit de râ s, care are drept rost să nege tristețea și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Asta înseamnă că pământu-i totul. El își dă scutul vinului, așa cum mama își trece sângele fătului. În sfârșit, în „Masa umbrelor”, Ionel Teodoreanu (fratele lui Păstorel) mărturisește: „Nu știu cum se face, dar fratele meu Păstorel, încer cat se vede în trena bahică a podgoriilor și poate prin alte trene, adiacente, nu avea încă timp pentru viitorii lui prieteni și admiratori. Paj al vechiului Cotnar Și al domnițelor recente, Menestrel de complimente, Păstorind peste pahar Păstorul umbla hoinar... Dar Al.O.Teodoreanu nu a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cură de ape la Karlovy Vary („Karlovy-Very-Dry”) și de la preceptul horațian „Nec vivere carmina possunt/quae scribuntur aquae potoribus”. Din acesta iau ființă și parodiile la poezii de Mihai Eminescu, G. Topîrceanu, Ion Minulescu și Adrian Maniu, schimbul de sonete bahice cu Mihai Codreanu sau poemele libertine rămase prin arhivele confraților cărora le sunt trimise. T. a publicat și un volum de poezii lirice, Caiet (1938), oferind, indirect, secretul evoluției și al formulei sale scriitoricești. Autorul evocărilor tandre și al romanțelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
ele: 1. Fluidul profetic „deschide, prin căldura și dilatația pe care leproduce, anumiți pori prin care pătrund imagini ale viitorului” (432 e): și vaporii de vin provoacă numeroase tulburări și descoperă taine ținute până atunci În străfundul ființei noastre. Delirul bahic Întărește darul profetic, căci atunci sufletul „Încălzit și arzător respinge departe de el rezerva pe care adesea o impune prudența omenească spre a Îndepărta sau a stinge starea de entuziasm”4. 2. Rolul esențial În acțiunea fluidului Îl deține uscăciunea
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
asociată cu armonia muzicală 2. Imaginea organon-ului, a instrumentului este esențială În descrierea procesului inspirației profetice. Aceeași idee o găsim și În De Pythiae... (404 b-405 d). Pentru a sublinia importanța unei krasis adecvate, Lamprias ia ca exemplu delirul bahic, care se manifestă Într-un mod diferit, fiind adesea provocat de muzica de flaut. Semnificativ este Însă faptul că efectul acestei muzici (când mai puternic, când mai slab) variază În funcție de propria krasis a fiecărui om aflat În stare de entuziasm
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
anumiți pori prin care pătrund imagini ale viitorului 1, Întocmai vaporilor de alcool care, atunci când se ridică la cap, dezlănțuie În suflet tot felul de mișcări și revelează gânduri până atunci ascunse și secrete căci, după Euripide, «Delirul și nebunia bahică au mare forță profetică»2 atunci când sufletul, Încălzit șenthermosț și arzător șpyrodesț Într-o astfel de Împrejurare, respinge departe de el rezerva șde bun-simțț (F) pe care adesea o impune prudența omenească spre a Îndepărta sau a stinge starea de
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ideile ce se desprind din text sau poezie. În lucrarea „Danse”, Francis de Miomandre, În care se redau aspecte din istoria dansului la diferite popoare - sugestive ca mișcare, și totodată expresive corporal putem exemplifica: „Dans de lamentare” (Egipt) și „Dans bahic” (Grecia) care exprimă prin mișcarea corporală și facială tema dansului. Recomandăm accesorii, care pot contura mai expresiv simbolurile și amplifica efectul artistic În euritmie pentru comunicarea artistică, astfel sub diferite obiecte de recuzită sau portative din gimnastica ritmică sportivă ca
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
căruia, nu se poate tăgădui că, i-au plăcut vinul bun și femeile frumoase. Istoricii afirmă că era un tip violent, că îi plăcea să bea, iar unii susțin că, după 20 de ani de domnie, era neîntrecut în libațiuni bahice. Ca mare amator de vinuri, Ștefan zăbovind în zona Cotnari a construit acolo o minunată biserică, dar ca bun gospodar și poduri și drumuri pavate, care să permită transportul vinurilor, rămânând posterității și o renumită cramă pentru degustarea acestora. Este
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
schimbă, parcă, într-un diavol: „Ești dat dracu, sughița Druică și se îneca în râs. Am și certificatul, a spus Antipa.” Crima pusă la cale de personajul care decide în joacă soarta semenilor lui este una generatoare de haos. Orgia bahică pe care o dezlănțuie face să se șteargă diferențele și determină indivizii să-și piardă identitatea, să se aglutineze într-o turmă vânzolită de dezordine: „Dar ce se întâmplă? Doctorul Pușlenghea are capul profesorului Lăduncă, pe umerii lui Viziru stă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
nu știu cărui ceas,/ Când - dincolo de-al anilor ravagiu -/ Să mai salvăm splendori câte-au rămas./[...] A fost un timp baudelairian, pesemne,/ Și-un timp rimbaldian cu varii sori,/ Prin care noi - adepți plăcerii demne / Vocalizam și-ngurgitam culori”; un timp când „bahica lozincă” este contrapusă lozincilor oficiale mincinoase. Reprezentativă în grad suprem pentru această atitudine contestatară este figura lui Spartacus (evocată și într-un poem independent), model și stindard al „singaporenilor”: „cavalerul” G. Mărgărit, Ernest Mathe („umanistul Matty”, apostol al dreptății absolute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
băutura și resturile culinare drept hrană blajinilor și morților neștiuți. Astăzi, ritualul sacru al blajinilor, cu rosturile sale metafizice bine definite, ia forma hedonistă a unor banale petreceri câmpenești. Sub chipul "duminicalismului" (Andrei Pleșu), poporul invadează pădurile patriei destrăbălându-se bahic și culinar. Gratarul, micii și berica simbolizează reala indiferență a multora dintre noi față de sensurile spirituale ale Paștelui Blajinilor. Aceste stranii creaturi mitologice ne invită, cu alte cuvinte, să ne asumăm o urgentă și necesară lecție de ecologie și de
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
părut total inadecvat față de realitățile basarabene, un elogiu al nesimțirii. Episodul 3 Intelectualul ca diversiune Octombrie, 1999 Mediocru și amorf, leneș somnolând în pauzele dintre o sfâșietoare doină de jale interpretată de un taraf de amatori și o epuizantă petrecere bahică (prilejuită de obicei de o zi de naștere sau, vai, de o înmormântare), mediul cultural basarabean este cu regularitate scurtcircuitat de câte o diversiune care animă pentru un timp spiritele în rândurile intelighenției. Ambalată artistic, emanând groase fumigații biblice, ultima
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a avut nimeni inițiativa unui vot care să ceară îndepărtarea butoiului cu vin din bufetul instituției (un butoi din lemn de foarte bună calitate - m-a asigurat un cunoscător - un butoi frumos ornamentat), protejând astfel viața scriitorilor atinși de virusul bahic și stimulând într-un fel scrisul, atât de puțin și de debil pe meleagurile noastre. O dată cu prezentarea revistei Contrafort la Radio Europa Liberă, se pare că butoiul va deveni cu adevărat o mascotă a instituției scriitoricești, care va dobândi, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
naratori secundari, reflectori ai biografiei personajului. Anecdotica e pletorică și, la urma urmei, comună: viața studențească predecembristă și existența precară, frustrantă din anii postdecembriști, trăite de un tânăr chinuit de incertitudini și aspirații generoase, mici aventuri, povești de amor, libații bahice, un caz de arivism politic (al unui cadru universitar) etc. - toate supuse comentariului auctorial. Susținut de un patos omniprezent, venit dintr-o oximoronică jubilație decepționistă suscitată de confruntarea cu marasmul, și de un stil uneori de o verbozitate excesivă, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288762_a_290091]
-
protejează pe oameni împotriva cutremurelor. În 10 noiembrie 1940, cunoscutul scriitor și epigramist Păstorel Teodoreanu urma să se mute într-o garsonieră din blocul Carlton din București, pe care o și arvunise cu o zi înainte. Participând la un chiolhan bahic, a amânat cu o zi să se mute și a scăpat astfel cu viață: peste noapte, blocul s-a prăbușit Printre cei care au avut mare noroc la cutremurul catastrofal din 10 noiembrie 1940 s-a numărat și actrița Mia
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
risca să nu-l mai vadă soarele o bună bucată de vreme (dacă nu chiar mai rău!...). în ce mă privește, eu am recunoscut cinstit, de la început, că în seara cu pricina, mă aflam într-o stare deosebită (de exaltare bahică!) în beneficiul ideii că... omul e supus greșelii; dar nu mi-ar fi deloc ușor să admit (fără a încălcat legile sincerității și ale bunului simț și alte numeroase legi...) că, în aceeași seară, eram și nebun ori chiar idiot
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și poeți. A doua parte a textului reia în contrapunct versul inițial, aplicându-i apoi tenta ironică, dezarmantă și depreciativă. Dintr-o ironie la adresa lumii, textul se transformă într-unul voit autoironic, pentru că se sugerează că e creat sub imperiul bahic. În consecință, se justifică astfel incertitudinile, ezitările, modul aparent haotic, cel puțin de asamblare a lui: "[nu știu] nici cum trei [stele] au rămas pe-o etichetă;/ scrie: JAMAICA virgulă COGNAC IMPORTAT/ și pe poză o creolă zâmbește cochetă". E
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
revenea lustruită pe talazuri lângă stelele veștede/ de care visătorii anină caligrafia romantismului pe cer." (Alegorie generală). Este motivul asupra căruia revine cel mai des Constant Tonegaru într-o manieră demitizantă și totodată novatoare: viziunea poate fi modificată sub influență bahică așa cum sugerează și titlul, Puțin alcool, totuși fără a exclude nota polemică: "Cum stelele s-au urcat pe cer, nu știu,/ dar Luna zău, aș pune-o într-un cuier/ să nu se mai miște tradițional/ și-aș descărca într-
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cerc de stele împrejur/ deasupra cerc de stele./ Sat wam asi - mi s-a spus/ într-o învălmășeală de vorbe, pahare/ formula era sâsâită, se pare" (A doua seară eram cu amicii), amintind de aceeași intervenție ironică, tot în registru bahic, de la Constant Tonegaru. Universul pe care-l recreează Constant Tonegaru nu este unul de factură romantică, deși apelul la unele teme și motive ar putea sugera acest fapt, dimpotrivă, iar raportarea ironică la acest tip de sensibilitate este relevantă în
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cuprinși de frenezie coribantică nu sunt, când dansează, în mințile lor, tot așa nici poeții lirici nu sunt în mințile lor [s.n.] când alcătuiesc frumoasele lor cânturi ci, de cum se cufundă în armonie și ritm, ei sunt cuprinși de avânt bahic și stăpâniți de el - asemenea bacantelor care, când sunt în stăpânirea lui, scot miere și lapte din râuri, nu însă și când se află în mințile lor; cu sufletul poeților lirici, după propria lor mărturie, se petrece același lucru. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
loc le schimbă, ce mare deserviciu ne facem cu paranteza geamuri, în care stăm! ce paranteză groasă, și nu ea, cît Coada-i groasă, /Coada-i groasă, / Coada-i groasă, /De Cotnar! vezi subsol, Păstorel Teodoreanu, "Hronicul măscăriciului Vălătuc", roman bahic etc., stație "Petrom" la șosea, coboară călătorii ostentativ de mulți ce sînt și mai ales de actul prezenței lor, orașul Tîrgu Frumos speculat și de ploaie, eterna miză pe viitor, în vîrtej se adună nădejdea ochilor noștri, trei copii, eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dezalcoolizare, faceți găuri unde știți! mustața stă pleoștită, chelia crește! dacă sîntem domnișoară mai animăm pustiul cu băieți, urc spre etajul vagonului pînă la penultima treaptă și mă întorc în vîrful picioarelor, dar tot pustiu locul, bîjbîie gesturi de confuzie bahică pe sticlă, de afară miros de hoit prin definiție și, primenirea aerului, dispare și mirosul, luna nouă, abisul ei, știi că abia te-ai cățărat înapoi după atît abis-Hecate! ce uimește la un oraș și-i dovedește inutilitatea: faptul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Reținut la facultate, drept cadru didactic, îndată ce am terminat cursurile în 1949, urma să susțin Examenul de Stat (licența) în primăvara anului 1950. Întrucât pe lângă examenul oral, trebuia elaborată și o teză, prof.I.Gugiuman ... un admirator al podgoriilor și produselor bahice ... mi-a propus ca subiect "Podgoria Cotnari, studiu fizico-geografic". Prof. Mihai David (cum spuneam, îndepărtat din învățământul superior, dar încă prezent la Secția de Geografie, unde i se mai păstra biroul) ... auzind de proxima mea deplasare la Cotnari ... m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
besericești”, lucrând și ținând deschise prăvăliile „duminecile și [de] sărbătorile cele mari” <endnote id="(652, pp. 48 și 87)"/>. Tot Antim Ivireanul Îi Îndemna pe români să fie cumpătați În „zilele cele curate” și să nu se dedea la excese bahice cum, chipurile, fac „jidovii” de sabat : „nu pohti sâmbăta pentru beții, ca și jidovii” <endnote id="(822, p. 204)"/>. În anumite situații presante, unii evrei nu-și permiteau să rateze o călătorie de sabat. Singurul fel admis de Talmud de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]