307 matches
-
bazinul Nistrului În România trăiește în regiunea apelor de coline și de munte corespunzătoare zonei lipanului până la Dunăre. Se află în Dunăre numai în zona Porților de Fier, Tisa, Vișeu, Someș, Lăpuș, Crișul negru, Crișul repede, Mureș, Bistra, Cerna, Caraș, Bahna, Topolnița, Olt, Berivoi, Sâmbăta, Apa Roșie, Gilort, Suceava, Putna, Bistrița, Argeș, Ilfov, Ialomița, cursul superior al Bicazului etc . În Nistru trăiește în porțiunea de mijloc al fluviului (în amonte și aval de Soroca). Lungimea obișnuită a corpului 10-25 cm; maximală
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
colecția sa, dar începerea războiului a trimis în Rusia cele mai valoroase tablouri, odată cu tezaurul țării, și acestea nu s-au mai întors niciodată. Vasile G. Morțun a murit la 30 iulie 1919, la moșia sa din satul Broșteni, comuna Bahna (astăzi în județul Neamț), fiind înmormântat în cavoul familiei. La înmormântarea sa au participat miniștrii Alexandru Constantinescu, Ion Gh. Duca, Dumitru Buzdugan, George G. Mârzescu, aghiotantul regal Ion Țenescu (din partea Regelui Ferdinand), oficialități din aproape toate județele țării, precum și țărani
Vasile G. Morțun () [Corola-website/Science/307444_a_308773]
-
Arămești este un sat în comuna Bahna din județul Neamț, Moldova, România. Este situat în partea de Sud-Est a județului Neamț, la exteriorul dealului subcarpatic Runc (515 m) - zona limitrofa cu județul Bacău, aflându-se în vecinătatea satelor Liliac, Bahna și Broșteni. Satul are o populație de
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
Arămești este un sat în comuna Bahna din județul Neamț, Moldova, România. Este situat în partea de Sud-Est a județului Neamț, la exteriorul dealului subcarpatic Runc (515 m) - zona limitrofa cu județul Bacău, aflându-se în vecinătatea satelor Liliac, Bahna și Broșteni. Satul are o populație de aproximativ 50 de persoane și este sat component al comunei Bahna-Neamț, ce cuprinde următoarele localități: Izvoare, Bahnisoara, Broșteni, Tuscanii din Vale, Tuscanii din Deal, Liliac și Bahna. Din punct de vedere fizico-geografic, sătul
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
aflându-se în vecinătatea satelor Liliac, Bahna și Broșteni. Satul are o populație de aproximativ 50 de persoane și este sat component al comunei Bahna-Neamț, ce cuprinde următoarele localități: Izvoare, Bahnisoara, Broșteni, Tuscanii din Vale, Tuscanii din Deal, Liliac și Bahna. Din punct de vedere fizico-geografic, sătul Arămești se suprapune zonei de contact a culoarului Șiretului, în dreptul Podișului Central Moldovenesc, cu dealurile piemontane pericarpatice din Sud-Estul Depresiunii Caracu-Bistrita. Partea Nordică a satului, este străbătuta de pârâul Turbata, ce izvorăște din Dealul
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
Tradiția locală afirmă că satul s-a ridicat cu lemnul "„tăiat pe loc”". Dovezi în acest sens sunt alături de configurația frecventă a terenurilor cu sol tipic de pădure în continuă degradare și unele toponime precum fânațele: Poiana cea Mare, Poiana Bahnei sau Poiana Șesului etc. În privința existenței masive a pădurii pledează și plasarea în câmpul primei peceți din 1812 a unui brad sau molid. Între anii 1773-1775, este întocmită harta Būschel, izvor cartografic care pe amplasamentul actual al satului Poieni nu
Comuna Poieni-Solca, Suceava () [Corola-website/Science/301987_a_303316]
-
Dochia este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Neamț, Moldova, România. Prima atestare documentară apare în 1864 când s-a înființat comuna Bahna și a inclus satele Dochia si Bălușești. În anul 1880 s-a înființat comuna Dochia care a fost apoi inclusă în comuna Girov la reforma administrativă din 1968. În anul 2003, prin legea 261 s-a reconstituit comuna Dochia pe
Dochia, Neamț () [Corola-website/Science/301629_a_302958]
-
și transportată în satul Vânători din comuna Gorbănești (județul Botoșani) , unde a fost remontată și folosită în continuare drept biserică de mir. În poiana pădurii a rămas doar piciorul mesei altarului. După căderea regimului comunist, ieromonahii Pimen Chirilă și Teodosie Bahnă din obștea Mănăstirii Sihăstria Voronei au început să strângă materiale de construcție pentru o biserică de zid, dorind să reînvie în poiana din pădure vechia vatră monahală. Cu banii obținuți de la credincioși au construit primele chilii și o fântână. În
Schitul Oneaga () [Corola-website/Science/317504_a_318833]
-
o fântână. În anul 1994, din inițiativa lui Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și cu aprobarea mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, a fost reînființat Schitul Oneaga, cu obște de călugări, avându-l ca egumen pe ieromonahul Teodosie Bahnă. Deoarece Mănăstirea Vorona avea atunci obște de maici, schitul a fost pus în ascultare canonică față de Mănăstirea Sihăstria Voronei. În anul 1995 s-a pus piatra de temelie pentru o nouă biserică, care a fost sfințită la 1 octombrie 1999
Schitul Oneaga () [Corola-website/Science/317504_a_318833]
-
Mircea Iorgulescu, Ovidiu Genaru; Marcel Pop Corniș, Dragoș Vrânceanu, Gh. Ungureanu, Marian Drăghici: Minima poetica, selectează Poemul de dimineață ptr. Primele 10 cărți ale deceniului 1990-2000. Gheorghe Grigurcu, N. Prelipceanu, Ion Murgeanu, Cornel Regman, Dan Silviu Boerescu, Radu Voinescu, Mioara Bahna - Titus Vîjeu: Exerciții de neuitare, R.R. Actualități, emisiunea Memorie de rezervă/ 28 03.2004: „O saga de familie dar și una cu memorabilă valoare națională. (...) O carte scrisă cu precizie de cronicar. Dar și cu sufletul unui scriitor capabil să
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
rezervație naturală de tip botanic) situată în județul Mehedinți, pe teritoriul administrativ al orașului Drobeta Turnu-Severin. Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului Mehedinți în Podișul Getic, pe malul stâng al Dunării (aproape gura de vărsare a râului Bahna în Dunăre) în Munții Almăjului și Locvei), pe teritoriul nord-vestic al satului Gura Văii, lângă drumul național DN6 care leagă municipiul Drobeta Turnu-Severin de orașul Caransebeș. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5" din 6 martie
Fața Virului () [Corola-website/Science/328964_a_330293]
-
județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Bunoaica, Cireșu (reședința), Jupânești și Negrușa. Comuna Cireșu este situată în partea de nord-vest a județului Mehedinți. Zona prezintă un relief predominant deluros cu formațiuni carstice, cu poieni și lunci străbătute de râurile Bahna și Topolnița. Regimul climateric este de tip temperat cu influențe mediteraneene cu o temperatură medie anuală de 8-9 grade C. Principalele atracții turistice ale zonei cuprind Complexul carstic "Topolnița - Epuran" (Peștera Topolnița, Peștera Epuran), cuptoarele dacice de prelucrare a fierului
Comuna Cireșu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301600_a_302929]
-
Bicaz, Tulgheș, și cu drumul plutelor, pe Bistrița. Toate arterele din NV și SV se îndreptau spre bazinele Bârladului și Prutului prin nordul Colinelor Tutovei. Rețeaua hidrografică este reprezentată de cele două râuri, Siret și Bistrița, și de afluenții acestora: Bahna, Izvoarele, Cleja - pentru Siret, respectiv Trebeșul cu afluenții săi Bârnat și Negel - pentru Bistrița. Datorită influenței antropice regimul hidrologic al celor două râuri a fost complet modificat, amenajările hidroenergetice contribuind la regularizarea scurgerii. Pe Bistrița au fost create lacurile de
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
nemuritori, "Lupul", simbol al sufletului în traiectoria-i teluric-celestă, este surprins de poet în superb-expresioniste tonalități baladești: "Mușcând paznicul, din cușca lui, spre munte, / lupul ca o flacără-a țâșnit... / Tremură pădurile pe frunte / cu inelul brumelor sfințit. // Lunecă din bahnele cețoase / miros vânăt de sălbăteciuni. Vântul sur, pe labe somnoroase, / se târăște ca o fiară prin solduni. Lupul fuge. Zări îi cad în blană. / Crengile: arcane, șbilțuri, bice. Brazii clatină albastra lor capcană, / din puhoaie îl stropesc alice. Îndărăt, se
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
nordică a județului, la limita cu județul Neamț. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Roman. Între Filipești și Onișcani, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ159, care o leagă spre vest în județul Neamț de Bahna și înapoi în județul Bacău de Racova (unde se termină în DN15); și spre est tot în județul Neamț de Icușești și înapoi în județul Bacău de Dămienești și mai departe tot în județul Neamț de Valea Ursului și Oniceni
Comuna Filipești, Bacău () [Corola-website/Science/300670_a_301999]
-
Opriș, Valeriu Bârgau, Florin Costinescu, Ion Oarcăsu, Anghel Dumbraveanu, Lucian Chișu, Gavril Moldovan, Marin Sorescu, Radu G.Țeposu, Olimpiu Nușfelean, Alexandru Horia, Diana Soare, Sanda Faur, Andrei Milca, Menuț Maximinian, Elvira Ivașcu, Șerban Cionoff, Florin Costinescu, Elenă M.Câmpna, Mioara Bahna, Cornel Cotuțiu, Menut Maximinian, Alexandru Oprescu ș.a. A publicat în presa scrisă din România, a avut rubrici în revistele "Luceafărul" și "Cinema". A fost realizator independent pentru Canalul de televiziune etnic 32 din Chicago Illinois (SUA) (1992-1994). Jurnalist independent, din
Cleopatra Lorințiu () [Corola-website/Science/310957_a_312286]
-
Băhnășeni este un sat în comuna Pârjol din județul Bacău, Moldova, România. Așezarea geografică. Satul Băhnășeni ( bahnă , înseamnă -loc mlăștinos ), așezat pe apa Solonțului , cu axa principală orientată de la vest la est , între satul Sărata în amonte și satul Tărâța (Gura Solonțului) în aval , având pe axa secundară , la nord , Pârâul Barnei , iar spre sud Pârâul Coșarilor
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
creșterii gradului de torențialitate. Temperatura medie are valori de 8-8,5 °C, precipitațiile apropiindu-se de 580-600 l/m2. Zona este circumscrisa în nord de râurile Trebiș (emisar Bistrița) cu afluenții Slatina, Cârligați Negel, în est de Siret cu afluenții Bahna, Izvoarele, Cleja, Răcăciuni, Parava, Orbeni, Scurtă, Botohan, Fântânele, Contești, în sud-est de Trotuș (emisar Siret) cu afluenții Pârâul Mare și Gârbova, iar în vest - în partea sudică a depresiunii de Tazlău (emisar Trotuș) cu afluenții Nadișa, Răchitiș, Orașa, Helegiu, Văereni
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
comuna spre est în județul Vaslui de Băcești (unde se termină în același DN15D) și spre vest de Oniceni, Valea Ursului, apoi în județul Bacău de Dămienești, Filipești (unde se intersectează cu DN2), apoi din nou în județul Neamț de Bahna și înapoi în județul Bacău de Racova (unde se termină în DN15). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bozieni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Bozieni, Neamț () [Corola-website/Science/301623_a_302952]
-
Oligocenului, când, apele lagunei Getice s-au retras ușor spre sud și în ele au fost remaniate și sedimentate depozitele eocene. Astfel, în această regiune vom găsi Oligocenul la sud de fâșia eocenă, de-a lungul Râului Doamnei, din depresiunea Bahna Rusului până la Corbșori, în valea Argeșelului de la Nămăești până la Boteni și din culmea Mățăului până în Culmea Vâlnei-Groapa Oii. Oligocenul este reprezentat prin faciesul marno-disodilic și faciesul lagunar. Pe interfluviile dintre Topolog-Argeș și Argeș-Vâlsan, oligocenul este reprezentat doar de orizontul marnos
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
valea Argeșelului de la Nămăești până la Boteni și din culmea Mățăului până în Culmea Vâlnei-Groapa Oii. Oligocenul este reprezentat prin faciesul marno-disodilic și faciesul lagunar. Pe interfluviile dintre Topolog-Argeș și Argeș-Vâlsan, oligocenul este reprezentat doar de orizontul marnos dar de la Sboghițești la Bahna Rusului și Nucșoara, pe Râul Doamnei, la partea superioară a orizontului marnos apar gresiile gipsifere.Faciesul disodilic este alcătuit din șisturi marno-argiloase, bituminoase, care au la partea superioară plăci foioase, marnoase, de culoare vineție ce aflorează la Suslănești, pe versantul
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Duvalmului la contactul cu Masivul Iezer. Înălțimile cele mai mari din Subcarpații Argeșului sunt situate în zona dealurilor subcarpatice interne unde s-au păstrat la altitudine mai ridicată, ca niște martori de eroziune vârful Chicera (Masa de Piatră) 1227m; Culmea Bahna 1122m, Dealul Tămaș 1104m, Piscul Stânei (Muchea Pleșilor) 1143m; Vârful Mățău 1020m și Groapa Oii 950m. Repartiția principalelor trepte hipsometrice evidențiază preponderența treptei cuprinse între 600m și 800m care deține aproximativ jumătate din suprafața Subcarpaților Argeșului și se dezvoltă mai
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
1100m din Șaua Duvalmului și se continuă spre sud-vest și sud-est cu două nivele ce coboară la 1000m și 950m (Piscul Lung, Dealul Zarzărului) sculptate în sedimentele monoclinale miocene predominant conglomeratice. Interfluviul Râu Doamnei - Râușor începe de la sud de Depresiunea Bahna Rusului, printr-un versant puternic înclinat ce urcă repede și uniform pe Culmea Bahnei (1122m) sau în vârful Bolovanul (1032m), până la același nivel cu suprafața de eroziune de la est, din care mai fac parte și Plaiul Strâmbei, Poiana Rotunda și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
ce coboară la 1000m și 950m (Piscul Lung, Dealul Zarzărului) sculptate în sedimentele monoclinale miocene predominant conglomeratice. Interfluviul Râu Doamnei - Râușor începe de la sud de Depresiunea Bahna Rusului, printr-un versant puternic înclinat ce urcă repede și uniform pe Culmea Bahnei (1122m) sau în vârful Bolovanul (1032m), până la același nivel cu suprafața de eroziune de la est, din care mai fac parte și Plaiul Strâmbei, Poiana Rotunda și Muchia Pleșilor (1143m). Acestea sunt Plaiurile Plăticăi, paralele între ele și despărțite de văi
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
o zonă depresionară cu Muchia Câmpului și Muchia Rugencei ce separă depresiunile Berevoești și Godeni. Între Aninoasa și Cotești interfluviul este fragmentat de văi torențiale adâncite cu aproximativ 200m față de nivelul culmei (679m deasupra Coteștiului)și terminându-se în valea Bahna sub abruptul de cuestă al dealului piemontan Prislop (689m). Pe spinarea Dealului Ciocanu s-au păstrat depozite piemontane de pietrișuri a căror structură evidențiază concordanța lor cu pietrișurile levantine de Cândești. Deoarece aceste pietrișuri au fost transportate de Bratia, iar
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]