5,096 matches
-
apa-n care broaște-s, și-n noroi, Și broaștele rîioase-și fac sălașe, Guzgani, șopîrle, șerpi își fac sălașe, Iar șerpi și cu șopîrle trec de-a-notul, Și alte-asemeni sacre lighioi, Răsfripte fie-aceste limbi pizmașe! Să fie fripte-aceste limbi pizmașe! (Baladă - zisă a blestemelor) (Baladă a limbilor pizmașe) Mare iubitor de omofonii și polisemantisme, traducătorul uzează de ele cu prisos. Versul ,în Pariisoți, la nuntă-n sindrofie" se poate citi în trei interpretări: ,1) Parii soți - cele două grinzi (una - verticală
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
-s, și-n noroi, Și broaștele rîioase-și fac sălașe, Guzgani, șopîrle, șerpi își fac sălașe, Iar șerpi și cu șopîrle trec de-a-notul, Și alte-asemeni sacre lighioi, Răsfripte fie-aceste limbi pizmașe! Să fie fripte-aceste limbi pizmașe! (Baladă - zisă a blestemelor) (Baladă a limbilor pizmașe) Mare iubitor de omofonii și polisemantisme, traducătorul uzează de ele cu prisos. Versul ,în Pariisoți, la nuntă-n sindrofie" se poate citi în trei interpretări: ,1) Parii soți - cele două grinzi (una - verticală, cealaltă - orizontală) ale spînzurătorii
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
crește și susai/ în cele biete brazde două,/ Dar nu le-aș da în schimb pe nouă/ Grădini ale Semiramidei/ Ori nouă parcuri din Versailles!" Sau care, deplîngîn- du-și existența migratoare, ne face să auzim un ecou anticipativ al Baladei chiriașului grăbit. Studiile dedicate poeziei umoriste aparțin unui bovaric al genului, care încerca să-l practice el însuși, inclusiv - cum s-a văzut - în cadrul auster al lucrării sale de diplomă. Recidivele nu vor întîrzia să apară: "în zilele din urmă
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
Iordan Datcu Despre motivul incestului în literatura populară se adunaseră, la români, începând cu balada publicată de V. Alecsandri în 1853 și de Fr. W. Schuster în 1862, și la slavi numeroase atestări, iar o serie de opinii semnalaseră, la noi, situația de excepție, ca vechime, semnificație mitică și ca valoare poetică a baladei Soarele
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
cu balada publicată de V. Alecsandri în 1853 și de Fr. W. Schuster în 1862, și la slavi numeroase atestări, iar o serie de opinii semnalaseră, la noi, situația de excepție, ca vechime, semnificație mitică și ca valoare poetică a baladei Soarele și Luna. Lucian Blaga atrăsese atenția că plăsmuiri de asemenea anvergură conțin virtualități ale unor creații majore: "Recitiți, de exemplu, legenda poetizată Soarele și Luna din colecția șG. Dem.ț Teodorescu și veți găsi viziuni prin nimic inferioare celor
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
majore: "Recitiți, de exemplu, legenda poetizată Soarele și Luna din colecția șG. Dem.ț Teodorescu și veți găsi viziuni prin nimic inferioare celor mai admirate din marile poeme ale omenirei, de la Divina Comedie până la Faust". G. Călinescu a considerat că balada amintită face parte din "temele cele mai vaste, mai adânci în sens universal". Mai târziu, poetul Nicu Caranica, reluând comparația lui Lucian Blaga, observă că între felul cum apar iadul și raiul în balada românească și în capodopera lui Dante
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
Faust". G. Călinescu a considerat că balada amintită face parte din "temele cele mai vaste, mai adânci în sens universal". Mai târziu, poetul Nicu Caranica, reluând comparația lui Lucian Blaga, observă că între felul cum apar iadul și raiul în balada românească și în capodopera lui Dante există trăsături comune, uneori paralelismul fiind "uimitor". Balada fusese raportată, tot așa în sumare constatări, la eposul grec, îi fuseseră depistate "reminiscențe antice", Grigore Silași, spre exemplu, la 1876-1877, văzând în balada românească "întregul
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
vaste, mai adânci în sens universal". Mai târziu, poetul Nicu Caranica, reluând comparația lui Lucian Blaga, observă că între felul cum apar iadul și raiul în balada românească și în capodopera lui Dante există trăsături comune, uneori paralelismul fiind "uimitor". Balada fusese raportată, tot așa în sumare constatări, la eposul grec, îi fuseseră depistate "reminiscențe antice", Grigore Silași, spre exemplu, la 1876-1877, văzând în balada românească "întregul mit despre Apoline" (Apollo), iar în Sora Soarelui - o "reminiscență a Elenei Troiane". Sebastian
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
raiul în balada românească și în capodopera lui Dante există trăsături comune, uneori paralelismul fiind "uimitor". Balada fusese raportată, tot așa în sumare constatări, la eposul grec, îi fuseseră depistate "reminiscențe antice", Grigore Silași, spre exemplu, la 1876-1877, văzând în balada românească "întregul mit despre Apoline" (Apollo), iar în Sora Soarelui - o "reminiscență a Elenei Troiane". Sebastian Stanca, în articolul Legenda "Soarele și Luna" ca document despre originea romană a poporului român (1898-1899), a opinat că în legenda românească există un
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
articolul Legenda "Soarele și Luna" ca document despre originea romană a poporului român (1898-1899), a opinat că în legenda românească există un "amalgam de creștinism și păgânism", iar peste un secol, poetul Nicu Caranica spunea că amintita creație "reprezintă în balada noastră momentul unic în felul său al fuziunii sufletului mitic păgân cu sufletul creștin al nostru", elementele mitice păgâne din balada examinată fiind mai greu de identificat. Petru Caraman fusese convins că acest cântec românesc, care "ține de substratul roman
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
un "amalgam de creștinism și păgânism", iar peste un secol, poetul Nicu Caranica spunea că amintita creație "reprezintă în balada noastră momentul unic în felul său al fuziunii sufletului mitic păgân cu sufletul creștin al nostru", elementele mitice păgâne din balada examinată fiind mai greu de identificat. Petru Caraman fusese convins că acest cântec românesc, care "ține de substratul roman", reproduce fidel mitul greco-roman al lui Apollo și al Dianei (Artemis). N-au lipsit nici opiniile contrare, care au negat substratul
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
mai greu de identificat. Petru Caraman fusese convins că acest cântec românesc, care "ține de substratul roman", reproduce fidel mitul greco-roman al lui Apollo și al Dianei (Artemis). N-au lipsit nici opiniile contrare, care au negat substratul greco-roman al baladei, Th. Fecioru, în Poporul român și fenomenul religios (1939), declarând ritos: "Nu vedem nicăieri urme de mitologie păgână, ci, din contra, elemente creștine și o atmosferă religios-morală tranșant deosebită de a celor vechi". Elementele acestea păgâne și creștine, spune P.
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
român și fenomenul religios (1939), declarând ritos: "Nu vedem nicăieri urme de mitologie păgână, ci, din contra, elemente creștine și o atmosferă religios-morală tranșant deosebită de a celor vechi". Elementele acestea păgâne și creștine, spune P. Caraman, nu sunt în baladă atât de categoric departajate. Existau, cum am amintit, numeroase atestări și câteva aprecieri teoretice asupra motivului incestului în folclorul românesc, dar o cercetare aprofundată a lui întârzia să apară. Evenimentul a avut loc la sfârșitul anului 2004, când a apărut
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
și asupra Nunții Soarelui (245 documente). Prima versiune are circulație cu deosebire în județele Maramureș, Cluj, Bistrița Năsăud, Sălaj, Hunedoara, Suceava, Argeș, Sibiu, Alba, Bihor, Brașov, Satu Mare, Mureș, iar cea de-a doua Nunta soarelui (cu subversiuni în legende, credințe, balade, plugușoare și colinde), are răspândire cu deosebire în județele Arad, Hunedoara, Sibiu, Caraș-Severin, Mehedinți, Dolj, Gorj, Vâlcea, Olt, Argeș, Teleorman, Dâmbovița, Prahova, Ialomița, Constanța, Tulcea, Brăila, Buzău, Galați, Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamț, Iași, Botoșani, Suceava, fiecare din aceste spații beneficiind
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
cele sud-slave, unde se cunoaște doar motivul căsătoriei Soarelui cu o pământeancă, la bulgari tema fiind "aceeași cu a legendelor românești din Moldova centrală". în zona slavilor de sud se întâlnește incestul dintre frate și soră, dar nu ca în balada românească, între cei doi aștri, ci între un crai și sora sa, ca în materialele sârbești, în care lipsesc probe esențiale, ca podul peste mare, și motive esențiale, ca vizitarea iadului și raiului; în schimb, există motive comune ale versiunilor
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
nunta Soarelui, autorul opinează că la origine, și la români, și la slavii de sud, au existat "scurte povestiri despre dorința unui fecior de împărat de a se căsători cu sora sa". Altă secțiune a cărții examinează motivele universale din balada românească, în speță fie incestul ca dorință care nu se înfăptuiește, fie incestul săvârșit. Sunt amintite motivele iraniene despre crearea prin incest a celor două astre, legende indiene, "în care fratele și sora devin Soare și Lună, ca reacție, dureroasă
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
ca reacție, dureroasă, de căință, la incestul săvârșit", sunt semnalate, în continuare, legende din Groenlanda, apoi sunt inventariate motive, gesturi, semne constatate și în alte arealuri etnofolclorice. Comparatistul își spune cuvântul și în privința aliajului de elemente păgâne și creștine din balada studiată, semnalează pe lângă cele știute alte elemente fie din Vechiul Testament (visul lui Iacob, toiagul), fie din Noul Testament (plânsul Maicii Domnului, apariția lui Iisus, a Sf. Petru, a Sf. Ioan), fie, în fine, apariția unor personaje din zona religiei populare (Moș
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
o compare, din perspectivă estetică, cu Cântarea lui Ghilgameș, epopeile homerice și tragediile grecilor antici, cu Cântarea lui Roland și cu Divina Comedia, care, firește, "au atins nivelul maxim al perfecțiunii literare". Lipsesc din monografie referirile la latura muzicală a baladei Soarele și Luna și a colindelor despre cununia fraților, temă pe care a abordat-o muzicologul Adrian Vicol în Recitativul epic al baladei românești (București, 2004), lucrare apărută cu puțin timp înaintea cărții lui Ion Taloș, fapt care explică nemenționarea
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
care, firește, "au atins nivelul maxim al perfecțiunii literare". Lipsesc din monografie referirile la latura muzicală a baladei Soarele și Luna și a colindelor despre cununia fraților, temă pe care a abordat-o muzicologul Adrian Vicol în Recitativul epic al baladei românești (București, 2004), lucrare apărută cu puțin timp înaintea cărții lui Ion Taloș, fapt care explică nemenționarea ei. în fine, și monografia, și autorul ei vor reține și atenția specialiștilor din străinătate, de aceea în întâmpinarea acestora ar fi trebuit
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
îndreptățită, folclorul joacă în literatura noastră rolul perioadelor clasice din literaturile mai vechi - el fiind redescoperit de fiecare generație cu sensibilitatea și preferințele ei proprii. Astfel, pe vremea lui Alecsandri și chiar Eminescu și Coșbuc, erau prețuite mai cu seamă baladele, ,cântecele bătrânești"; generația lui Iosif și Anghel a reținut lirismul cântecelor și doinelor, pentru ca poeții contemporani (Arghezi, Blaga, Barbu, Maniu, Voiculescu, adăugăm noi, Ion Pillat) să fie vrăjiți de ,elementul tainic și adânc tulburător al descântecelor și bocetelor, de sufletul
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
romanticii români au dat greș, singur a izbutit. El ne-a dat în Luceafărul adevăratul poem byronian al literaturii noastre, precum ne-a dat în Satira I prima poezie metafizică în perspective faustiene. în Strigoii a reușit să împământenească fantasticul baladelor nordice, precum în Călin a știut să romanțeze basmul nostru neaoș popular. El ne-a dat cel dintâi poezia dragostei, acea poezie erotică, pe care și Alecsandri și Bolintineanu o căutaseră cu trudă prin decoruri străine, orientale sau venețiene, în loc
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
zbârcit-o. nu trebuie judecat dumnezeu trebuie știut de frică. e bine să-ți fie frică de cineva și cel mai bine e să-ți fie frică de dumnezeu. cerșetorul ăsta bărbos de-aia cere ca să vadă ce faci fantă. balada semaforului gheorghe am aflat repede că în oraș n-are nimeni numele lui darmite obiectele. totuși i-am pus un nume i-am zis gheorghe semaforului colț cu independenței. gheorghe! mă strigau ai mei din sat gheorghe! i-am zis
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
contemporanilor. Ca și tablourile naturalist-sordide din Argotice. Realizate minuțios, cu grijă pentru detaliul verist și derizoriu al mediului periferic ploieștean și bucureștean, demn de evocarea "eroului liric François Villon" și de faimosul motan răzvrătit și în răspăr cu lumea din baladele vagante ale boemei sale studențești, acestea trebuiau să șocheze obișnuințele cititorului timpului. Versurile sale din acea vreme, multe păstrate cu grijă de a doua sa soție, Doina Ciurea - o nouă colegă venită mai tîrziu în facultate, aureolată de legenda unei
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
Nichita nu va suna niciodată la telefonul lăsat de Ion Barbu. Nimic aproape din ceea ce a reușit tînărul poet să creeze în anii '50 ca adevărată poezie, fie ea tradițională, modernă ori postmodernă, nu a putut fi tipărit. Cîntece, parodii, balade, poeme întregi cu variantele lor au devenit toate "literatură de sertar". Scrise cu conștiința dramatică a imposibilității publicării lor, căci cu certitudine ele nu puteau trece de barierele ideologiei oficiale de atunci, versurile acestea au rămas neștiute criticii și publicului
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
am, chiar sunt orfan de muză Caut la cele cele scrise să încropesc o scuză Când cei dotați de soartă cu harul poeziei Vor spânzura tăcerea cu ruga ereziei Stihuri nemuritoare se-nchid cu-o acoladă În timp ce anotimpuri cântate în baladă Păstrează-ntâietatea - toamnă și primavară Din ciclu sunt excluse căldurile de vară! Poate-am greșit adresa, poate-am greșit cuvântul -Pe drumuri părăsite și-o fi găsit mormântul- Cum versul nu se-ncheie-n mormane de plăceri! Am aruncat în
ECOURI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380621_a_381950]