303 matches
-
Adevărul despre himere nu se înscriu în această limitare generică. Lirismul unor povestiri ca Steaua cronicarului, Labirintul sau O falie în timp anticipează asimilarea procedeelor prozei SF (și disocierea de ele), mai târziu sever marcată de romanul Pasărea de lut. Baladă cu fotografii mișcate (1976), semn că scriitorul urmărește „să facă inoperantă distincția dintre genul «special» și literatura «obișnuită»” (Florin Manolescu). Etapă de tranziție sau nu spre un univers mai cuprinzător, Adevărul despre himere atestă cota estetică a creației lui O.
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
de tensiunea utopie-realitate, structurantă și semnificatoare, indiferent de posibila încadrare generică a ficțiunilor. Tendința scrisului lui O. rămâne aceea de a părăsi teritoriul literaturii tradiționale, cum se vădește în romanul parodic Argonautica (1970), precum și în romanele realiste Pasărea de lut. Baladă cu fotografii mișcate și Cina cea mai lungă (1983; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca). Din seria povestirilor, Ucronia de la Tapae, de pildă, aparține ambelor domenii și poate fi citită atât ca proză SF, cât și ca proză de evocare istorică
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
utopic (2000; Premiul Academiei Române). SCRIERI: Întâlnire cu meduza, București, 1966; Argonautica, București, 1970; Planeta părăsită, Cluj, 1971; Viața într-o floare, Cluj, 1972; Jocul cu vipere, Cluj, 1972; Nopțile memoriei, București, 1973; Adevărul despre himere, București, 1976; Pasărea de lut. Baladă cu fotografii mișcate, Cluj-Napoca, 1976; Figurine de ceară, introd. Ion Hobana, Cluj-Napoca, 1978; Semnul licornului, București, 1980; Cina cea mai lungă, Cluj-Napoca, 1983; H. G. Wells. Utopia modernă, București, 1983; Anticipația românească, Cluj-Napoca, 1994; ed. 2, București, 2003; Discursul utopic, București
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
înalt grad spiritualitatea unui popor, directorul revistei arată un interes deosebit față de folclorul popoarelor din sud-estul Europei. Bonifaciu Florescu scrie un articol privitor la modul în care istoria românilor se reflectă în poezie, iar A. Ubicini prezintă în versiune franceză balada Soarele și luna. Capodopera poeziei populare românești, Miorița, e publicată în franceză în două versiuni diferite. Între colaboratori se numără Antonin Roques, cu un fragment intitulat Împăratul Nicolai, și B.P. Hasdeu, cu un fragment dintr-o lucrare despre istoria românească
LA ROUMANIE CONTEMPORAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287727_a_289056]
-
era de părere că în secolul al XIX-lea cei dintâi s-au dezrădăcinat, iar ceilalți sunt supuși tot mai mult unor influențe culte, ceea ce dăunează producerii și perpetuării folclorului. Așa s-ar explica dispariția unor specii, cum ar fi balada. SCRIERI: Carte de citire, cuprinzând texte vechi românești, Iași, 1882; Studii de lingvistică și folcloristică, îngr. și introd. Ion Nuță, Iași, 1976. Repere bibliografice: Negruzzi, Junimea, 231; Panu, Junimea, I, 153-156; Călinescu, Ist. lit. (1941), 383, Ist. lit. (1982), 440
LAMBRIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287740_a_289069]
-
conservatorismul scenei”, precum și relația dintre drama poetică (ce se folosește de disponibilitățile situației dramatice) și cea ludică, fenomen epigonic care prelungește artificial structurile dramei poetice. Într-un amplu capitol sunt studiate formele dramatice în literatura populară, începând de la basm și baladă ca monodrame concepute pentru a fi interpretate în public, la jocurile de copii și tineri, la teatrul arhaic cu măști până la cel popular de filiație cărturărească (misterele medievale, Vicleimul ș.a.) sau la alte forme implicând dialogul. Se examinează apoi momentele
MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
Goga, Panait Cerna, Mihail Sadoveanu, Nuși Tulliu, Liviu Marian, Tudor Pamfile). Sunt prezenți cu versuri, proză, publicistică ori cu amintiri Elena Dobroșinschi, Pan Halippa, Elena Alistar, Iorgu Tudor, N.N. Beldiceanu, Anton Luțcan, iar Sergiu Cujbă publică în mai multe numere balada Fuga din robie. O preferință a revistei a fost Al. Mateevici. În numărul inaugural se tipăresc Limba noastră și Hristos pruncul. Ulterior au fost inserate Cântec de leagăn și traducerea poemului Păcătoasa de A.N. Tolstoi. S.P.
MOLDOVA DE LA NISTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288214_a_289543]
-
, baladă populară din ciclul baladelor de vitejie. Aparținând eposului medieval, a fost pusă în circulație, printre primii, de V. Alecsandri prin colecția sa. În culegerea lui G. Dem Teodorescu varianta Miu Cobiul este pusă în legătură cu o legendă despre satul și pădurea
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
, baladă populară de haiducie. Ca și balada Corbea, a fost creată, probabil, în perioada târzie a feudalismului. Conflictul nu mai este de ordin etic, ca în balada de vitejie Miu Cobiul, ci social, caracteristic baladei haiducești. În cele mai multe variante acțiunea este
MIU HAIDUCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
, baladă populară. S-au făcut diverse supoziții în legătură cu timpul în care Miorița a fost creată. În general, se admite că motivul mioritic își are originea în relațiile păstorești de transhumanță, fenomen caracteristic începuturilor orânduirii feudale. Unii cercetători consideră că nucleul a
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
fragmente de variante. Nici una din creațiile folclorice românești nu are o circulație atât de largă. Spre deosebire de celelalte balade, Miorița este cântată atât de bărbați, cât și de femei. S-au descoperit peste cinci sute de localități în care se cântă balada. Variante ale baladei au fost semnalate în Macedonia, în Banatul sîrbesc, pe valea Timocului. Din Serbia se cunosc șapte variante, cinci timocene și două bănățene, toate influențate de balada moldovenească. De asemenea, s-a descoperit o variantă și în Ungaria
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
și de colinde. Versiunea ardelenească este redusă ca întindere epică, schema fiind simplificată la două elemente: cadrul nupțial și testamentul ciobanului. Tema transhumanței este mai slab reprezentată în variantele transilvănene. Nucleul tematic comun pentru toate zonele în care se cunoaște balada este testamentul ciobanului. Variantele moldovenești au o notă de pronunțat lirism, fapt ce le diferențiază de variantele ardelenești, în care se tinde către epicizare. În Transilvania și în Banat, concomitent cu formarea versiunii-baladă, s-a constituit și o versiune-colindă. Între
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
oii năzdrăvane”, caracteristic numai baladei. Asupra baladei s-au făcut numeroase cercetări, cu metode diferite. Există o interpretare în sens ritualist și mitologic, ai cărei adepți au fost A.I. Odobescu, G. Coșbuc, Th.D. Speranția și H. Sanielevici. Astfel, Coșbuc considera balada ca fiind un bocet solar, ciobanul reprezentând soarele, iar maica bătrână, pământul. H. Sanielevici mergea mai departe, atribuind omorului un caracter ritual, ciobanul fiind jertfit unei divinități. N. Iorga a folosit o prismă istoricistă, încercând să stabilească o datare riguroasă
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Împletește cu expresia cea mai Înaltă a internaționalismului proletar (Ă). În poezia noastră actuală trăiesc faptele oamenilor muncii. În cinstea lui Barta care a ajuns În plină vară să dea cărbune În contul lui ianuarie, a scris A. E. Baconsky Balada despre Barta Iosif și ortacii săi: «La Lupeni Întrecerea sporește Normele se clatină și cad Barta-n frunte drumul și-l croiește Ca o apă care taie vad». Dar tematica poeziei noastre a devenit tot mai bogată (Ă). A fost și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
oglindesc o serie de succese. (Ă). Astfel, tânărul poet Vasile Nicorovici, În ciuda unor versuri Încă generale, subliniază În poezia Pășim tovărășește conținutul nou al dragostei, care devine mai plină, mai adâncă, prin muncă comună, prin țelul comun. Vintilă Ornaru În Baladă bunicului meu reconstituie imaginea bunicului, muncitor ceferist, cu vorba sfătoasă și cu inima dârză și neîmpăcată, căzut eroic În lupta dușmanilor Împotriva poporului. (Ă). Ion Serebreanu vorbește și el În câteva strofe despre copilăria de altădată, despre mizeria Îndurată din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
numără asemenea poezii ca: La masa verde și Chemarea de Maria Banuș, Nu-n slujbe divine petrec monseniorii, Act de acuzare și Un om și un frate sovietic de Eugen Frunză, Lidice, Fântâna din Coreea de Eugen Jebeleanu, An-Son-Mi și Baladă de Veronica Porumbacu etc. (...). Dacă stilul maestrului este de o clasică sobrietate, ponderat și dârz, el stârnește tot atâta de mult avânt ca și exprimarea patetică din poemele lui Dan Deșliu, în care elanul se îmbină cu justa alegere a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în Ministerul de Externe al României (1982-1984), director al Teatrului „C. I. Nottara” din București (1984-1990). În 1990 a înființat Editura Demiurg. B. s-a afirmat ca poet militant, versificând, după tipicul „baladelor” din anii ’50, teme curente ale epocii. Balada Cincisutistul (Premiul revistei „Almanahul literar”) este relevantă în acest sens. Spre anii ’60, limbajul poemelor devine mai sobru și tematica se diversifică, ajungând cu timpul să contrabalanseze temele-standard ale „angajării” în actualitate, așa încât ceea ce e mai valoros într-un volum
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
vechile patetisme, evitând o poezie propriu-zisă a proceselor de conștiință, dar adăugând o anume gravitate, de esență morală, noii etape poetice: „Ei, da, nu-i ușor / să fii călărețul și calul și spada / să fii și satira, să fii și balada / [...] Sub vreme să fii și să-i fii ziditorul”. Tema măștii se instalează solid și va reapărea constant în culegerile următoare, la fel cea a trecerii implacabile a timpului. După parcurgerea câtorva spirale ale regăsirii de sine, creația poetei atinge
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
vestiți în șapte‐opt districte. Cei mai slăbuți pe grandomani admiră o căciuleală de poltroni, nativă; vorbesc unii șoptit, iar alții urlă; apare‐ apoi și câte‐o hetairă cu lac pe unghii, pentru ofensivă; așa începe‐ un zaiafet cu surlă. BALADĂ NUPȚIALĂ Voi mai veni, vei mai veni în hora care nu se rupe. Va fi o zi, numai o zi când apa se va zbate‐n cupe. Voi scrie mult, vei scrie mult într‐ un album din altă vreme. Voi
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
toate loviturile de care avea parte. Odată discursurile încheiate, trupa Zorba sau „Ex-Zorba-Tant“, cum începuse să o numească Alison după ce scrisese un cec de 2000 de lire prin care le plătise muzicienilor serviciile, a început să cânte primele note din balada aia adormită a lui Elvis Costello, Alison. Cu toți ochii ațintiți asupra lor, Alison a zâmbit și a întins o mână către Luca, care a condus-o spre ringul de dans. Aaaaaaalison, știu că lumea asta te ucide... Asta ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
nemții, da l-a prins americanii. Și americanii l-a dat la ruși, și rușii l-a dus la ei, în Siberia. Ei, Balada Siberiei ! Ce film ! Ce-am mai plâns la el ! Duduiam la mașina de cusut și cântam Balada Siberiei ! Și Cristidoaia zice că acolo în Siberia l-a pus p-ăsta de-a tras la plug. Și-n ’54 când s-a întors, i-a văzut ea dungile care rămăsese de când l-a pus ăia la jug. Io
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
el de ambîțuri? CÎnd generozitatea, atunci cînd s-a Întîmplat să fie, a fost răsplătită cu altceva decît cu bătaie de joc? Da, invidia asta e lucrul dracului, o știm noi românii bine, că doar despre ce altceva să fie balada aia a Mioriței, de-o Învață și copiii la școală... aia, vezi, invidia care duce la omor. Bă, cînd nu s-au suit oamenii unii pe alții, Încercînd să se ridice unii deasupra altora? Tu crezi că toate astea contează
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
sau... CÂINE DIZIDENT! VIRGIL DARIE Director General al S.C.MOLID SECURIT SSTEMS “SIGURANȚĂ MAXIMĂ îMPREUNĂ” Aurel Brumă este de admirat pentru inteligența scrisului său, domnia sa fiind printre puținii autori care exploatează cuvântul făcând din el sursă de umor. Tudor Popescu BALADĂ PENTRU UN PUI DE GLOABĂ Toc. Mai. Tocmai aceste două cuvinte cu origini încă necercetate suficient erau gata să-i ofere personajului principal al capodoperei instrumentul transcrierii unui haicu, termen care n-are nimic de-a face cu ha lai
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
trecem cu vederea împrejurarea că, la Nichita Stănescu vom întâlni îndeajuns de numeroase poeme în care delirul imagistic și jocul liber al semnificațiilor cad în planul secund, fiind puse în slujba unui tip special de reprezentare iconică. Un poem ca Baladă 334, de pildă, rămâne, în mod irevocabil, în ciuda aparentei autoreflexivități, terestru, ironic și profan. 4.7 Gruparea din jurul revistei Steauatc "4.7 Gruparea din jurul revistei Steaua" Dacă în cazul reprezentanților tipici, de mare vizibilitate, ai modernismului șaizecist, asemenea experimente poetice
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Conrad și, Încă o dată, tema „tărîmelor lichide”. Tema azurului. Voluptatea simțurilor tinere. Iubirea pentru „categoriile perverse”. Figura seducției. Legendele istorice, Basmele, Macedonene: coborîrea pe uscat și deplasarea spre nord. Discursul moral și patriotic. Peisajul lui Bolintineanu, gustul „vălmășagului”. Elementele fantasticului. Balada Domnul de rouă. Masa: locul și timpul meditației. Stînca și spațiul singurătății. Erosul lui Bolintineanu. Regimul farmecului vergural, „Rumeneala”, cartea de vizită a inocenței. Loialitatea ochiului. Amorul magic. Figura «raptuluiă Femeia la vîrsta canonică. Figura mistificației și a sacrificiului. Teroarea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]