5,546 matches
-
influențe puternice, ajungînd destul de repede să fie un element productiv, atașat unor baze românești mai vechi sau mai recente pentru a crea noi nume de agent. Îi recunoaștem prezența în multe numele ei de meserii - atît cuvinte cu "culoare locală" balcanică, evocînd o lume trecută - tulumbagiu, bostangiu, harabagiu, herghelegiu, toptangiu, bragagiu, lustragiu -, cît și termeni curenți, neutri - geamgiu, tinichigiu, macaragiu, barcagiu, camionagiu. În texte de acum cîteva decenii apar și alte denumiri care au avut mai puțin succes - de exemplu confecționagiu
"Clipangiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12380_a_13705]
-
la aderare, o manifestare bilaterală consacrată alegerii Sibiului și Luxemburgului drept capitale culturale europene în 2007, o masă rotundă a scriitorilor români de acasă cu cei originari din țară, dar strămutați, o dezbatere consacrată centrului și periferiei, o alta - specificului balcanic... Și dezvoltînd neobosit tot felul de proiecte, îmi sună în urechi argumentul care mi-a fost furnizat pentru a mă lămuri de ce România nu a arătat deloc bine la Frankfurt pe Main în acest an, ba mai prost chiar decît
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
mai puțin adevărat că rezistă cu succes și atîtea mici edituri, uneori aproape artizanale, care propun o nouă traducere (mai ,verde") a poemelor erotice de Catul, cu text bilingv, o nouă serie de ficțiune japoneză sau nord-africană, o nouă colecție balcanică ș.a.m.d. Ceea ce înseamnă că există un public avid de această diversitate, acea categorie de cititori pe care-i găsești, de pildă, în librăria La Hune (Cartierul Latin) pînă la miezul nopții, inclusiv duminica. Iar faptul că literatura scoate
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
mine cu opt ani, care acum e în Franța. Zic din fericire că e acolo, nu că am scăpat de concurența problemei și de el, ci că e totuși...E mai agreabil pentru el. Eu suport și îmi place climatul balcanic. Îmi place grozav și mă declar balcanic fără rușine și chiar...Toți ăștia care disprețuiesc și zic , ah, balcanici!. Balcanici au fost Socrate, Platon și Aristotel! E suficient asta ! L.G.: La fel și Caragiale... Al. P.: Și Caragiale, fără îndoială
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
în Franța. Zic din fericire că e acolo, nu că am scăpat de concurența problemei și de el, ci că e totuși...E mai agreabil pentru el. Eu suport și îmi place climatul balcanic. Îmi place grozav și mă declar balcanic fără rușine și chiar...Toți ăștia care disprețuiesc și zic , ah, balcanici!. Balcanici au fost Socrate, Platon și Aristotel! E suficient asta ! L.G.: La fel și Caragiale... Al. P.: Și Caragiale, fără îndoială. Mai ales! Doi oameni au fost aicea
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
de concurența problemei și de el, ci că e totuși...E mai agreabil pentru el. Eu suport și îmi place climatul balcanic. Îmi place grozav și mă declar balcanic fără rușine și chiar...Toți ăștia care disprețuiesc și zic , ah, balcanici!. Balcanici au fost Socrate, Platon și Aristotel! E suficient asta ! L.G.: La fel și Caragiale... Al. P.: Și Caragiale, fără îndoială. Mai ales! Doi oameni au fost aicea în țară extraordinar de balcanici: unul era un prinț autentic și altul
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
concurența problemei și de el, ci că e totuși...E mai agreabil pentru el. Eu suport și îmi place climatul balcanic. Îmi place grozav și mă declar balcanic fără rușine și chiar...Toți ăștia care disprețuiesc și zic , ah, balcanici!. Balcanici au fost Socrate, Platon și Aristotel! E suficient asta ! L.G.: La fel și Caragiale... Al. P.: Și Caragiale, fără îndoială. Mai ales! Doi oameni au fost aicea în țară extraordinar de balcanici: unul era un prinț autentic și altul era
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
Toți ăștia care disprețuiesc și zic , ah, balcanici!. Balcanici au fost Socrate, Platon și Aristotel! E suficient asta ! L.G.: La fel și Caragiale... Al. P.: Și Caragiale, fără îndoială. Mai ales! Doi oameni au fost aicea în țară extraordinar de balcanici: unul era un prinț autentic și altul era un prinț închipuit: Ion Ghica și Mateiu Caragiale. Extraordinară cultură și inteligență spirituală au făcut ăștia doi, care erau balcanici puri, adică franțuziți, eleganți și distinși. Caragiale a fost unul dintre cei
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
îndoială. Mai ales! Doi oameni au fost aicea în țară extraordinar de balcanici: unul era un prinț autentic și altul era un prinț închipuit: Ion Ghica și Mateiu Caragiale. Extraordinară cultură și inteligență spirituală au făcut ăștia doi, care erau balcanici puri, adică franțuziți, eleganți și distinși. Caragiale a fost unul dintre cei mai frumoși bărbați din România, dintre cei mai eleganți și mai distinși. Și dintre cei mai cultivați. Ceea ce nu știa lumea atuncea... Mă amuză cînd îmi aduc aminte
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
operația este extrem, extrem de grea. Fiindcă la noi există încă mimetisme, există încă prestigiul arondismentului 6 al Parisului, cum știți foarte bine. Îmi aduc aminte cum am fost desființat, cu un citat de Roland Barthes. Cum, domnule, dumneata, un obscur balcanic, îndrăznești să contești o somitate ca Roland Barthes? Domnule Iorgulescu, dumneavoastră sunteți orientat în critică, iată că voga lui Roland Barthes s-a cam epuizat, nu?! și, în definitiv, de ce noi n-am avea dreptul la libertatea de opinie, să
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
ar fi meritat să figureze în antologia pe care a realizat-o. Rețin numai câteva propoziții corozive: ,Basarabenii sunt cei mai mioritici dintre români. Naivi, folclorici, cantonați într-o ideologie sămănătoristă, ei sunt prea puțin âjmecheri> pentru a fi și balcanici. Un Mitică basarabean (...) e mai greu de închipuit. (...) Chirița, pe un fond străin slav, e mai aproape ca model: nițică pricopseală, nițică fudulie, o cultură aproximativă" (p. 38). Poate că, totuși, noile generații vor fi altfel. Proiectul european, oricât de
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
întărirea folosirii interjecției hai ca marcă pragmatică; am comentat cîndva, în această rubrică, noua formulă de salut din limbajul tinerilor: hai pa. În același timp, tendința poate să fie legată de prezența foarte puternică a conjunctivului în limba română: trăsătura balcanică a înlocuirii infinitivului prin conjunctiv (tiparul ,știe să citească", în loc de ,știe citi") a condus probabil la necesitatea de a marca mai clar funcțiile speciale ale conjunctivului. Particula hai - rostită fără pauză, formând o unitate de grup fonetic cu verbul care
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
Noapte pângărită, noapte potrivnică nopții, mi-am spus. Pentru tineri, însă, nu era oare noaptea pe care și-o doreau? Eram vreo cinci sau șase care ne zbenguiam în apă... ne jucam de-a "dolce vita" felliniană cu o satisfacție balcanică. Constantin Chiriac vorbea despre proiecte de viitor, iar Silviu Purcărete, tatonat pentru o posibilă colaborare, se declara dispus să accepte, doar cu condiția de a nu-și ține cursurile decât acolo, în apă; eu însumi le aminteam celorlalți despre alte
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
Măduță s-a concentrat în intervenția sa asupra prieteniei dintre Istrati și Alexandru Talex, Corina Costopol a abordat chestiunea receptării operei istratiene în Europa și pe alte meridiane, iar Monica Joița (într-o comunicare citită in absentia) a evidențiat dimensiunea "balcanică" a operei scriitorului brăilean. Numeroasele proiecții de film, ca și interesanta expoziție de fotografie realizată cu sprijinul Muzeului literaturii române din București, au contribuit la crearea unei atmosfere propice evocării scriitorului și "personajului" Panait Istrati.
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
da într-o doară, mizînd pe faptul că Oravitzan îmi cerea textul cam tot așa. Eroare, însă! Spre deosebire de mine, care am plecat din Banat și nu m-am mai întors, adică mi-am mutat azimutul de pe Alpii austrieci pe lanțul Balcanic, Silviu Oravitzan s-a întors la Lugoj sau, după caz, la Timișoara, de pe toate meridianele pe care l-au purtat aripile confecționate din pînză de in, întinsă frumos pe șasiuri cu pene, sau din panouri de lemn casetate halucinant, și
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
apartenența sa la registrul colocvial, fiind greu compatibil cu stilul formal, oficial. Originea lui turcă este emblematică în română pentru un fenomen mai general: orientalismul inerent adevăratei petreceri. Se poate constata că și alți termeni din aceeași sferă au origine balcanică: turcismele bairam, zaiafet, chiolhan și grecismul paranghelie. Structura etimologică a cîmpului lexical nu exclude totuși sursele occidentale: din franceză provin soarea, soir, banchet, chermesă, partuză; iar englezismul party este foarte la modă în prezent (“Party-ul va continua la Discoteca Millenium
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
În descendența Crailor lui Mateiu Caragiale, personajele din acest roman duc o existență liminară, la granița dintre absurd și revelație, dintre promiscuitate și sublim, într-un oraș pe care îl bănuim a fi București încărcat de toate contrastele atmosferei tipic balcanice. Stilistic vorbind, cartea prezintă aceeași tendință spre sinteza oximoronică, spre juxtapunerea paradoxală, pe care o întâlnim și la nivelul conținutului. Cuvintele se înlănțuiesc cu fluctuații și inflexiuni idiosincratice neașteptate, în timp ce formulările neologice tresar adesea sub zvâcniri, sub răbufniri, de sintaxă
Arheologie literară by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12949_a_14274]
-
relief a celor din „PR”, „management”, „consulting”, „marketing”, de cealaltă, agramatismul viril al maneliștilor, băieților de cartier și șefilor de galerie ai echipelor de fotbal din divizia A. Este o Românie a contrastelor, cu o identitate incertă, în care tradițiile balcanice (bacșiș, peșcheș) se interferează cu civilizația de tip occidental, jeep-urile slalomează printre gropi și aurolaci, arhitectura vilelor este copiată din filmele americane, iar gunoiul este abandonat cu se-ninătate la colțul străzii. La fel ca strămoșul său I.L. Caragiale, Radu
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
să stîrnească perplexități și nedumeriri. Așa cum omul Panait Istrati a fost multă vreme una dintre figurile încărcate de mister ale perioadei interbelice. Ține aproape de miracol succesul înregistrat în Franța de un autor (pe care Romain Rolland îl considera „un Gorki balcanic”) în a cărui biografie figurau „paisprezece meserii lipsite de intelectualitate” (E. Lovinescu) și al cărui nume lipsește din marile sinteze ale literaturii române din perioada interbelică (în foare încăpătoarea sa Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, unde găsești
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
cu neliniștea cu freamătul vostru tristețea m-a catehizat sub templul vostru de frunze sub troparele agitate ale mierlei ale corului sâcâitor de musculițe albastre cu coronița de premiant al tufelor verzi de alun ai rătăcit prin această tristă provincie balcanică fericit laureat Nobel al norilor regali refuzat de academia acantului a trufașilor lauri îți rumegi gloria asemenea caprei râioase behăind melancolică pe o colină pustie ocrotită de zeii pășunilor grase ignori pentru o clipă lanțul din jurul gâtului îți rumegi faima
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
colină pustie ocrotită de zeii pășunilor grase ignori pentru o clipă lanțul din jurul gâtului îți rumegi faima ca pe o bomboană de mentă ori ca pe o frunză de macriș sălbatic înverzindu-ți cerul gurii într-o îndepărtată tristă provincie balcanică uitată de Dumnezeu și de oameni Pe talgerul morții Lumină a cerului bătrână înțelepciune a pietrei când șoaptele vântului ne promit nebunia lui Aprilie când arborele soarbe lumina din aer cu ventuzele lui într-un vaer prelung și demonul bătrân
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
și așteptăm deblocarea financiară care să permită continuarea celor două volume ce ar urma să cuprindă încă pe atâtea documente din Moldova și apoi extinderea cercetării și catalogării asemănătoare din Muntenia, Oltenia și Dobrogea - și poate extinse și în Peninsula Balcanică proiectele așteptând aprobările de rigoare și mai ales fondurile necesare unei activități de mare anvergură și de strictă necesitate. La inițiativa Prea Fericitului Patriarh Daniel, care a patronat spiritual inițiativa ieșeană, Patriarhia Română editează un dicționar consacrat muzicii de cult
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
nu uităm că un computer nu reprezintă încă o sursă de informare pentru foarte mulți dintre ei! Pentru zona de nord a țării avem un singur corespondent: profesorul Apostolos Patelakis, care este profesor de Limba română la Facultatea de Limbi balcanice din Salonic, născut și crescut în România însă. Colaboratorii noștri din Grecia sunt puțini, dar aleși cu foarte multă grijă. În paginile ziarului nostru publică prof. dr. în Sociologie Monica Săvulescu Voudouri. De asemenea, promovăm dialogul deschis cu cititorii, astfel încât
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93869_a_95161]
-
Emil Bîzgă a colaborat îndeaproape cu artiști de renume, precum Hakan Hardenberger și Wynton Marsalis, care i-au influențat stilul și tehnică muzicală și i-au incitat curiozitatea de a îmbină diverse categorii muzicale - muzică clasică, jazz-ul și folclorul balcanic. Astfel, a ajuns la o sinteză proprie, stilul său muzical caracterizându-se tocmai printr-un mix de sunete contrastante, inedite pentru jazz-ul modern, reușind să aducă un element de noutate în arenă muzicală internațională. Cariera lui Emil Bîzgă cuprinde
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]
-
nu poată bate recordul lui Papană decât cu o secundă și 1/5 (!), performanță neomologabilă, pentru că diferența realizată nu era de cel puțin un minut! În 1939, tot în zorii zilei de... 1 Mai, redutabilul as european al volanului,campionul balcanic Jean Calcianu, ia și el startul, tot din Piața Victoriei, de față fiind, alături de cronometrorii oficiali ai cursei, și căpitanul Alexandru Papană. Acesta chiar ar fi vrut să-l asiste pe Calcianu din avion, dar un incident minor l-a
O performanta LEGENDARĂ, 80 de ani de la Cursa de viteza auto BUCUREŞTI – BRAŞOV ! [Corola-blog/BlogPost/93960_a_95252]