261 matches
-
1979; Milica Bakic-Hayden, Nesting Orientalism: The Case of Former Yugoslavia, 1995; K. E. Fleming, Orientalism, the Balkans, and Balkan Historiography, 2000; Vesna Goldsworthy, Inventing Ruritania. The Imperialism of the Imagination, 1998; Maria Todorova, Inventing the Balkans, 1997. Specialiștii au definit Balcanismul ca studiu critic al reprezentării coloniale diferit de Orientalism: În loc să reprezinte Balcanii concret, fie ca spațiu geopolitc, ori ca popor cu "paranoia colectivă", acești autori încep să reprezinte Balcanii ca "loc" într-o geografie discursivă. Altfel spus, ca fiind obiectul
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
coloniale diferit de Orientalism: În loc să reprezinte Balcanii concret, fie ca spațiu geopolitc, ori ca popor cu "paranoia colectivă", acești autori încep să reprezinte Balcanii ca "loc" într-o geografie discursivă. Altfel spus, ca fiind obiectul unui corpus coerent de cunoaștere Balcanismul. Astfel, în loc să ne spună ce sunt Balcanii, ei au transformat problema Balcanilor în problema limbajului imperial... În timp ce Said susține că relația orientalistă binară Răsărit/Apus se referă mai mult la un "proiect decât la un loc", Bakic-Hayden pretinde că, în
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
cu niște banalități despre Eros și Thanatos și apoi o dă în blabla gen Ion Iliescu-despre-sinergia-faptelor) îi cam clasează cazul. Nu m-am înnebunit niciodată după specia balcanică de realism magic pe care a creat-o : prea multă glorificare a balcanismului și prea puțină critică. într-un fel, ne invita să ne lăfăim în înapoierea noastră ne spunea că e mai multă viață în ea decît la occidentalii ăia care nu știu nici să sufere, nici să se bucure ca noi
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
și inimos învățat, după ce recitisem cuvântarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la plenara lărgită a Comitetului municipal de partid București.“ (Informația Bucureștiului, 21 octombrie 1971) „Ce am fi rămas dacă nu era Partidul? O țară eminamente agricolă, cu orizonturi reduse la acel balcanism prin care, sistematic, factorii interesați ne puneau în evidență mărginită provincială. Servituțile unei situații nedorite și nedrepte sporeau pe măsură ce ni se contestau noblețea spirituală, hărnicia, talentul.“ (Săptămîna culturală a Capitalei, 7 iulie 1972) ZAMFIRESCU Dan „Epoca noastră își are marele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
foarte bine clădit al romanului, când toate întâmplările se leagă. N-aș vrea să închei succintul meu cuvânt fără a pomeni excepționala intuiție de final a romancierei, dar, firește, n-am să dezvălui sfârșitul romanului: excedat de atâta românitate și balcanism, duhul Zogru ar vrea să locuiască, să evadeze și în trupuri străine, europene. Însă nu mai poate, nu-l primește nimeni în afara spațiului nostru. Spiritul lui Zogru s-a autohtonizat, a rămas prizonierul plaiurilor mioritice. (Sper să nu fie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
de umanitate? Cum am ajuns atât de abrutizați, de acriți și de fierți în zeama urii față de celălalt? Puteți înșira, pe ața explicațiilor, tot ce știți deja: de vină sunt criza, cei 50 de ani de comunism, lipsa de educație, balcanismul, românismul, alienarea consumismului, sălbăticia capitalismului de tranziție, răsturnarea valorilor, de vină sunt Băsescu sau Boc, Geoană sau Ponta, depinde de perspectivă. Ne strică tihna mogulii cu televiziunile lor morbide, săpând neobosiți după sinucigași și Ceaușești, după cadavre și circ. De
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
dezvoltarea istorică «interioară», deci a grupului românilor-americani în sine, dar și relația «exterioară», cu societatea americană căreia îi este parte componentă”. în același timp, americanizarea românilor era grevată, așa cum am menționat deja, de tendințele „antiimigraționiste” anglo-saxone, care erau provocate de balcanismul primilor imigranți, în ochii cărora imaginea românilor era deformată. Și azi pot fi observate, încă, „anume tendințe «etnocentriste», care generează conflict și antagonism, în loc să creeze unitate și înțelegere”. De aceea, cei de aceeași limbă se caută, procedând la fel cei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cronica sa, după surse precare, istoria lungă și fantezistă a lui Napoleon Bonaparte. Despre revoluția franceză, cronicarul dă explicații naive, în spirit neaoș muntenesc. Cronica se încheie cu rezumatul campaniei lui Napoleon în Rusia. În plină epocă fanariotă, scrierea anunță balcanismul literar, oferind pagini de proză de un crunt pitoresc, imagini plastice pline de culoare, pe alocuri macabre. Expresivitatea involuntară ține de familiaritatea cu care tratează marea istorie, de fantezia ce suplinește informația deficitară. Împletirea expresiilor populare cu neologismele încă nefixate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
zice că Steinhardt e adeptul acelei comunități care s-ar afla într-o interferență cu Mitteleuropa și respinge, într-un fel, acea zonă a Europei aflată în relație cu civilizația aceasta balcanic-orientală. Steinhardt, spre deosebire de prietenul său Alexandru Paleologu care elogia balcanismul, cred că e mai puțin sedus de balcanism și preferă acea românitate mitteleuropeană. Deci, n-aș marșa pe ideea aceasta a unui românism pur, în sensul extremist al termenului, ci a unei românități de interferență mitteleuropeană. Cam așa aș vedea
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
s-ar afla într-o interferență cu Mitteleuropa și respinge, într-un fel, acea zonă a Europei aflată în relație cu civilizația aceasta balcanic-orientală. Steinhardt, spre deosebire de prietenul său Alexandru Paleologu care elogia balcanismul, cred că e mai puțin sedus de balcanism și preferă acea românitate mitteleuropeană. Deci, n-aș marșa pe ideea aceasta a unui românism pur, în sensul extremist al termenului, ci a unei românități de interferență mitteleuropeană. Cam așa aș vedea eu lucrurile aici. Steinhardt nu este un Crainic
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
face pe N. să arunce în joc ipoteze interesante - unele lăsate în stadiul de fulgurații și nedezvoltate - care, reordonate, compun o perspectivă nouă asupra liricii barbiene: poetul face parte din aceeași familie spirituală cu Mihai Eminescu și Lucian Blaga, viziunea balcanismului purificat prin răsfrângerea în oglindă din ciclul Isarlâk ar fi opusă celei crepusculare a lui Mateiu I. Caragiale, consubstanțialitatea artei cu știința este demonstrată, in extremis, odată cu interpretarea poeziei Grup prin prisma simbolurilor matematice ș.a. Un punct de plecare al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
sinceritatea... da, sinceritatea acestei mișcări, într-o țară total coruptă. Mai întîi de turci, apoi de fanarioți, de politicienii români veroși de după... Iată, îmi spuneam, o generație care încearcă să vindece acest neam urgisit de tarele sale psihice, naționale, de balcanismul corupt..." (p. 188). Cel puțin la fel de lucidă este Sisi și atunci când analizează sistemul instaurat după război de trupele sovietice. Imaginea metaforică pe care o propune este cât se poate de relevantă pentru climatul din perioada comunistă, pe care, cei care
Învingători și/sau învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10634_a_11959]
-
în feregea neagră și cu fața acoperită - oferea o alternativă și o posibilitate de reacție împotriva epigonilor lui Nicolae Grigorescu care banalizaseră până la sațietate țărăncuțele și carele cu boi. Să ne amintim că Tudor Vianu și G. Că-li-nescu vedeau în balcanismul poetului Ion Barbu, al cărui volum apărea în 1927, adică în plină epocă de glorie a școlii de pictură de la Balcic, o replică la tradiționalismul epigonic. Așa cum s-a întâmplat și în alte cazuri, Balcicul nu a putut evita să
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
20 - cît și istoric-diacronic - evoluția societății românești de după al doilea război mondial încoace. De la bun început trebuie să ne atragă atenția simplul fapt că România e plasată, de Kaplan, în confreria țărilor balcanice, fără pic de ezitare. Dacă pentru noi balcanismul e un fel de demon interior, reprimat și cenzurat măcar în intenții și năzuință dacă nu totdeauna și în realitate, pentru Kaplan e pur și simplu o emblemă. Indiscutabilă. Prin bestialitatea instinctelor, simplitatea culturală și primitivism social - trăsături pe care
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
totdeauna și în realitate, pentru Kaplan e pur și simplu o emblemă. Indiscutabilă. Prin bestialitatea instinctelor, simplitatea culturală și primitivism social - trăsături pe care Kaplan le atribuie lumii balcanice, dacă înțeleg eu bine - România ar fi chiar o campioană a balcanismului. În acest colț de Lume a treia, europenismul nu e, după Kaplan, nimic altceva decît ambiție deșartă de veleitar. De la ferestrele camerei sale la Hotelul Athénée Palace, Kaplan vede o lume idiotizată de lunga încarcerare comunistă, fără perspective prea grozave
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
povestitor „oriental” prin excelență, hedonist și visător, un extraordinar creator de atmosferă balcano-levantină, pentru care intriga reprezintă mai degrabă un pretext. Un Panait Istrati baroc și un „suflet slav” trecut prin luxurianța policromă a realismului magic, un fantast al cărui „balcanism” e vecin cu focurile de artificii ale „moldovenistului” I. Teodoreanu... Chiar dacă notații gen „Frumuseții i se iartă totul, i se cuvine totul” vădesc crezul unui estet, Fănuș Neagu extrage, mereu, din arta povestirii o morală specifică, altoită pe tradiția de
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
de autovendetă satirică. Moi, je suis le nouveau Candide". Contopit iarăși cu protagonistul cărții, I. D. Sîrbu și-a intitulat inițial romanul Candid la Isarlîk. }inta șarjei sale este în continuare maleficul sistem comunist, în spectrul căruia crede a putea descifra balcanismul nostru funciar, inadaptarea endemică a românilor la normele civilizației, el însuși socotindu-se un mittel-european, exilat pe viață într-un topos care-l aliena. Două sînt nivelele acestui mediu reprobabil. Mai întîi, la scară națională, "epoca de aur", specificată de
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
de ceť. Adică unde se întîmplă un eveniment cultural și de ce merită să te duci acolo. Are 98 de pagini format A4, hîrtie lucioasă și poze color. Costă 2,9 lei noi. Articole scurte și bine scrise, fără parti-pris-uri sau balcanisme. Am remarcat, în numărul acesta, o delicioasă temă inactuală: Trapezista și Cișmigiul văzut de sus, de Lucian D. Cișmigiu. Este vorba de Leona Dare, pe care o putem vedea în trei poze, "una dintre cele mai voluptuoase femei din epocă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
subterană a anomaliilor, o stagnare, un blocaj care contravine flagrant așteptărilor celor ce-au crezut (cu naivitate, însă, am putea zice, cu o naivitate salutară!) a inaugura o "viață nouă". Penibila forfotă a mizeriei s-a conservat în climatul unui balcanism ce pare etern: "Fac piața la Traian pentru schimbare de decor. Același peisaj oriental, aceeași lume Ťde tranzițieť. Plouă. Un precupeț își varsă zoaiele dintr-o găleată pe pantalonii mei, nici vorbă să se rușineze, dimpotrivă, istoria i se pare
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
de poezie bine primite de critică, iar acestea au fost, la rîndu-le, traduse în mai multe limbi și a luat pentru ele numeroase premii literare. Poezia lui poartă și ea, în haine moderne, altfel poate decît ne-am aștepta, amprenta balcanismului. Iapa Dunărea e un volum antologic. Sînt incluse aici: Fișe poetice (1977), Lumea fizică (1977), Terapia muncii (1981), Starea de fapt (1984), O bufniță tînără pe patul morții (1988), Discurs asupra struțocămilei (1995), Tălpile violete (1990), Iepurele suedez (1997), Medeea
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
violete (1990), Iepurele suedez (1997), Medeea și mașinile ei de război (1999). Versul de început al poemului În ordinea în care continuu să exist, care deschide antologia, rezumă esențial atitudinea poetică a lui Ioan Flora: "În jurul meu, lumea". Vorbeam despre balcanismul poetului. Aici se vede el cel mai bine, în felul liric de a se raporta la realitate, în pofta neostoită care-l face pe Ioan Flora să înregistreze și să transcrie în vers alb imagini ale unei lumi comune, ale
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
subiect așa de bun. În această atmosferă vie, sute de scriitori au citit din cărțile lor, căci Târgul de la Leipzig este destinat în special scriitorilor necunoscuți. Anul acesta, un loc central l-a avut literatura sud-est europeană, promovată sub tema balcanismului. Scriitori din țările balcanice au fost invitați să citească împreună, prin-tr-un program patronat de TRADUKI și Robert Bosch, două fundații binecunoscute pentru traducerea și promovarea literaturii. Printre alți mulți scriitori din Balcani, am fost și eu, alături de Ion Vianu, Vasile
Portocali, bere și plagiat la Târgul de la Leipzig by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/6414_a_7739]
-
Angelo Mitchievici Balcanism”, „orientalism” - termenii au fost puși în discuț ie nu o dată, iar cărțile lui Edward Said, Maria Todorova, Mircea Muthu, Neagu Djuvara printre atâția alții au configurat în mod esențial dincolo de vocația polemică și de ideologia proprie fiecărui autor și un
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
Said, Maria Todorova, Mircea Muthu, Neagu Djuvara printre atâția alții au configurat în mod esențial dincolo de vocația polemică și de ideologia proprie fiecărui autor și un spațiu de joc intelectual și politic care relevă polisemia adesea derutantă a termenului de „balcanism“. Cartea lui Marian Țuțui, Orient Express. The Romanian and Balkan Cinema (Editura Noi Media Print, București, 2011), aduce o perspectivă nouă, perspectiva imaginii, și nu a oricărei imagini, ci a aceleia pe care o presupune cinematografia. De certă vocație enciclopedică
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
literatură astfel încât impresia de demers comparatist rezidă și din intersectarea programată a filmului cu literatura, rezultanta fiind o cultură și civilizație balcanice, dacă nu chiar o forma mentis. Autorul analizează o dublă viziune pe care cinematograful o proiectează pe ecranul balcanismului, o viziune din afară, cu mitologia aferentă speculată consumerist chiar de la primele filme din 1915 ale lui Cecil B. DeMille, unde balcanismul și orientalismul întrețin o relație aproape simbiotică, cu o aură specifică, și o viziune din interior, în care
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]