263 matches
-
Cu ce ocazie?” -îl descos eu. “Ce, nu știi nimic?”- mă întrebă el pe un ton ceva mai politicos. “Zău că nu știu!- i-o retez eu curios și dacă tot mă mai ții cu dinții la gard să ascult balivernele tele de oltean al dracului, s-ar putea să nu mă mai intereseze!” “Stai, domnule, chiar nu știi?- se repede el sub ochii mei cu o mutră idioată- l-a chemat Primul-Secretar la el cu invenția aia a lui, l-
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
Ciocoimii... Gh. P. unu: Nu, nu eu. Partidul. Hai, du-te și să nu mai aud că... ți-e frig... (amîndoi rîd șmecherește, și ies din personajele piesei evocate; coboară de pe scenă în scenă) Deștept băiat personajul ăsta! Auzi ce baliverne îi treceau prin minte! Și ce bine știa să mascheze adevărul! Gh. P. doi: Păi asta era nebunia! Că oamenii fuseseră castrați de adevăr, de sinceritate... Și-atunci, puneau masca pe figură și se descurcau... Ajunsesem un popor de mascați
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
asta nu-nseamnă că ne-am ajutat reciproc să murim...? Marieta: Aiurea! Eu n-am simțit deloc că am murit...! Era ăla șmecher, dar nici eu nu eram proastă. Îi spuneam chestii pentru care n-avea ce să-ți facă... Baliverne... Știam eu ce fac...! Costache: ...Și el știa ce face... Acuma n-are rost să... Marieta: Ei, asta-i acum! Eu am și uitat demult! Costache: Eu nu... Marieta: Lasă-mă, domnule, cu mustrările astea de conștiință! Trebuia să fi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pământ. Cerul Ideilor lui Platon? Prea puțin pentru el... Numărul lui Pitagora? Nu crede în el, după cum nu crede nici în atomii lui Epicur. Niște ficțiuni, niște amuzamente... Merge până la a se îndoi că aceștia trei au putut crede asemenea baliverne. Montaigne recuză gândirea speculativă, latura teoretică și idealismul sub toate formele lor. Și atunci cum să-ți găsești fericirea la greci? în Apologia lui Raymond Sebond, Montaigne își bate joc de opțiunile pitagoriciene privitoare la metempsihoză și metensomatoză. Deci și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care, după cum s-a dovedit, erau pacienți ai unui grup de practică medicală deținut de cinci medici care erau cu toții afiliați la un spital local, adiacent al clădirii În care aceștia iși aveau birourile. Le-au ajuns la urechi destule baliverne cît să inițieze proceduri legale Împotriva mea, pe motivul că practicam medicina fără licență (o crimă). Dacă privesc Înapoi, le pot Înțelege motivele din punctul lor de vedere - acest Îndoielnic „vindecător” care le dădea, după cum credeau ei, pacienților speranțe false
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
țuguiată, zice mama În cele din urmă. Ar putea să fie băiat. Acum un minut a zis că arată ca și cum o să am o fată. Of, pentru numele lui Dumnezeu. Chestia cu superstițile astea din popor e că sînt toate numai baliverne. Hai să coborîm și noi, fetelor, zice mama, În clipa În care de jos Începe să duduie muzica. A venit Keith de la Fox and Grapes. Face tot soiul de cocteiluri țicnite. — Excelent! spune Suze, luîndu-și trusa de portfard. Coborîm imediat
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de umor livresc: „plimbându-mi eonul/ cu vagonul Lits/ dar și cu bou-vagonul”, „Prin asta ești celebră în Orient/ Expres și în general în toate gările/ vechilor dirijabile unde schimbăm/ săruturile/ și/ cai”. Jocul cu ilogisme și paradoxuri, spunerea de baliverne savante e o practică dintre cele mai curente. Într-un fel de ars poetica cititorul e prevenit că nu poate învăța din culegeri de versuri cum să trăiască: „ar fi ca și cum ne-am prepara meniuri/ după o carte de bucate
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
exact cum e, pe ecran... Și-a dat probabil seama că după ce o „înfulecase“ nu mai putea s-o scuipe exact cum era, așa că se grăbi să corecteze imaginea printr-o intonație mai agresivă: — Doar n-o să ne îndrugi vechile baliverne cu cele douăzeci de milioane de ruși uciși în război! Intelectualul cu părul cu reflexe cenușii nuanță: — Marele atu al propagandei naționaliste. Conversația deveni generală. — Pactul germano-sovietic (interveni fostul ministru). — Fără americani, Stalin ar fi invadat toată Europa (femeia încă
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
pur și simplu În loc pentru o clipă, dacă ar sta nemișcați pentru a admira luminozitatea gogoșilor În lumina amiezii. Dar, desigur, nimeni nu făcea asta vreodată. Îi dădeau Înainte cu zbieretele și Își vârau unul altuia gogoșile sub nas, Îngăimând baliverne și tocmindu-se. Tatăl lui Lefty Îndrăgea sezonul de piață la Koza Han, dar fiul său nu-i moștenise instinctul mercantil. Lângă porticul acoperit, Lefty zări un negustor pe care-l cunoștea. Își etală sacul. Negustorul băgă mâna adânc Înăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
o seringă cu apă sfințită și Îl botezi pe prunc Înainte să se nască. ― Nu te teme, Desdemona, Îi spuse Lefty, observând cât de Îngrijorată arăta. Acum doctorii nu mai cred În așa ceva. ― Bineînțeles că nu, spuse doctorul Philobosian. Toate balivernele astea vin din Evul Mediu. Acum știm că majoritatea diformităților de la naștere vin de la consangvinitatea părinților. ― De la ce? Întrebă Desdemona. ― De la căsătorii În interiorul familiilor. Desdemona se albi. ― Dă naștere la tot felul de probleme. Imbecilitate. Hemofilie. Uită-te la familia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
momentul în care m-am apropiat de peretele gri. Aceasta se deschise de la sine și pășii afară, unde aștepta călăuza noastră rezemată de un perete. Ce ceață oarbă? Ce să caut eu în acoperișul lumii? Or fi același gen de baliverne pe care le-a îndrugat la sfârșitul întâlnirii noastre! Omul trăia într-o lume ciudată și imposibil de înțeles. Eu am de-a face cu o revoluție și cu iminenta reprimare din partea Ministerului. N-am timp de povești! Și totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
împăratului. Să nu-i ratezi! răsună glasul dresorului în urma lui. — Îl cheamă din nou să mai rupă un pic monotonia vărsării de sânge, mârâie Rufus. Aprobă sau dezaprobă? se întreabă Pusio. Instructorul întoarce capul către el. — Să nu crezi toate balivernele și lăudăroșeniile lui Thaos. E cel mai mare mincinos de pe fața pământului... — Ce anume să nu cred? râde călărețul. Adevărul e că l-a distrat ipochimenul. Abia spre sfârșit l-a întristat. — Se prea poate ca tigrișorii ăia, aruncă Rufus
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
poți acest cartier. Și mai ales după lăsarea întunericului. Ne a zis și birjarul să fim cu băgare de seamă, șopti Carol cu vocea tremurată la urechea lui Filip, uitându-se în jur să nu-l audă careva. Astea-s baliverne de slujnică, nu vorbe de bărbat, se răsti Filip la el. Oricum, ești cu mine și nimeni nu se va atinge de tine. Eu sunt de-al casei pe-aici. Dar bagă de seamă! Degeaba vorbești încet, să nu te
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
l facem, Utrigúr o să... Balamber nu-l lăsă să continue: — Dar ce poate să însemne uciderea calului? o mai întrebă pe Malaberga. E limpede: o alegere, o hotărâre de neînlăturat, fără întoarcere. — Ptiu! făcu Khaba. După mine, toate astea sunt baliverne. Vrăjitoarea asta are limba prea lungă. Hotărâri definitive! Alegeri de neînlăturat! Ce vorbe mari! Gogoșile astea să le vinzi țărănoilor de prin părțile voastre, babă neghioabă! Malaberga se aprinse și șuieră spre el ca o viperă: — Mânca-ți-ar furnicile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
armata lui Etius și, în schimb - întinse o mână pentru a-l arăta pe Sebastianus -, ni l-a trimis pe ambasadorul ăsta al lui; și noi l-am ascultat. Treizeci de mii de soldați, a spus! Dar eu vă spun: baliverne! Treizeci de mii de soldați sunt puțini pentru noi și prea mulți pentru Roma. Unde îi găsesc romanii pe toți soldații ăștia? Cum îi plătesc? Așadar, vorbe în vânt! încă o dată, Etius ne-a înșelat; încă o dată, nu s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
poți acest cartier. Și mai ales după lăsarea întunericului. Ne a zis și birjarul să fim cu băgare de seamă, șopti Carol cu vocea tremurată la urechea lui Filip, uitându-se în jur să nu-l audă careva. Astea-s baliverne de slujnică, nu vorbe de bărbat, se răsti Filip la el. Oricum, ești cu mine și nimeni nu se va atinge de tine. Eu sunt de-al casei pe-aici. Dar bagă de seamă! Degeaba vorbești încet, să nu te
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Bine, acum să te văd cât ești de sincer. Hai spune, ce sumă de bani ți-a cerut el În numele meu...??” „Îmi puneți o penibilă Întrebare. Desigur, am avut o discuție cu acest Mingoti Însă, nu am crezut nimic din balivernele lui...! În consecință, l’am alungat...!” „Te rog...” - se linguși anchetatorul. „Îmi pare rău...!” „Te admir, totuși...!” „Mă puteți obliga...?” „Nu, desigur nu...! Te Înțeleg, dar tu, de ce mă ignori...? Îți propun o altă alternativă. Scriu suma pe o coală
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
existența lui? Am pornit imediat magnetofonul. Doar scria și În formularul pe care l-ați completat cînd ați solicitat un detectiv... Aveați obligația să-mi dați absolut toate informațiile necesare. — Doar nu te așteptai să-ți spun tot soiul de baliverne care nu prezintă nici un interes și nu au nici o legătură cu cazul! O strigă pe funcționară, nonșalant: — Domnișoară, fă-i și domnului un ceai, te rog. Fata se sculă de pe scaun fără să scoată o vorbă. Fusta șifonată, electrizată, prinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
niște străini... și mult mai numeroși. Și nici asta nu m-ar deranja prea mult... dar Îmi este teamă că tramvaiul va ajunge la cap de linie... — Spune-mi ce culoare avea costumul. Dacă continui tot așa și-ndrugi la baliverne... batem pasul pe loc ca niște proști. — Vă rog să mă scuzați. Se trase Înapoi rușinat, Înghițind Întruna În sec. Culoarea costumului... dacă-mi amintesc bine... parcă era o pelerină de ploaie, nu costum... — Ești sigur? Nu ploua atunci, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
de obraznic pentru ca taică-meu să ia foc într-o clipită precum un vreasc prea uscat, și să se lanseze în invective ce abia se puteau înțelege, în care se repetau sacadat, precum izbiturile de pisălog în piuliță, cuvinte ca „baliverne“, „vrăjitoare“, „Ibliss cel Viclean“, cât și vorbe puțin măgulitoare la adresa științei medicale, a evreilor și a creierului femeilor. Salma fu de părere că ar fi și bătut-o dacă n-ar fi fost însărcinată, dar tot ea își spuse că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
vând câte ceva, N.N. a început să mă păcălească. Fixam întâlniri la care nu venea. Mă simțeam umilit, dar îmi trecea repede. Eu eram cel care vindea, care îl rugam să cumpere. Eram cerșetorul. Și dacă ai mândrie când cerșești... Sunt baliverne literare cu demnitatea celor decăzuți, înfrânți. Exerciții de condei pentru romancieri. Teren de zburdă pentru creatorii de caractere (mari!), pentru analiști ai sufletului, pentru iluminați și apostoli. Așa-i. Dar astea sunt bune în literatură. Sunt cutremurătoare acolo. În viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
așteaptă ciubuc. Mi-l înfrânez din pură convenție culturală, dându-mi aerul de ins integru. De câte ori nu m-am lăsat miluit, totuși, cu scuza că așa-i tradiția, să nu refuzi sau să jignești omul care-ți dă. Și alte baliverne. Geme în mine neamul de milogi. Educația a încătușat doar instinctul. El se zvârcolește însă hulpav, așteptând prilejul doar să țâșnească slobod. Nu știu dacă a refuza plocoanele înseamnă a fi moral. Cred doar că este o teamă orgolioasă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
că poate nu-i adevărat. B.C. chiar mi-a spus, după ce-am ieșit din spital: „Bine. Până acum a fost frumos. A fost băutura. Dar dacă n-o să mai bei, cum ai să scrii?“. Mă frământă întrebarea. Mă bântuie baliverne de tipul „abia acum am să...“, „de-acum înainte am să...“, „veți vedea voi că...“. În realitate, e foarte simplu. Nu mă obligă nimeni să scriu. Se poate trăi și fără scris. Nu-i nici o dramă dacă nu mai scriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
rămas. Și ca mine, mulți, mulți alții. Cu sufletul mutilat, îndobitocit de fel și fel de spaime. Crezând în spusele lor. După cum, peste ani, când și eu am început a scrie minciuni și prostii, poate alți nevinovați au crezut în balivernele mele. Nu am fost în situația de a scrie prea multe sau prea grave. Dar de scris le-am scris. Din acea credință cu care am fost îndobitocit în anii tineri, din acea frică mereu în noi, între noi, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
o duci. Vei scrie cărți din deznădejdea de a fi, nepăsător la cititorul care crede că te citește, care speră că pătrunde, prin cartea ta, în textul tău. Nu am știut aceasta, până deunăzi. Credeam eu însumi în astfel de baliverne. Eu însumi eram cititor avid de a coborî în textele altora, de a căuta urme ale prezenței lor acolo, de a-i afla și de a-i scruta. Falsă și aiurită credință. Lectura ta te îndepărtează de textul lui, după cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]