274 matches
-
București, 1968; Ultima zi optimistă, București, 1971; Musafiri pe viață, Iași, 1985; Fluxul apei dulci, Cluj-Napoca, 1985; Compuneri libere pe ilustrate, București, 1986; Memoriu către ministru, București, 1990. Repere bibliografice: C. Cernegura, „Mersul ciudat al lucrurilor”, ATN, 1969, 2; Nicolae Balotă, „Ultima zi optimistă”, RL, 1971, 33; Valentin Tașcu, „Musafiri pe viață”, RL, 1985, 33; Valentin Tașcu, Ingeniozitatea romanescului, ST, 1985, 10; Dana Dumitriu, Refugiu în ape dulci, RL, 1986, 40; Mircea Ghițulescu, „Musafiri pe viață”, ST, 1987, 2; Irina Petraș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
Poezii”, CNT, 1966, 1; Negoițescu, Scriitori, 440-444; Regman, Cărți, 25-29; Mincu, Critice, I, 203-205; Eugen Simion, Un urmuzian: Romulus Vulpescu, RL, 1970, 9; Al. Călinescu, „Ubu rege”, CRC, 1970, 21; Marin Sorescu, Alfred Jarry în românește, RL, 1970, 21; Nicolae Balotă, „Ubu rege”, TR, 1970, 21; Ion Barbu. Opera poetului în ediția lui Romulus Vulpescu, LCF, 1970, 37 (semnează Cezar Baltag, Ștefan Aug. Doinaș, Ion Caraion, Alexandru Paleologu, Emil Manu); Dan Laurențiu, „și alte poezii”, LCF, 1971, 8; Florin Manolescu, „și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
Crivăț, „Omul de la miezul nopții”, TTR, 1967, 1; Corneliu Popel, „Întoarcerea în anotimp”, IL, 1969, 1; Victor Felea, „Întoarcerea în anotimp”, ST, 1969, 1; Dumitru Micu, „Întoarcerea în anotimp”, RL, 1969, 6; Alexandra Indrieș, Despre literaritate, O, 1969, 6; Nicolae Balotă, „Întoarcerea în anotimp”, F, 1969, 3; Nae Antonescu, „Spirală”, ST, 1969, 5; Nae Antonescu, „Ispititoarea pasăre de foc”, F, 1975, 6; Paul Dugneanu, „Ispititoarea pasăre de foc”, RL, 1975, 29; Virgil Mihaiu, Muzica rememorării, ST, 1975, 9; Victor Felea, „Ispititoarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
2171 m, Bătrîna - 2341 m, Păpușa - 2391 m, În Munții Iezer - Păpușa; VÎrfu Leaota - 2133 m, În Munții Leaota; CÎrja - 2405 m, Stolnița - 2421 m, Parîngul Mare - MÎndra - 2519 m, Păpușa - 2136 m, etc. În Munții Parîng; Ursu - 2124 m, Balota - 2103 m, În Munții Căpățînii; Steflești - 2242 m, Balinotru Mare - 2207 m, VÎrfu Mare - 2056 m, În Munții Lotrului; Cindrel - 2244 m, Frumosu - 2168 m, În Munții Cindrel; VÎrful lui Petru - 2130 m, VÎrfu Sureanu - 2059 m, În Munții Șureanu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
creatoare și inerție în epica scurtă, O, 1967, 4; Sânziana Pop, „Auroaica”, LCF, 1967, 28; Magdalena Popescu, „Zborul de probă” GL, 1968, 28; Mihai Ungheanu, „Zborul de probă”, LCF, 1968, 32; Mircea Iorgulescu, „Noaptea și ziua”, RL, 1970, 32; Nicolae Balotă, „Avionul de Cluj”, RL, 1971, 24; Nicolae Balotă, „Fumul bunicului”, RL, 1971, 34; G. Gheorghiță, „Memorial de lectură”, R, 1973, 4; Sorin Titel, Proză de analiză, RL, 1974, 33; Sorin Titel, Poveste de dragoste, RL, 1975, 38; Firan, Macedonski-Arghezi, 290-292
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
4; Sânziana Pop, „Auroaica”, LCF, 1967, 28; Magdalena Popescu, „Zborul de probă” GL, 1968, 28; Mihai Ungheanu, „Zborul de probă”, LCF, 1968, 32; Mircea Iorgulescu, „Noaptea și ziua”, RL, 1970, 32; Nicolae Balotă, „Avionul de Cluj”, RL, 1971, 24; Nicolae Balotă, „Fumul bunicului”, RL, 1971, 34; G. Gheorghiță, „Memorial de lectură”, R, 1973, 4; Sorin Titel, Proză de analiză, RL, 1974, 33; Sorin Titel, Poveste de dragoste, RL, 1975, 38; Firan, Macedonski-Arghezi, 290-292; Sorin Titel, Povestiri, RL, 1976, 36; Marcel Constantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
la pensée), tălmăcit de Mărgărita Miller-Verghy, și o poezie (Dans le bruit du temps) a lui Al.A. Philippide. Francis Lebrun oferă versiunea franceză a baladei Gruia, luată din colecția de poezii populare a lui G. Dem. Theodorescu, iar Anton Balotă scrie despre istoricul N. Iorga. Revista mai cuprinde rubrica intitulată „Cărți”, în cadrul căreia sunt prezentate volume semnate de Ion Missir (Fata moartă), N. Țimiraș (Cântece de cristal), Ion M. Gane (Ritmuri franceze), J. Byck și Al. Rosetti (Istoria limbii române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289367_a_290696]
-
175-177; Zaciu, Ordinea, 273-287; Constandina Brezu, Ilarie Voronca popularizator al literaturii românești, MS, 1974, 2; Crohmălniceanu, Literatura, II, 405-420; Evelin Fonea, Ilarie Voronca sau Dramaticul optimism al lui Eduard Marcus, RCM, 1975, 440; Barbu, O ist., 24-30; Tașcu, Incidențe, 74-102; Balotă, Arte, 162-171; Negoițescu, Analize, 184-189; Pop, Transcrieri, 125-140; Vartic, Spectacol, 69-74; Gheorghe Grigurcu, Poezia lui Ilarie Voronca, ST, 1978, 4; Piru, Ist. lit., 403-405; Mihai Zamfir, Poemul românesc în proză, București, 1981, passim; Marin Bucur, Poezie. Destin. Dramă, București, 1982
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
unui celibatar, pref. Edgar Papu, București, 1978 (în colaborare), Un celibatar în lumea largă, București, 1980 (în colaborare); Majtényi Erik, Clopot de bord în strada Lunii, București, 1978. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, „O zi pentru podoabe”, LCF, 1971, 37; Nicolae Balotă, „O zi pentru podoabe”, RL, 1971, 37; Dana Dumitriu, „O zi pentru podoabe”, ARG, 1971, 12; A. I. Brumaru, Estetică nepredicativă, TR, 1973, 15; Valentin Silvestru, Teatrul în cărți, RL, 1973, 16; Crăciun Bejan, „A trăi arta”, F, 1973, 4; Gheorghe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
în care autorul caută forme de expresie atrăgătoare și convingătoare. Domeniul eseisticii este practic nelimitat. Un eseu poate construi, spre exemplu, pe marginea unei lucrări, fără a fi o exegeză a textului, ci mai degrabă o remodelare a lui. Nicolae Balotă susține că, deși creația ține de esența eseului, compoziția nu este o creație în sens artistic, ci mai curând o transcreație. Eseistul care construiește pornind de la ele își promovează întotdeauna propriul său punct de vedere. Datele speculației eseistice sunt de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
BALOTĂ, Nicolae (26.I.1925, Cluj), critic literar, estetician și eseist. Este fiul Adelinei (n. Dragoman), de origine armeană pe linie paternă, și al lui Gheorghe Balotă, avocat. Urmează la Cluj clasele primare la școala „Avram Iancu” (1931-1935), Liceul „G. Barițiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
Cluj-Napoca, 2001; Ortodoxia pentru postmoderniști (în colaborare), Timișoara, 2001. Traduceri: Jakob Burckhardt, Cultura Renașterii în Italia, pref. trad., I-II, București, 1969 (în colaborare cu Gheorghe I. Ciorogariu); Stefan Zweig, Maria Stuart, I-II, București, 1974-1992 (în colaborare cu Bianca Balotă). Repere bibliografice: Bugariu, Incursiuni, 122-130; Stănescu, Poeți și critici, 177-181; Piru, Varia, I, 315-317; Vlad, Convergențe, 123-130; Petrescu, Scriitori, 85-89; Tomuș, Răsfrângeri, 88-92; Constantin, Prozatori-critici, 35-39; Georgescu, Printre cărți, 232-236; Paleologu, Simțul practic, 102-104; Dimisianu, Valori, 141-144; Nițescu, Repere, 72-84
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
Reflexe, 145-148; Grigurcu, Între critici, 127-130; Titel, Cehov, 155-159; Petru Comarnescu, Kalokagathon, îngr. Dan Grigorescu și Florin Toma, introd. Dan Grigorescu, București, 1985, 236; Lovinescu, Unde scurte, I, 398-399; Cristea, A scrie, 78-81; Grigurcu, Peisaj, I, 66-72; Adrian Popescu, Nicolae Balotă sau Înțeleptul în labirint, ST, 1994, 9; Ierunca, Dimpotrivă, 243-246; Pavel Chihaia, Nicolae Balotă, „Parisul e o carte”, JL, 1994, 21-24; Gheorghe Grigurcu, Nicolae Balotă sau Teoria și practica rostirii, VR, 1995, 1-2; Gheorghe Grigurcu, Meditațiile religioase ale lui Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
Unde scurte, I, 398-399; Cristea, A scrie, 78-81; Grigurcu, Peisaj, I, 66-72; Adrian Popescu, Nicolae Balotă sau Înțeleptul în labirint, ST, 1994, 9; Ierunca, Dimpotrivă, 243-246; Pavel Chihaia, Nicolae Balotă, „Parisul e o carte”, JL, 1994, 21-24; Gheorghe Grigurcu, Nicolae Balotă sau Teoria și practica rostirii, VR, 1995, 1-2; Gheorghe Grigurcu, Meditațiile religioase ale lui Nicolae Balotă, RL, 1996, 50; Alex. Ștefănescu, Un umanist își contemplă viața, RL, 1999, 4; Z. Ornea, Un jurnal tulburător, RL, 1999, 18; Glodeanu, Incursiuni, 251-269
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
Glodeanu, Incursiuni, 251-269; Nicolae Balotă-75, APF, 2000, 1-2 (semnează Ion Vartic, Petru Poantă, Ion Simuț, Eugen Uricaru, Laurențiu Ulici, Sanda Cordoș, Constantin Țoiu, Ștefan Borbély, Mircea Popa, Michael Finkenthal, Irina Petraș); Michel Solomon, N. Steinhardt, Ioan Ploscaru, Mărturii despre Nicolae Balotă în închisoare, CL, 2000, 3; Dicț. esențial, 52-53; Manolescu, Lista, III, 173-180; Pop, Viață, 56-62; Popa, Ist. lit., II, 1096-1097; Petraș, Panorama, 110-114; Ioan Adam, Georgeta Adam, Proba exilului, București, 2002, 203-207. M.Vs.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
Elizabeth, Masacrul de la Otopeni, Editura Viitorul Românesc, București, 1993 Spiridon, Cassian Maria, Iași, 14 decembrie 1989, începutul Revoluției Române, Editura Timpul, Iași, 1994 Stoian, Ilie, Decembrie ’89. Arta diversiunii, Editura Colaj, 1993 Stroescu, Nicolae, Pe urmele revoluției (cuvânt înainte de Nicolae Balotă), Editura Albatros, București, 1992 Suciu, Titus, Lumea bună a balconului, Timișoara, f.e., f.a. Suciu, Titus, Reportaj cu sufletul la gură (Traseele revoluției), Editura Facla, Timișoara, 1990 Ștefănescu, Domnița, Cinci ani din istoria României. O cronologie a evenimentelor decembrie 1989
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
literatura română veche, din care se desprind câteva direcții: natură receptării culturii slavone scrise în Țările Române (P.P. Panaitescu despre caracteristicile literaturii slavo-române; Dumitru Fecioru și Dan Zamfirescu referitor la literatura bizantina și cea slavă în vechea cultură românească; Anton Balotă despre literatura slavo-română în epoca lui Ștefan cel Mare; Pândele Olteanu cu privire la originile culturii slavone în Transilvania de Nord și Maramureș; Maria Zdrenghea - problema primelor traduceri românești din slavona în secolul al XVI-lea; Victor Papacostea - școală de limbă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
Studii literare", ediție îngrijită de Irina PETRAȘ (prima ediție, același titlu, București: Editura Minerva; ediția a doua, îngrijită de Ioana BOT, Mihai Eminescu poet tragic, Iași: Editura Junimea; ediția a treia, același titlu, București: Editura Universal Dalsi, prefață de Nicolae Balotă; ediția a patra, Eminescu poet tragic, Iași: Editura Junimea. o modelele cosmologice. POPESCU-GOGAN Petre (1989) Ecouri eminesciene în arta plastică, București: Editura Meridiane. o Sărmanul Dionis; o Cezara; o Peisaj selenar. RĂCHI-ȘAN-DENCIUȚ (2010) Insula și marea la Mihai Eminescu și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
12 în Pitești. Plouă și din cauza aceasta trenul nu poate înainta pe podul peste Argeș. Mare întâmpinare. I. Brătianu acolo, care merge cu noi. Slatina, Craiova (ora 3½), enorme întâmpinări călduroase, flori etc. Vremea mai bună. Din păcate ajungem la Balota odată cu întunericul. Ora 6½ Turnu-Severin, care e iluminat strălucitor. Întâmpinare enormă. Ora 7 la Vârciorova. Despărțire tristă de scumpa mea mamă. Lindheim, Maerken. Bălăceanu venit de la Viena. Brătianu și Fălcoianu merg până la Orșova. Noi ne întoarcem cu trenul special la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
aventurile ei, București, 1966; Karin Michaelis, Copiii doamnei Gormsen, București, 1970; Hedi Hauser, Spiridușii pădurii, București, 1975; Povești populare românești și săsești, îngr. Albrecht Zweier, București, 1975. Repere bibliografice: Ion Roman, Vechi și nou în basme, CNT, 1958, 7; Nicolae Balotă, „Avionul de Cluj”, RL, 1971, 24; Nicolae Balotă, Povești cu tâlc, LCF, 1972, 45; Dumitru Micu, „În țara legendelor”, CNT, 1973, 37; Alexandru Mitru la 60 de ani, LCF, 1974, 45; Dumitru Micu, Cărți pentru copii, CNT, 1976, 36; Florea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
Gormsen, București, 1970; Hedi Hauser, Spiridușii pădurii, București, 1975; Povești populare românești și săsești, îngr. Albrecht Zweier, București, 1975. Repere bibliografice: Ion Roman, Vechi și nou în basme, CNT, 1958, 7; Nicolae Balotă, „Avionul de Cluj”, RL, 1971, 24; Nicolae Balotă, Povești cu tâlc, LCF, 1972, 45; Dumitru Micu, „În țara legendelor”, CNT, 1973, 37; Alexandru Mitru la 60 de ani, LCF, 1974, 45; Dumitru Micu, Cărți pentru copii, CNT, 1976, 36; Florea Firan, „Acasă la Macedonski”, R, 1977, 2; C.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
în el pe unul dintre cei mai importanți traducători. Edgar Papu era, de altminteri, convins că poetul aducea „o excepțională contribuție românească” la cunoașterea creației rilkeene, tocmai fiindcă versurile lui deveneau rezonante intențiilor marelui poet. Mergând în același sens, Nicolae Balotă sesiza și el faptul că în opera traducătorului „adie ceva din parfumul originalului, iar tăcerile acelei mici poezii japoneze umflă ușor perdeaua cuvintelor în limba tălmăcirii”, făcând ca peste ele „harul” să coboare „candid”. SCRIERI: Unde, București, 1969; Vatră, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286369_a_287698]
-
deranja animalele, murdărea ieslele etc. Datorită imposibilității introducerii de apă curată săptămânal, canalele exterioare și fosele s-au înfundat în circa un an. La aceasta a contribuit și factorul uman lipsa de responsabilitate și posibilitate de penalizare. Fânul administrat era balotat cu sârmă. Sârmele nu au fost adunate, au căzut prin grătare, au ajuns la pompe, s-au înfășurat în jurul elicelor și gata evacuarea minimă care se mai făcea în primele timpuri după introducerea lunară a apei. Așa s-a ajuns
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la Gala premiilor Uniunii Scriitorilor din România, 2007 „Traducătoarea romanului Spre far de Virginia Woolf, Antoaneta Ralian, a știut să menajeze articulațiile fine ale acestei construcții și să ne ofere, în versiunea ei românească, întreg farmecul acestei simfonii epice.“ NICOLAE BALOTĂ, România literară, octombrie 1972 „Mă tulbură când o întâlnesc întâmplător în fața Uniunii Scriitorilor, când cu grație îmi întinde mâna și mă privește cu ochi mari și pătrunzători, mă tulbură când între noi se află hârtia foșnitoare a revistei în care
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
București, 1972; Pribeagul, I-II, București, 1974-1975; Prizonierul de la Heracleea, București, 1974; Prin țara marelui Ștefan, București, 1976; Drumuri și legende, București, 1979; Cer înstelat, pref. Vasile Netea, București, 1983. Referințe bibliografice: Constantin Hârlav, „Apele negre”, ST, 1972, 21; Nicolae Balotă, „Pribeagul”, LCF, 1974, 27; Marta Cuibuș, „Pribeagul”, „Romanian Review”, 1977, 2. A. F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289920_a_291249]