190 matches
-
adunase iar rândurile decimate, pentru un asalt al tranșeelor germane. Era impresionant tabloul deținuților așezați, pe rogojină, în jurul său. Pâlpâitul lumânării arunca un dans de umbre și lumini pe chipurile ascultătorilor. Nenea Mihalache îi sorbea cuvintele. El avea o mână bandajată. În fiecare zi își desfăcea pansamentul, ca să-și presare pe rană, o pulbere galbenă dintr-un borcănaș de faianță, peste o bubă care nu se mai tămăduia. Avea nenea Mihalache un cap ca o pepenoaică mică și bună de murat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
domnu’ Levy. — Nu i-o arăta ei! Citește groaznic de prost. Va rămâne confuză zile întregi. Doamna Reilly îl lovi pe Ignatius cu poșeta în cap. Nu mai da! Nu-l mai bate, spuse domnul Levy. Capul nebunului era deja bandajat. În afara ringului de box, violența îi făcea rău domnului Levy. Nebunul acesta de Reilly îți provoca într-adevăr milă. Mama lui ieșea mereu cu un om bătrân, era bețivă și voia să-l izgonească de acasă pe fiul ei. Acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-l conduse pe Logan prin labirintul de coridoare la terapie intensivă. Doctorul care se ocupase de Doug Disperatul stătea lângă patul Hoitarului, citind o fișă. — Cum se simte? Doctorul Își ridică privirea de pe clipboard. — Tot tu? Logan privi fața strivită, bandajată. — E așa grav cum pare? — Păi... urmă un oftat. A suferit niște leziuni cerebrale. Nu vom putea ști deocamdată cât de mari sunt. Deocamdată e stabil. Rămaseră privind respirațiile superficiale ale lui Hoitarului. — Are vreo șansă? Doctorul ridică din umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
proprietari și spații care aveau aceiași proprietari de ani de zile. Primi de la toți același răspuns: o înălțare din umeri, cuvintele „Care Marty?” și o expresie neîncrezătoare la auzul menționării muzicanților spărgători de case și a unui complice cu fața bandajată. În amurg o sună pe Karen pentru a afla rezultatul. Surpriză: mai multe „Care Marty?” și un număr de unsprezece indivizi scoși din dosarele cu spărgători de case - șapte negri, doi mexicani și doi albi al căror dosar de pușcăriași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și primi un tratament special: o injecție cu ceva care îl înălță la ceruri mai tare decât zece zmei în timp ce i se extrăgeau fragmentele de dinți din degete și i se dezinfecta rana, ce i-a fost apoi cusută și bandajată. Sună acasă și vorbi cu Stefan, încercând să se justifice pentru ce făcuse, spunându-i că Celeste îl rănise și mai rău și că voia să-i separe pe cei doi pentru totdeauna. Băiatul păruse șocat, năuc, bâlbâise detalii despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cu câțiva ani în urmă. Îmi amintesc că Chaz și Reynolds se certau mereu, iar Reynolds nu l-a adus la petrecerea respectivă. La final l-am văzut pe Reynolds lângă mașina lui, discutând cu un tânăr care avea fața bandajată. Îmi mai amintesc și că grupul meu de prieteni interesați de politică se implicase în apărarea inculpaților de la Sleepy Lagoon și au fost foarte supărați când am acceptat o slujbă în New York și n-am mai putut să mă alătur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
evenimentelor și oprindu-se la cadavrul lui Augie Duarte întins pe masa de inox a autopsierului. Tăieturi faciale. Un salt logic la analiza de azi-noapte a dosarului. O intuiție: asasinul îl cunoștea pe amicul lui Marty Goines, tânărul cu fața bandajată, care era pentru el o sursă de inspirație sexuală. Un salt la Thomas Cormier, ale cărui wolverine fuseseră îndopate - adorate? - în vara lui ’42, vara procesului de la Sleepy Lagoon, când bețele zoot fuseseră utilizate cel mai intens. Interpretarea lui Cormier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
poate că pur și simplu nu-l băgaseră în seamă. Salt în prezent. Puștiul cu fața arsă era un hoț: Chester Brown „Apă de Gură” spusese că ar fi jefuit case împreună cu Goines prin ’43-’44 și că avea fața bandajată. Dacă el furase wolverina aia a lui Thomas Cormier la vreo optsprezece luni după vara aia de intensă adorație din 1942 și dacă era un puști din cartier, atunci poate comisese în aceeași perioadă și alte furturi în zona Bunker
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
vorbi rapidamente: Era un golan, o putoare. Reynolds începuse să-l aducă cu el cam pe vremea când CASL era în toiul activității. Am uitat numele puștiului, dar era un copil de vreo optsprezece-nouăsprezece ani - cam pe-acolo. Avea fața bandajată. Se pârlise rău de tot în timpul unui incendiu. După ce s-a vindecat și i-au scos pansamentul și bandajele, toate fetele din Comitet au fost de părere că era foarte chipeș. Arăta exact ca Reynolds, ba chiar mai frumușel. Noile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
LAPD. Duarte i-a spus lui Danny că în perioada cu CASL Reynolds Loftis avea un frate mai mic, mult mai tânăr, pe care îl tot aducea cu el și care arăta exact ca el. La început puștiul avea fața bandajată, pentru că se arsese într-un incendiu. Nimeni nu știa cât de mult seamănă cu Loftis până nu și-a scos pansamentele. Puștiul turuia pe la mitingurile CASL cum că un bărbat alb, unul imens, l-ar fi omorât pe José Diaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
conform propriilor indicații. În timp ce se recupera la clinică, Coleman a luat-o razna. A omorât găini din crescătorie, pretinzând că e o wolverină, și le-a băut sângele. A plecat din clinică, a jefuit case împreună cu Mad Marty, având fața bandajată și semănând astfel cu un monstru din filme, a participat la mitingurile organizate de CASL împreună cu grijuliul său tată și, în ciuda cererii acestuia, a povestit istoria lui José Diaz și a bărbatului cu voce de scoțian. Nimeni nu l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ar fi putut să-i aducă aminte că ea însăși folosise aceeași frază într-o conversație cu Alice, purtată în urmă cu doi ani, atunci când o vizitase în spital. Îi luase mâna lui Alice într-ale ei - mâna cu încheietura bandajată, și-i spusese „Nu sunt decât niște cuvinte, Alice. Doamne, Dumnezeule !”. Dar era dificil să legi femeia palidă și bântuită de dorințe suicidale și creatura asta care vorbea în ritm alert, la celălalt capăt al firului. Mary s-a întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mărita de vreo zece ori. Pentru prima oară i se rezerva un loc de frunte la o ședință, reflectă el, cu o ironie amară. Mai toți șefii de secții își și ocupaseră locurile în sală. Kent, care avea mâna stânga bandajată, discuta ceva cu căpitanul Leeth. Pesemne însă ca discuția lor era pe sfârșite, deoarece Kent își ridică privirea spre Grosvenor, zâmbind, apoi și-o întoarse spre sala și spuse: - Domnilor, vă fac legătura cu domnul Grosvenor, fără nici un preambul. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
saturate de dragoste, / D - 24 și D - 26 / atunci va fi nevoie / de un antidot cu catene / scurte și nesaturate / D - 14 și D - 16.“ (Elena-Daniela Sgondea) „Iarna aleargă cu ochii goi. Eu aud venind din urmă / frigul, / cu picioarele bandajate / în melancolie.“ „În timp ce dimineața / și-a pus pe cap / basma de rouă, / soarele a făcut ochi / și a alunecat / pe emisfera sufletelor.“ „Recit uneori, cărților, versuri. Îmi place curiozitatea lor / Ieșită din comun, / În momentul când fac ochii / Cât cepele
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
apare ca un caraghioslâc. S-ar putea alcătui o întreagă colecție de imagini năstrușnice - care miră, dar nu emoționează - din volumul La țărmul pleoapei. Iată numai câteva: „Iarna aleargă cu ochii goi. Eu aud venind din urmă / frigul, / cu picioarele bandajate / în melancolie.“ „În timp ce dimineața / și-a pus pe cap / basma de rouă, / soarele a făcut ochi / și a alunecat / pe emisfera sufletelor.“ „Stau pe linia gândului, / și aștept să fiu tăiată / de tren. / Noroc că frica / mă ia de mână
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ce Însemna un anevrism; auzise de la Angela că Gruner era la spital pentru o operație la gât. A doua zi după ce hoțul de buzunare Îl Încolțise, se duse În East Side să-l viziteze pe Gruner. Îl găsi cu gâtul bandajat. — Ei, unchiule Sammler? Elya - ce mai faci? Arăți binișor. Și bătrânul, Întinzându-și brațul lung sub el, netezind dedesubtul trenciului, Îndoindu-și picioarele subțiri, se așeză. Între vârfurile pantofilor negri, crăpați, ridați puse vârful umbrelei și se sprijini cu ambele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
măruntă. Vedeai asemenea lucruri, și apoi altele, și apoi Încă altele. Și evident că domnul Sammler avusese nevoia lui de aceste priveliști, pentru care Își stăpânise tremurul din picioare sau dorința de a plânge care Îl fulgerase la vederea fețelor bandajate ale lunetiștilor. Fusese dus pe plajă de niște oameni. Se băgaseră În apă să se răcorească. Se dusese și el să stea În picioare acolo. Pe o bandă lată de-a lungul plajelor spuma amestecată cu vălurirea căldurii cale de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
la atrofiere. Deci, chiar dacă doar unu la sută din corp putea fi mișcat, trebuia să fie mișcat În continuare, indiferent de dureri. Încordă din nou degetele mâinii stângi, simțind că principalele dureri erau În zona articulației și a umărului. Locurile bandajate, străpunse de săgeți. Un zgomot de pași urcând scările Îi Întrerupse Încercările. Ușa se deschise. Era Ali beg. - Căpitane! Am vești bune pentru tine! Misiunile Cuceritorilor au fost anulate. Inclusiv misiunea mea, deși nu se știa nimic despre ea. Pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
într-o batistă, i-a dat-o unei prostituate... Nu mai spune, nu mai spune!îl întrerupe Teofana strâmbându-se la auzul unei asemnea cruzimi. Stai să vezi! Șade două săptămâni în spital și pictează vestitul tablou „Autoportret cu urechea bandajată”. Ce să mai spunem despre cei care și-au folosit inspirația, inteligența în scopuri distrugătoare ca inventatorii bombei atomice și a altor arme de ditrugere în masă. — Datorită ei la 6 august 1945 orașul Hiroshima a fost ras de pe fața
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
pe gheață și că ți-ai fracturat sau că ți-ai luxat piciorul pe care ți-l alegi tu, dreptul sau stângul. Pe urmă, pentru că să zicem, ești băiat conștiincios, vii la școală, dar ai grijă să vii cu piciorul bandajat solid la genunchi, așa ca să nu-l poți mișca, să pară anchilozat, că poate uiți, te miști în voie, și te dai de gol. Te așezi în banca întîia, cu piciorul întins, știi, scos din bancă; și de câte ori îl miști
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Simulescu, care era prea obosit și plictisit de nenorocirea ce i se-ntîmplase, ca să mai poată răspunde cu suficientă seninătate la firescul interogatoriu ce i-l lua fiecare profesor! Rămăsese stabilit că-și luxase piciorul drept din genunchi, că era strâns bandajat, întrucît profesorul-doctor Amza Jianu hotărâse că nu este ceva prea grav, dar că va trebui să stea așa cel puțin o lună, adică până se încheia situația pe trimestrul al doilea! Toți profesorii îl întrebau pe Simulescu dacă este pregătit
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
În alte părți mai mult sau mai puțin esențiale... După acest sumar consult, profesorul părea mulțumit și părăsea salonul, abordând un aer la fel de vesel la ieșire ca și la intrare. A doua zi, În semn de compasiune față de bolnav, venea bandajat și el, pe față, pe mâini și pe picioare. Conectat la aparatele sale de transfuzii, pacientul Braic jubila: acum, o parte din rănile care supurau pe pielea lui, printr-un transfer de energie, aveau să umple badajele profesorului și asistenților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
nu știți că tocmai ce știți vă împiedică să știți, pe când eu vă cer scuze pentru polologhia asta idioată și vă admir pentru răbdarea cu care m-ați ascultat, amin.“ „Sunt convinsă totuși că ai febhă, poate de la pumnul ăsta bandajat, ia să văd“, a spus doamna Gerda. Și, lăsând jos olița, mi-a pus pe obraji niște degete foarte mângâietoare. „Ia mâna de pe mine !“, am strigat eu atât de tare, încât, de la capătul celălalt al coridorului, ecoul a răspuns : „de pe
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
mama fiului său, sigur o compătimea, văzând-o cât de mult suferea și ea, zicându-și „acum regretă acele cuvinte, dacă ar fi posibil ar da timpul înapoi”. După câteva ore, Ionuț este adus din sala de operație. Avea capul bandajat și dormea. Chipul său frumos, de obicei puțin palid, acum părea cadaveric. Tatăl său îl privi cu multă durere și milă dar își stăpâni lacrimile pentru a putea sta de vorbă cu doctorul care îl operase. în cabinetul doctorului se
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
eternă pentru pensule, guașă. Dar a fost pus să mai facă una. L-a iritat. Când s-a dus să și le ridice de la poartă, n-a mai rezistat la aluzii. A dat cu pumnii în geamuri. Țăndări, mâinile lui bandajate. Miere: „știu ce înseamnă fapta asta, că-mi tai toate avantajele. Știu că ce încredere să mai aveți, dacă îmi pierd cumpătul ușor pe pușcărie, la liberare înseamnă că o să-mi pierd cumpătul.“ Meseviștii le-au furat cablul și microfonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]