372 matches
-
poate fi atribuită unui fapt empiric. De exemplu: "După vizionarea unui film cu scene agresive, tinerii adoptă și ei comportamente agresive". Ipoteza de cercetare este concretizarea ipotezei generale Într-o cercetare particulară. O astfel de ipoteză apare În lucrările lui Bandura și este formulată astfel: "Martorii unui comportament agresiv manifestă acest tip de comportament mai frecvent atunci când modelul este o persoană concretă și mai puțin frecvent atunci când comportamentul este manifestat de un personaj de desen animat". Ipotezele trebuie să posede mai
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
poate realiza pe două căi: ca rezultat al socializării și prin dependența față de un stil de viață bazat pe consumul de droguri care include tipul de drog, accessibilitatea acestuia și gradul de acceptare. c) Teorii integrative și comprehensive Propusă de Bandura în 198631, Teoria învățării sociale, redenumită Teoria cogniției sociale, este o teorie psihologică bazată pe principiile învățării și pe cunoașterea persoanei din perspectiva mediului social în care își manifestă comportamentul. Bandura propune luarea în considerare a existenței a trei sisteme
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
de acceptare. c) Teorii integrative și comprehensive Propusă de Bandura în 198631, Teoria învățării sociale, redenumită Teoria cogniției sociale, este o teorie psihologică bazată pe principiile învățării și pe cunoașterea persoanei din perspectiva mediului social în care își manifestă comportamentul. Bandura propune luarea în considerare a existenței a trei sisteme implicate în reglarea comportamentului: * primul este constituit de situațiile și stimulii externi, care afectează comportamentul, în principal prin intermediul proceselor de condiționare clasică; * al doilea este constituit din consecințele comportamentului sub formă
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
deces RASP) sunt disponibile în documentul "Standardele Sistemului Național de Asistență Medicală, Psihologică și Socială a Consumatorilor de Droguri" 47. Bibliografie: 1. Ajzen, I., Attitudes, personality, and behavior (a 2-a ed.). Milton-Keynes, England: Open University Press, McGraw-Hill, 2005. 2. Bandura, A., Principles of behavior modification, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1969. 3. Bandura, A., Social Learning Theory, General Learning Press, Morristown, N.J., 1971. 4. Bandura, A., Social foundations of thought and action. A social cognitive theory, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
și Socială a Consumatorilor de Droguri" 47. Bibliografie: 1. Ajzen, I., Attitudes, personality, and behavior (a 2-a ed.). Milton-Keynes, England: Open University Press, McGraw-Hill, 2005. 2. Bandura, A., Principles of behavior modification, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1969. 3. Bandura, A., Social Learning Theory, General Learning Press, Morristown, N.J., 1971. 4. Bandura, A., Social foundations of thought and action. A social cognitive theory, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1986. 5. Becoña, I. E., Bases teóricas que sustentan los programas de
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
personality, and behavior (a 2-a ed.). Milton-Keynes, England: Open University Press, McGraw-Hill, 2005. 2. Bandura, A., Principles of behavior modification, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1969. 3. Bandura, A., Social Learning Theory, General Learning Press, Morristown, N.J., 1971. 4. Bandura, A., Social foundations of thought and action. A social cognitive theory, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1986. 5. Becoña, I. E., Bases teóricas que sustentan los programas de prevención de drogas, Delegación del Gobierno pară el Plan Nacional sobre Drogas
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Drogodependencias, 17, 253-268, disponibil la http://cat.inist.fr/?aModele=afficheN&cpsidt=5049302 (accesat 11.10.2010). 19. Thornberry, Terence P, "Toward An Interactional Theory Of Delinquency", Criminology, vol. 25, nr.4, Ed. Blackwell Publishing Ltd. 20. Walters, R. H., Bandura, A., Social learning and personality development, Holt, Rinehart and Winston, Inc. N.Y., 1963. Rapoarte: 1. Review of methodologies of evaluating effects of drug-related legal changes (1/4/2010) sursa: http://www.emcdda.europa.eu/ 2. Legal Responses to New
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
and defense across the life spân , Psychology and Aging 11, 1996, pp.127-139. 30 E.R. Oetting, and J.F. Donnermeyer, Primary Socialization Theory: The Etiology of Drug Use and Deviance I. Substance Use and Misuse 33 (4): 995-1026 ,1991. 31 A. Bandura, Social foundations of thought and action. A social cognitive theory, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1986. 32 Terence P. Thornberry, Toward An Interactional Theory Of Delinquency, Criminology, vol. 25, nr. 4, Ed. Blackwell Publishing Ltd. 33 R. Jessor , Risk behavior
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
raportul dintre satisfacție și performanță este invers: dacă oamenii obțin performanță, atunci vor obține și satisfacție. Acest principiu este plastic exprimat astfel: oamenilor le place mai mult, ceea ce fac bine. * în perioada 1975-2000, semnificative sunt teoria social cognitivă elaborată de Bandura (1989) și teoria stabilirii obiectivelor (Locke și Latham, 1990). Potrivit primei teorii oamenii experimentează un sens al satisfacției atunci când ating nivele de performanță care sunt valorizate, iar potrivit celui de-al doilea model teoretic, satisfacția este rezultatul atingerii obiectivelor valorizate
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și direcționării comportamentului. Teoriile psihologice sunt teorii despre motivație doar dacă vizează aceste două aspecte ale comportamentului" (Deci și Ryan, 1985, p. 3). Din această perspectivă teoriile cognitive cum sunt teoria expectanței a lui Vroom sau teoria întăririi a lui Bandura nu sunt propriu-zis teorii ale motivației deoarece acestea nu vizează aspectul energizării comportamentului, ci doar direcționarea acestuia. Clasificarea cea mai des utilizată este cea tematică (propusă în anul 1970 de Campbell, Dunnett, Lawler și Weick), teoriile motivației fiind împărțite în
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
recompenselor financiare. Încă de la primele cercetări realizate de Deci în anul 1971, motivația intrinsecă și dinamica acesteia au fost măsurate prin persistența acțiunii (a comportamentului) după eliminarea recompenselor. Latham și Locke (Latham, 2007) sintetizează limitele acestei abordări, evidențiate îndeosebi de Bandura (1977), de meta-analizeze lui Cameron și colaboratorii (1994, 1996, 2001) și de studiile recente ale lui Fay și Frese (2000): a) identificarea situațiilor în care lipsește în totalitate intervenția direcționărilor externe este aproape imposibilă, deoarece activarea comportamentului este rezultatul interacțiunii
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ce conduce la reducerea performanței; c) scăderea performanței ca urmare a administrării recompensei este determinată de modul în care subiectul percepe mesajul asociat acesteia; recompensa poate avea valențe coercitive, poate fi expresia aprecierii sau poate confirma performanța (exemplul utilizat de Bandura este sugestiv: este greu de crezut că un pianist își va pierde interesul față de clapele pianului, doar pentru că primește onorarii mari pentru recitalurile sale); d) din punct de vedere metodologic, autorii teoriei au eșuat în demersul de măsurare a sentimentelor
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pedepse), dar și la comportamentele reglate intern (atunci când reglarea acțiunii a fost parțial internalizată și este energizată de factori precum aprobarea celorlalți, evitarea rușinii). 4.5. Teoria social cognitivă Teoria social-cognitivă (social cognitive theory) este noua denumire pe care Albert Bandura a dat-o teoriei sale cu privire la învățarea socială (social learning theory), pentru a-și diferenția concepția de cea a altor cognitiviști preocupați de mecanismele învățării, îndeosebi de teoria învățării sociale a lui Julian B. Rotter. Deși este o teorie despre
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
preocupați de mecanismele învățării, îndeosebi de teoria învățării sociale a lui Julian B. Rotter. Deși este o teorie despre învățare, teoria social cognitivă vizează procesul motivațional și a avut un impact major în cercetarea asupra motivației în muncă. Viziunea lui Bandura asupra mecanismelor motivaționale a fundamentat curentul cognitivist dezvoltat după anul 1970, teoria fiind unanim recunoscută drept un vector dominant al cercetării actuale a motivației în muncă. Abordarea cognitivă s-a dezvoltat ca o reacție la modelul behaviorist, Bandura respingând abordarea
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Viziunea lui Bandura asupra mecanismelor motivaționale a fundamentat curentul cognitivist dezvoltat după anul 1970, teoria fiind unanim recunoscută drept un vector dominant al cercetării actuale a motivației în muncă. Abordarea cognitivă s-a dezvoltat ca o reacție la modelul behaviorist, Bandura respingând abordarea de tip mecanicist care presupune existența unei "cutii negre" între stimul și răspuns: În teoria social cognitivă oamenii sunt operatori de tip agent în cursul vieții lor, nu doar gazde spectatoare pentru mecanismele cerebrale orchestrate de evenimentele din
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
abordarea de tip mecanicist care presupune existența unei "cutii negre" între stimul și răspuns: În teoria social cognitivă oamenii sunt operatori de tip agent în cursul vieții lor, nu doar gazde spectatoare pentru mecanismele cerebrale orchestrate de evenimentele din mediu" (Bandura, 1999, p. 22). Întreaga viziune asupra dezvoltării, adaptării și schimbării umane este una de tip agent (agentic perspective): "A fi un agent înseamnă a influența intenționat existența și circumstanțele de viață" (Bandura, 2006, p. 164). Oamenii au capacitatea de a
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pentru mecanismele cerebrale orchestrate de evenimentele din mediu" (Bandura, 1999, p. 22). Întreaga viziune asupra dezvoltării, adaptării și schimbării umane este una de tip agent (agentic perspective): "A fi un agent înseamnă a influența intenționat existența și circumstanțele de viață" (Bandura, 2006, p. 164). Oamenii au capacitatea de a se auto-organiza, autoregla, de a fi proactivi și de a fi autoreflexivi. Comportamentul uman este explicat printr-un model cauzal triadic ce implică interacțiunea și determinarea reciprocă între factorii interni personali, pattern
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
autoregla, de a fi proactivi și de a fi autoreflexivi. Comportamentul uman este explicat printr-un model cauzal triadic ce implică interacțiunea și determinarea reciprocă între factorii interni personali, pattern-urile comportamentale și evenimentele din mediu. Mediul în viziunea lui Bandura nu este o entitate monolitică, ci cuprinde trei tipuri de structuri: mediul impus (fizic și socio-structural), mediul selectat (alegerea asocierilor mentale, a activităților și a elementelor înconjurătoare) și mediul construit (prezent în plan cognitiv). Teoria social cognitivă afirmă că omul
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
măsură produsul și producătorul sistemelor sociale. Structurile sociale sunt create de om pentru a organiza, a ghida și a regla activitatea prin reguli și sancțiuni. La rândul lor, practicile socio-structurale impun constrângeri, furnizează resurse și oportunități pentru dezvoltare și funcționare (Bandura, 1999). Sinele nu este doar rezultatul influențelor externe: "Sinele este construit social, ființa umană văzută ca agent operează generativ și proactiv, prin auto-influență, asupra sistemelor sociale" (Bandura, 1999, p. 24). Învățarea este astfel un proces bazat nu doar pe experiența
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
lor, practicile socio-structurale impun constrângeri, furnizează resurse și oportunități pentru dezvoltare și funcționare (Bandura, 1999). Sinele nu este doar rezultatul influențelor externe: "Sinele este construit social, ființa umană văzută ca agent operează generativ și proactiv, prin auto-influență, asupra sistemelor sociale" (Bandura, 1999, p. 24). Învățarea este astfel un proces bazat nu doar pe experiența directă (ciclul stimul-răspuns), ci și pe experiența observată și interna-lizată (incluzând cunoștințe, reguli de conduită, pattern-uri comportamentale etc.). În ceea ce privește motivarea, concepția lui Bandura se întemeiază pe
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
asupra sistemelor sociale" (Bandura, 1999, p. 24). Învățarea este astfel un proces bazat nu doar pe experiența directă (ciclul stimul-răspuns), ci și pe experiența observată și interna-lizată (incluzând cunoștințe, reguli de conduită, pattern-uri comportamentale etc.). În ceea ce privește motivarea, concepția lui Bandura se întemeiază pe mecanismele de reglare a comportamentului. Capacitatea umană de simbolizare permite viziunea comprehensivă asupra mediului, acesta fiind structurat, primind semnificații și fiind integrat în experiența personală: Motivația umană și acțiunea este reglată extensiv prin mecanismele anticipative ale planificării
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
desigur să fie cauza motivației și a acțiunii curente pentru că ele nu există în prezent. Viitorul proiectat poate fi adus în prezent prin anticipare. Stările viitoare, fiind reprezentate cognitiv în prezent, sunt convertite în motivatori actuali și regulatori ai comportamentului. (Bandura, 1999, p. 27) Expectanța definită ca așteptarea ca un comportament să ducă la anumite rezultate este un concept cheie pe care Bandura l-a dezvoltat fără a cunoaște teoria lui Vroom (Latham, 2007). Între cele două teorii există diferențe conceptuale
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
prin anticipare. Stările viitoare, fiind reprezentate cognitiv în prezent, sunt convertite în motivatori actuali și regulatori ai comportamentului. (Bandura, 1999, p. 27) Expectanța definită ca așteptarea ca un comportament să ducă la anumite rezultate este un concept cheie pe care Bandura l-a dezvoltat fără a cunoaște teoria lui Vroom (Latham, 2007). Între cele două teorii există diferențe conceptuale. Teoria expectanței afirmă că motivația este determinată de așteptarea ca un efort să ducă la performanță care va determina la rândul ei
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
performanță care va determina la rândul ei rezultate mai mult sau mai puțin valorizate. Teoria social cognitivă afirmă că oamenii exclud repede un număr mare de opțiuni pe baza eficacității personale percepute, fără a face o analiză cost-beneficiu. Concluzia lui Bandura privind teoria expectanței este sugestivă: "Modelele raționale de luare a deciziei care exclud judecățile cu privire la eficacitate își sacrifică puterea explicativă și predictivă" (Bandura, 1999, 29). Și Latham (2007, p. 74) evidențiază delimitarea dintre cele două teorii: "Există o diferență importantă
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
număr mare de opțiuni pe baza eficacității personale percepute, fără a face o analiză cost-beneficiu. Concluzia lui Bandura privind teoria expectanței este sugestivă: "Modelele raționale de luare a deciziei care exclud judecățile cu privire la eficacitate își sacrifică puterea explicativă și predictivă" (Bandura, 1999, 29). Și Latham (2007, p. 74) evidențiază delimitarea dintre cele două teorii: "Există o diferență importantă între credința în utilitatea efortului și credința că cineva se poate mobiliza astfel încât să depună efort împotriva oricăror impedimente și piedici percepute." Efortul
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]