372 matches
-
și valorilor din societate, cercetătorii consideră că este necesar să știm mai mult despre cum au loc aceste schimbări exprimate prin comportamente sociale nedezirabile. Cea mai substanțială teorie care explică modalitatea de schimbare atitudinală/comportamentală este cea a Învățării sociale (Bandura, 1962): Învățăm ceea ce vedem În jurul nostru, imităm modelele de comportament ale părinților, prietenilor, personalităților cunoscute prin intermediul mass-media. Încă din 1960, această teorie s-a structurat și s-a impus ca o explicație teoretică solidă. Cu alte cuvinte, această teorie se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ființe vii etc. Repetarea lor, similaritatea procedeelor, demonstrează că, cel puțin, unii privitori imită ce văd. Interesul major Îl are Însă imitația În domeniul ficțional, prin confuzia frontierei dintre real și ficțional. Media - factor de distorsiune psihologică. Victimizarea indusă A. Bandura (1983) a susținut cu tărie că televiziunea distorsionează cunoștințele noastre despre pericolele și amenințările din lumea reală. Privitul la televizor induce o concepție despre lume, În care neîncrederea În oameni, suspiciunea generalizată, scăderea tendinței naturale către asociere, subminarea prosocialității și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
relația Între media și violență. Recomandările făcute chiar Consiliului Europei, din multiplele aspecte ale violenței cotidiene investigate, pun În evidență sarcina care Îi revine Consiliului Europei În două domenii prioritare: violența În media și dimensiunea de gen a violenței. Bibliografie Bandura, A. (1962). Social learning through imitation. În M.R. Jones (ed.). Nebraska Symposium on Motivation. Lincoln, Neb.: University of Nebraska Press. Bandura, A. (1983). Psychological mecanisms of aggression. În R.G. Geen și E.I. Donnerstein (eds.). Aggression: Theoretical and Empirical Reviews (pp.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care Îi revine Consiliului Europei În două domenii prioritare: violența În media și dimensiunea de gen a violenței. Bibliografie Bandura, A. (1962). Social learning through imitation. În M.R. Jones (ed.). Nebraska Symposium on Motivation. Lincoln, Neb.: University of Nebraska Press. Bandura, A. (1983). Psychological mecanisms of aggression. În R.G. Geen și E.I. Donnerstein (eds.). Aggression: Theoretical and Empirical Reviews (pp. 1-40). New York: Academic. Berkowitz, Leonard, Corwin, Ronald și Heironimus, Mark. (1963). Film Violence and Subsequent Aggressive Tendencies. The Public Opinion Quarterly
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
poate realiza pe două căi: ca rezultat al socializării și prin dependența față de un stil de viață bazat pe consumul de droguri care include tipul de drog, accessibilitatea acestuia și gradul de acceptare. c) Teorii integrative și comprehensive Propusă de Bandura în 198631, Teoria învățării sociale, redenumită Teoria cogniției sociale, este o teorie psihologică bazată pe principiile învățării și pe cunoașterea persoanei din perspectiva mediului social în care își manifestă comportamentul. Bandura propune luarea în considerare a existenței a trei sisteme
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
de acceptare. c) Teorii integrative și comprehensive Propusă de Bandura în 198631, Teoria învățării sociale, redenumită Teoria cogniției sociale, este o teorie psihologică bazată pe principiile învățării și pe cunoașterea persoanei din perspectiva mediului social în care își manifestă comportamentul. Bandura propune luarea în considerare a existenței a trei sisteme implicate în reglarea comportamentului: * primul este constituit de situațiile și stimulii externi, care afectează comportamentul, în principal prin intermediul proceselor de condiționare clasică; * al doilea este constituit din consecințele comportamentului sub formă
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
deces RASP) sunt disponibile în documentul "Standardele Sistemului Național de Asistență Medicală, Psihologică și Socială a Consumatorilor de Droguri" 47. Bibliografie: 1. Ajzen, I., Attitudes, personality, and behavior (a 2-a ed.). Milton-Keynes, England: Open University Press, McGraw-Hill, 2005. 2. Bandura, A., Principles of behavior modification, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1969. 3. Bandura, A., Social Learning Theory, General Learning Press, Morristown, N.J., 1971. 4. Bandura, A., Social foundations of thought and action. A social cognitive theory, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
și Socială a Consumatorilor de Droguri" 47. Bibliografie: 1. Ajzen, I., Attitudes, personality, and behavior (a 2-a ed.). Milton-Keynes, England: Open University Press, McGraw-Hill, 2005. 2. Bandura, A., Principles of behavior modification, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1969. 3. Bandura, A., Social Learning Theory, General Learning Press, Morristown, N.J., 1971. 4. Bandura, A., Social foundations of thought and action. A social cognitive theory, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1986. 5. Becoña, I. E., Bases teóricas que sustentan los programas de
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
personality, and behavior (a 2-a ed.). Milton-Keynes, England: Open University Press, McGraw-Hill, 2005. 2. Bandura, A., Principles of behavior modification, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1969. 3. Bandura, A., Social Learning Theory, General Learning Press, Morristown, N.J., 1971. 4. Bandura, A., Social foundations of thought and action. A social cognitive theory, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1986. 5. Becoña, I. E., Bases teóricas que sustentan los programas de prevención de drogas, Delegación del Gobierno pară el Plan Nacional sobre Drogas
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Drogodependencias, 17, 253-268, disponibil la http://cat.inist.fr/?aModele=afficheN&cpsidt=5049302 (accesat 11.10.2010). 19. Thornberry, Terence P, "Toward An Interactional Theory Of Delinquency", Criminology, vol. 25, nr.4, Ed. Blackwell Publishing Ltd. 20. Walters, R. H., Bandura, A., Social learning and personality development, Holt, Rinehart and Winston, Inc. N.Y., 1963. Rapoarte: 1. Review of methodologies of evaluating effects of drug-related legal changes (1/4/2010) sursa: http://www.emcdda.europa.eu/ 2. Legal Responses to New
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
and defense across the life spân , Psychology and Aging 11, 1996, pp.127-139. 30 E.R. Oetting, and J.F. Donnermeyer, Primary Socialization Theory: The Etiology of Drug Use and Deviance I. Substance Use and Misuse 33 (4): 995-1026 ,1991. 31 A. Bandura, Social foundations of thought and action. A social cognitive theory, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1986. 32 Terence P. Thornberry, Toward An Interactional Theory Of Delinquency, Criminology, vol. 25, nr. 4, Ed. Blackwell Publishing Ltd. 33 R. Jessor , Risk behavior
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
raportul dintre satisfacție și performanță este invers: dacă oamenii obțin performanță, atunci vor obține și satisfacție. Acest principiu este plastic exprimat astfel: oamenilor le place mai mult, ceea ce fac bine. * în perioada 1975-2000, semnificative sunt teoria social cognitivă elaborată de Bandura (1989) și teoria stabilirii obiectivelor (Locke și Latham, 1990). Potrivit primei teorii oamenii experimentează un sens al satisfacției atunci când ating nivele de performanță care sunt valorizate, iar potrivit celui de-al doilea model teoretic, satisfacția este rezultatul atingerii obiectivelor valorizate
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și direcționării comportamentului. Teoriile psihologice sunt teorii despre motivație doar dacă vizează aceste două aspecte ale comportamentului" (Deci și Ryan, 1985, p. 3). Din această perspectivă teoriile cognitive cum sunt teoria expectanței a lui Vroom sau teoria întăririi a lui Bandura nu sunt propriu-zis teorii ale motivației deoarece acestea nu vizează aspectul energizării comportamentului, ci doar direcționarea acestuia. Clasificarea cea mai des utilizată este cea tematică (propusă în anul 1970 de Campbell, Dunnett, Lawler și Weick), teoriile motivației fiind împărțite în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
recompenselor financiare. Încă de la primele cercetări realizate de Deci în anul 1971, motivația intrinsecă și dinamica acesteia au fost măsurate prin persistența acțiunii (a comportamentului) după eliminarea recompenselor. Latham și Locke (Latham, 2007) sintetizează limitele acestei abordări, evidențiate îndeosebi de Bandura (1977), de meta-analizeze lui Cameron și colaboratorii (1994, 1996, 2001) și de studiile recente ale lui Fay și Frese (2000): a) identificarea situațiilor în care lipsește în totalitate intervenția direcționărilor externe este aproape imposibilă, deoarece activarea comportamentului este rezultatul interacțiunii
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ce conduce la reducerea performanței; c) scăderea performanței ca urmare a administrării recompensei este determinată de modul în care subiectul percepe mesajul asociat acesteia; recompensa poate avea valențe coercitive, poate fi expresia aprecierii sau poate confirma performanța (exemplul utilizat de Bandura este sugestiv: este greu de crezut că un pianist își va pierde interesul față de clapele pianului, doar pentru că primește onorarii mari pentru recitalurile sale); d) din punct de vedere metodologic, autorii teoriei au eșuat în demersul de măsurare a sentimentelor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pedepse), dar și la comportamentele reglate intern (atunci când reglarea acțiunii a fost parțial internalizată și este energizată de factori precum aprobarea celorlalți, evitarea rușinii). 4.5. Teoria social cognitivă Teoria social-cognitivă (social cognitive theory) este noua denumire pe care Albert Bandura a dat-o teoriei sale cu privire la învățarea socială (social learning theory), pentru a-și diferenția concepția de cea a altor cognitiviști preocupați de mecanismele învățării, îndeosebi de teoria învățării sociale a lui Julian B. Rotter. Deși este o teorie despre
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
preocupați de mecanismele învățării, îndeosebi de teoria învățării sociale a lui Julian B. Rotter. Deși este o teorie despre învățare, teoria social cognitivă vizează procesul motivațional și a avut un impact major în cercetarea asupra motivației în muncă. Viziunea lui Bandura asupra mecanismelor motivaționale a fundamentat curentul cognitivist dezvoltat după anul 1970, teoria fiind unanim recunoscută drept un vector dominant al cercetării actuale a motivației în muncă. Abordarea cognitivă s-a dezvoltat ca o reacție la modelul behaviorist, Bandura respingând abordarea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Viziunea lui Bandura asupra mecanismelor motivaționale a fundamentat curentul cognitivist dezvoltat după anul 1970, teoria fiind unanim recunoscută drept un vector dominant al cercetării actuale a motivației în muncă. Abordarea cognitivă s-a dezvoltat ca o reacție la modelul behaviorist, Bandura respingând abordarea de tip mecanicist care presupune existența unei "cutii negre" între stimul și răspuns: În teoria social cognitivă oamenii sunt operatori de tip agent în cursul vieții lor, nu doar gazde spectatoare pentru mecanismele cerebrale orchestrate de evenimentele din
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
abordarea de tip mecanicist care presupune existența unei "cutii negre" între stimul și răspuns: În teoria social cognitivă oamenii sunt operatori de tip agent în cursul vieții lor, nu doar gazde spectatoare pentru mecanismele cerebrale orchestrate de evenimentele din mediu" (Bandura, 1999, p. 22). Întreaga viziune asupra dezvoltării, adaptării și schimbării umane este una de tip agent (agentic perspective): "A fi un agent înseamnă a influența intenționat existența și circumstanțele de viață" (Bandura, 2006, p. 164). Oamenii au capacitatea de a
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pentru mecanismele cerebrale orchestrate de evenimentele din mediu" (Bandura, 1999, p. 22). Întreaga viziune asupra dezvoltării, adaptării și schimbării umane este una de tip agent (agentic perspective): "A fi un agent înseamnă a influența intenționat existența și circumstanțele de viață" (Bandura, 2006, p. 164). Oamenii au capacitatea de a se auto-organiza, autoregla, de a fi proactivi și de a fi autoreflexivi. Comportamentul uman este explicat printr-un model cauzal triadic ce implică interacțiunea și determinarea reciprocă între factorii interni personali, pattern
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
autoregla, de a fi proactivi și de a fi autoreflexivi. Comportamentul uman este explicat printr-un model cauzal triadic ce implică interacțiunea și determinarea reciprocă între factorii interni personali, pattern-urile comportamentale și evenimentele din mediu. Mediul în viziunea lui Bandura nu este o entitate monolitică, ci cuprinde trei tipuri de structuri: mediul impus (fizic și socio-structural), mediul selectat (alegerea asocierilor mentale, a activităților și a elementelor înconjurătoare) și mediul construit (prezent în plan cognitiv). Teoria social cognitivă afirmă că omul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
măsură produsul și producătorul sistemelor sociale. Structurile sociale sunt create de om pentru a organiza, a ghida și a regla activitatea prin reguli și sancțiuni. La rândul lor, practicile socio-structurale impun constrângeri, furnizează resurse și oportunități pentru dezvoltare și funcționare (Bandura, 1999). Sinele nu este doar rezultatul influențelor externe: "Sinele este construit social, ființa umană văzută ca agent operează generativ și proactiv, prin auto-influență, asupra sistemelor sociale" (Bandura, 1999, p. 24). Învățarea este astfel un proces bazat nu doar pe experiența
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
lor, practicile socio-structurale impun constrângeri, furnizează resurse și oportunități pentru dezvoltare și funcționare (Bandura, 1999). Sinele nu este doar rezultatul influențelor externe: "Sinele este construit social, ființa umană văzută ca agent operează generativ și proactiv, prin auto-influență, asupra sistemelor sociale" (Bandura, 1999, p. 24). Învățarea este astfel un proces bazat nu doar pe experiența directă (ciclul stimul-răspuns), ci și pe experiența observată și interna-lizată (incluzând cunoștințe, reguli de conduită, pattern-uri comportamentale etc.). În ceea ce privește motivarea, concepția lui Bandura se întemeiază pe
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
asupra sistemelor sociale" (Bandura, 1999, p. 24). Învățarea este astfel un proces bazat nu doar pe experiența directă (ciclul stimul-răspuns), ci și pe experiența observată și interna-lizată (incluzând cunoștințe, reguli de conduită, pattern-uri comportamentale etc.). În ceea ce privește motivarea, concepția lui Bandura se întemeiază pe mecanismele de reglare a comportamentului. Capacitatea umană de simbolizare permite viziunea comprehensivă asupra mediului, acesta fiind structurat, primind semnificații și fiind integrat în experiența personală: Motivația umană și acțiunea este reglată extensiv prin mecanismele anticipative ale planificării
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
desigur să fie cauza motivației și a acțiunii curente pentru că ele nu există în prezent. Viitorul proiectat poate fi adus în prezent prin anticipare. Stările viitoare, fiind reprezentate cognitiv în prezent, sunt convertite în motivatori actuali și regulatori ai comportamentului. (Bandura, 1999, p. 27) Expectanța definită ca așteptarea ca un comportament să ducă la anumite rezultate este un concept cheie pe care Bandura l-a dezvoltat fără a cunoaște teoria lui Vroom (Latham, 2007). Între cele două teorii există diferențe conceptuale
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]