231 matches
-
falcea (o falce moldovenească era egală cu 1,5 ha., n.a.) pământ arătură (...)”, iar „...pentru 40 de prăjini de secere ofer 24 de lei și 2 banițe de făină de porumb”. O prăjină avea între 180-210 metri pătrați iar o baniță avea între 20 și 30 de litri. După cum se știe, până la marea împroprietărire din 1921, țăranul român aproape că nu deținea islaz pentru a-și putea paște animalele așa că era nevoit să plătească „suhatul” marelui proprietar de care depindea, excepție
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mă mai fac niciodată! Te chemasem să-ți spun că vreau să plec la Mogoșoaia să mă spăl cu rouă. — Ce să faci, măria ta? — Să mă spele cu rouă că nu mai pot. Stau aci bolând, cu capul cât banița. — Vin și eu! — Ai curaj să vii singur cu mine, fără gardă? — Cu mine cine ce treabă are? Eu sunt doar imbrohor. Atât! Nu fac voia mea niciodată. Dacă ai curajul măria ta, de ce n-aș avea eu? — Bine, du
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu asta mică? Îmi spuse mie țiganca că m-oi duce de tânăr, dar știi cumetre, parcă-s prea holtei acum. - Ei, lasă asta, nu te gândi la așa ceva. Venii cu o vorbă la tine și să-ți aduc îndărăt banița ceia de popușoi pe care mi-ai dat-o. Hai, că de amu, te las cu Doamne ajută. Badea Eugel se ridică și atinse ușor mâna vânătă a cumătrului său. Simți răceala și o trase ușor. Să mă ierți, cumetri
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
rămână orfană. Brăzdă puternic aerul și își duse așteptarea ei visată la capăt, de mai multe ori. La prânz a scos afară cearșafuri albe și le-a întins sub razele de soare. Sârmele se umpleau de rufe. Apoi a scos baniți, ciuvee, butoaie, un fund de sac de sare și alte oale care mai erau în beci. A tras capacul, l-a închis cu o lacată, a deșertat câteva roabe de gunoi strâns de la vite, a întins pe bagdadie iarbă secerată
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
pentru Singapore, Hong Kong și Tokio. Noi nu avem experiență în Asia deloc! — Exact, spuse Neil. Europa e prea ușoară pentru voi. Vă duceți acolo și-i seduceți în orice limbă e nevoie. Cât ai zice pește, ați și făcut o baniță de contracte și vă întoarceți frumușel acasă. Ați avut foarte mare succes. Un succes imens, cred că așa te-ai exprimat înainte. —Te-ai descurcat de minune. Am și muncit pe brânci. Ți-am văzut numele din când în când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
meu de a fi imortalizat; ah, am să fac scandal, am s-o reclam: dar ce crede ea? Că am venit să casc gura degeaba, să mă uit la ea cum se scălămbăie măturând gheața cu fundul ei cât o baniță? (Pe verso scrie Concursul republican Cluj, decembrie 1958, dar nu se știe dacă acest scris aparține dansatoarei sau vreunui spectator, rămâne să cercetez și să vă comunic mai târziu.) După ce se lăsă privit de fotografie pentru un timp indefinit, Întinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
poarta ospiciului, de unde mă întorceam profund nefericit. Începui să caut cauzele tristeții mele fără leac. Analizele sângelui erau negative deși în așteptarea rezultatelor, vedeam un cimitir cu cruciulițe negre presărat pe toată întinderea creierilor. Profesorul Cvostec, cu capul cât o baniță și părul încă negru, tuns mărunt, cu mustățile groase și lungi ca două indexuri negre, m-a primit în jachet. Purta pantaloni șalvari, de un gri închis, peste ghetele negre de șevro, cu gumilastic, lustruite ca oglinda. Intrai prin ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Domnul Ionescu se opri din dans și o privi nedumerit, apoi izbucni în râs. — Tu chiar ți-ai pus în minte să mergem la mare? Am cre zut că glumești, normal! Nu știu ce te a apucat, o să fim cu capul cât banița, pun pariu c-o să tragem la aghioase în hotel toată ziua! Dar, dacă insiști, mergem, normal! Bine se spune în popor că pofta vine mâncând! Văd că ți-a venit deodată che ful de ducă! Ai fost zilele trecute la
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mai ales atunci mă șoca foarte tare: du-te în p... mă-tii! Nu mă puteam obișnui, era peste puterile mele. Într-o vreme parcă mă îngrășasem puțin. Vezi, Matilda, mi-a spus, că ai făcut un fund cât o baniță. Nici nu știam ce e aia baniță, am întrebat pe cineva și am înțeles de unde știa el. Taică-său, din Brăila, fusese negustor de cereale. M-am desbrăcat, m-am uitat în oglindă și m-a apucat furia. Nu mă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
du-te în p... mă-tii! Nu mă puteam obișnui, era peste puterile mele. Într-o vreme parcă mă îngrășasem puțin. Vezi, Matilda, mi-a spus, că ai făcut un fund cât o baniță. Nici nu știam ce e aia baniță, am întrebat pe cineva și am înțeles de unde știa el. Taică-său, din Brăila, fusese negustor de cereale. M-am desbrăcat, m-am uitat în oglindă și m-a apucat furia. Nu mă îngrășasem nicidecum, dar ăsta era limbajul lui
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
15 ani el este apucat să plătească din nou. Asemenea păpușoii de rezervă, păpușoii cari se zice că le-a împrumutat lor statul la 1866, toți aceștia sunt primiți de primari, de consilieri, fără ca să fi împărțit la țărani o baniță măcar. Toată lumea cunoaște aceste abuzuri, aceste hoții, se găsesc chiar reclamații de ale țăranilor. Perceptorii, primarii însă din acele timpuri fiind morți, fugiți, insolvabili și alții achitați de tribunale, țăranul trebuie să plătească numaidecât pentru singurul cuvânt "că statul nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
măcinați, că ei trebuie să stea în coșare sau pe poduri luni de zile ca să se usuce și să-i cumpere cineva, că țăranul, pentru hrana lui sau pentru ca să aibă câțiva lei de cheltuială, trebuie să usuce la soare câteva baniți. Nimeni nu vrea să aibă în vedere ca în luna lui septemvrie, mai ales în județele de la poalele munților, tot fânul, toate ovezele, hrișca este încă pe câmp. Pe când bietul țăran dar nu știe cum s-ar scula mai de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
scutește doi boi, o vacă, paturile, așternutul, îmbrăcămintea, nutrețul pentru două luni, semințele, cu toate acestea pentru țăran nu există lege, el este silit prin feliuri de schingiuri a-și vinde pe nimica cea de pe urmă vițică, cea de pe urmă baniță de porumb. Cum vrei acum să nu sărăcească țăranul, să nu se descurajeze de a mai lucra când aceste invazii, aceste cruzimi se petrec pe capul lui regulat, în fiecare an? Față cu această realitate strigătoare la cer, nemaipomenită în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aplicarea lucrărilor de selecție clonală în cadrul portaltoiului Berlandieri x Riparia 5 BB, au fost obținute de către M. Toader, B. Baltagi și N. Alexandrescu, patru selecții clonale, respectiv Crăciunel 2, Crăciunel 25, Crăciunel 26 și Crăciunel 71, iar la Drăgășani, P. Baniță obține clona Drăgășani 57 prin selecția populației soiului Berlandieri x Riparia Teleki 8B. În domeniul ameliorării soiurilor aparținând speciei Vitis vinifera au fost create și omologate soiuri noi pentru struguri de masă cum sunt: Coarnă neagră selecționată (1969), Muscat timpuriu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
este semnalată de E. Rădulescu în 1946 pe samulastra (plantele ieșite din semințele căzute pe jos din anul trecut) de floarea soarelui și de atunci s-a extins în toate culturile producând pagube de până la 60 % (C. Raicu și E. Baniță, 1965), în funcție de condițiile climatice. Simptome. Primele simptome se observă la plantele tinere, ce apar din semințele infectate. Aceste plante rămân pitice (moșnegi), au înălțimea de cel mult 25 30 cm, cu internodii scurte, frunze mici, decolorate, încrețite și prezintă rădăcini
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu 20 de ouă luate din ultimele 30 aflate în magazin. O femeie m-a rugat fierbinte să-i las și ei 10 ouă. Avea fața suptă și gălbenoasă, o burtă țuguiată și un copil cu capul mare cît o baniță așezat pe un corpușor pirpiriu că te întrebai cum oare de îl poate duce. Tușeam mulțumit cînd mi-am adus aminte de omulețul meu și de tot ce-am povestit pînă acum. Eu eram altfel. Capitolul II Prin hățișurile democrației
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
doar depozitarea de provizii, recipientul capătă conotații noi, devenind ambalaj. Căci una e să umpli, ca odinioară, o groapă arsă pe dinăuntru, cu grâu, alta să-l cari la târg Într’un sac, alta să-i oferi unui cumpărător o baniță acolo... Desigur, omul și-a pus Întâi cumpărătura În traistă, În poalele cămășii ori În căciulă; când, desigur, Încăpea; o reminiscență e poate păstrarea ouălor În mălai, ca amintire a valmei de cumpărături din traistă... Exista și un primordiu a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
martie 1978 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Ivan și Margareta Melinda, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Kneippgasse 3/16, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cluj-Napoca, str. Horea nr. 1, ap. 2, județul Cluj. 308. Banița Neculai, născut la 14 octombrie 1956 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Constantin și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 3361 Aschbach, Mittlerer Markt 10, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Ploiești, Str. Harpei nr. 28, județul Prahova
HOTĂRÂRE nr. 763 din 29 octombrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122077_a_123406]
-
născut la 14 octombrie 1956 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Constantin și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 3361 Aschbach, Mittlerer Markt 10, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Ploiești, Str. Harpei nr. 28, județul Prahova. 309. Banița Elenă, născută la 14 octombrie 1956 în localitatea Ploiești, județul Prahova, România, fiica lui Micas Petru și Victoria, cu domiciliul actual în Austria, 3361 Aschbach, Mittlerer Markt 10, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Ploiești, Str. Harpei nr. 28, județul
HOTĂRÂRE nr. 763 din 29 octombrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122077_a_123406]
-
Jos Pestisu Mic Toplița 4. Circumscripția electorală nr. 4 Petrila Cuprinde partea de nord a municipiului Petroșani și este delimitata prin străzile Muncii și Funicularului, localitățile componente Dilja Mare și Peșteră, iar la sud pîrîul Maleia. Orașul Petrila Comună suburbana Banița. 5. Circumscripția electorală nr. 5 Petroșani Cuprinde partea de sud a municipiului Petroșani și este delimitata la nord prin pîrîul Maleia, la sud prin str. Lunca și localitatea componentă Dilja Mică, la est prin localitatea componentă Slatioara și cartierul Aeroport
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
după cum urmează: 1. La județul Covasna "Comune A. Integral", după punctul 18 se introduce punctul 19 cu următorul cuprins: "19. Valea Mare" 2. La județul Hunedoara "Comune A. Integral", după punctul 25 se introduce punctul 26 cu următorul cuprins: "26. Banița" 3. La județul Sălaj "Comune A. Integral", după punctul 12 se introduce punctul 13 cu următorul cuprins: "13. Treznea" Articolul 2 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor, Ilie Sarbu
ORDIN nr. 172 din 22 aprilie 2002 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 102/2002 pentru aprobarea listei cuprinzând localităţile din zona montană din care vor face parte beneficiarii sprijinului ce se acordă producătorilor de lapte şi ai sprijinului ce se acordă producătorilor agricoli pentru creşterea producţiei de carne şi a efectivelor de animale, pentru anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141842_a_143171]
-
invidia: cum dracu’ fac unii texte cum fată s ervitoar ele în șanț? Colac peste pupăză îmi pică și niște neamuri și o fac em lată. Mă trezesc luni dimineața, când se îngână ziua cu noaptea, având capul ca o baniță. Chiaun cum eram, abia zăre sc prin perdelele fluturânde de la fereastra deschisă, un domn elegant rezemat de pervaz. Își răsucea în tihnă o țigară. Îl recunosc imediat după pozele din cărți: ESTE PĂSTOREL! Cum de nu l-a simțit Bambucea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
inventat, în 1938, cafeaua solubilă" + café "cafea"); rom. penteleu "un sortiment de cașcaval" < [cașcaval de] Penteleu "idem"; fr. porto "vin roșu, negru sau alb, tare și dulce, originar din Portugalia" < [vin de] Porto "idem" (Porto oraș în Portugalia); rom. stamboală "baniță, chilă constantinopolitană" < tc. Stambol [kilesi] "idem" (Stambol "Istanbul", kile "măsură de capacitate pentru cereale, chilă"); rom. stambol "veche monedă turcească de aur" < tc. Stambol [altını] "idem" (Stambol "Istanbul", altın "monedă de aur"); rom. ștaier "numele unui dans" < germ. Steier[walzer
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
literal: "brânză albă"; beyaz "alb", peynir "brânză"); rom. sirec "rețea cu ochiuri largi care se adaugă volocului obișnuit pentru a prinde mai ușor peștele" < tc. seyrek [ağ] "plasă (cu împletitura) rară" (seyrek "rar", ağ "plasă, năvod, fileu, rețea"); rom. stamboală "baniță, chilă constantinopolitană" < tc. Stambol [kilesi] "idem" (Stambol "Istanbul, Constantinopol", kile "chilă, baniță" + suf. de apartenență -si); rom. stambol "veche monedă turcească de aur" < tc. Stambol [altını] "idem" (altın "monedă de aur" + suf. de apartenență -ı) 128. * Aromână < turcă: arom. căpak
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
largi care se adaugă volocului obișnuit pentru a prinde mai ușor peștele" < tc. seyrek [ağ] "plasă (cu împletitura) rară" (seyrek "rar", ağ "plasă, năvod, fileu, rețea"); rom. stamboală "baniță, chilă constantinopolitană" < tc. Stambol [kilesi] "idem" (Stambol "Istanbul, Constantinopol", kile "chilă, baniță" + suf. de apartenență -si); rom. stambol "veche monedă turcească de aur" < tc. Stambol [altını] "idem" (altın "monedă de aur" + suf. de apartenență -ı) 128. * Aromână < turcă: arom. căpak'e "pleoapă" < tc. [göz] kapağ[ı] "idem" (göz "ochi", kapak "capac, acoperitoare
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]