512 matches
-
1810-1811, Nițu Dușescu, Anastasie Vlădăoiu, Nițu Popa Nica, Stanciu la 1817, Neculae sin Ion Calu pe la 1823, Ion dascălu, etc. Înainte de anul 1838, când au luat ființă școlile publice la sate, în Rucăr țineau școli particulare Mihai Calu-Pârnă, Gheorghe Istrate (Baranga) și Ion Grozescu. Pe la 1832 era aici dascălul Dulamă. Anul 1838 este un an crucial în devenirea școlii, este anul unor măsuri speciale. 1838 este un an crucial în devenirea școlii, este anul unor măsuri speciale privind școala sătească cu
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
prin conexiunile interumane produse. Între 1930-1933 apare la București revista Alge (cu 11 numere publicate în total). Poetul Sesto Pals scria acolo, pe prima pagină : "Cam așa se întâmplă Când îți cântă greierii în tâmplă.." Coautori la Alge erau: Aurel Baranga, Gherasim Luca, Sesto Pals, Paul Păun și pictorul Jules Perahim. Tinerii aveau doar 17 ani la prima lansare a revistei. Efemer, mai apar în Alge pictorul Victor Brauner, Geo Bogza, Mihail Hubert. Revista funcționa fără un un program ideologic declarat
BOOKFEST, 3 IUNIE 2016, LANSARE DOUĂ CĂRȚI, COLAJ POETIC de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371022_a_372351]
-
Concursul Internațional de Umor organizat de Uniunea Scriitorilor din România și titlul de membru de onoare al Academiei de Umor „Păstorel" din România. Din lista celor care, în decursul timpului, au apreciat elogios scrisul său găsim nume ilustre precum Aurel Baranga, Mircea Iorgulescu, I. Schechter, Amalia Scortaru-Saar, Mircea Radu Iacoban, Valentin Silvestru, ș.a. Nu de mult, lui Dorel Schor i-a apărut, la Iași, impresionantul volum antologic, „Să fim serioși - Umor cumsecade, evreiesc”. Din cărțile sale despre arta plastică, de remarcat
CELE TREI TICHII FERMECATE ALE LUI DOREL SCHOR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368215_a_369544]
-
impus ca formulă, tableta prin publicația „Bilete de papagal” care a cunoscut patru serii în perioade de timp cuprinse între 1928 și 1945. La această publicație au participat mai mulți scriitori și poeți, cum ar fi Virgil Teodorescu (1928), Aurel Baranga, Constantin Nisipeanu (1928), Virgil Gheorghiu, Geo Bogza, Ion Biberi, Cella Delavrancea, Laurențiu Fulga (1937), Maria Banuș (1928), Emil Botta (1929). Prin asprimea pamfletelor publicate va fi în contradicție cu clasa politică a vremii. Și totuși, Argezi a avut harul de
TUDOR ARGHEZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353102_a_354431]
-
Capul de rățoi” de G. Ciprian, 1966), Platonov („Un Hamlet de provincie” de Cehov, 1967), Voievodul Basarab („Croitorii cei mari din Valahia” de Al. T. Popescu, 1969), Noah („Arca bunei speranțe” de I.D. Sîrbu, 1970), Hrisanide („Interesul general” de Aurel Baranga, 1972), Hickok („Buffalo Bill și indienii” de A. Kopit, 1973), „inginerul” din „Nic Nic”, bătrânul moșier Muromski („Procesul” de Suhovo-Kobilin, regia Gheorghe Harag, 1983). Pe scena Teatrului Național din București a interpretat personajele Petre Dinoiu („Comoara din deal” de Corneliu
AMZA PELLEA. OPTIMISMUL, CA DOCTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353221_a_354550]
-
cele de toate zilele. Citind, vom deveni noi înșine mai înțelepți, sau poate chiar mai buni. Cu siguranță însă și mult mai atenți cu noi înșine. Ceea ce chiar este foarte necesar.”... Au mai scris despre umorul lui Dorel Schor: Aurel Baranga, Mircea Iorgulescu, Valentin Silvestru, Sebastian Costin, I.Schechter, Iosef Petran, Rodica Grindea, Lucian Valea, Sergiu Levin, M. R. Iacoban, Andrei Bacalu, Ion Cristofor, Valentin Silvestru, Liviu Antonesei, George Roca, ca și Juan Ramirez, Hector Martinez Sans, Diego Vadillo Lopez, Manuel
UMORISTUL DOREL SCHOR ŞI VIRTUŢILE PĂCATULUI SĂU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353737_a_355066]
-
1948) și „Mitrea Cocor” (1950). A urmat Zaharia Stancu cu „Desculț”, Alexandru Jar cu „Sfârșitul jalbelor” (1950), Petru Dumitriu cu „Drum fără pulbere” și „Pasărea furtunii”, Eusebiu Camilar cu romanul „Negura” (1949), Eugen Barbu cu „Groapa” și „Șoseaua Nordului”, Aurel Baranga, Mihai Davidoglu, Lucia Demetrius, Alexandru Mirodan, ș.a. Mai târziu, după 1960, au apărut romane care au mai „îndulcit” realismul-socialist, dar slujind și în acest fel regimul de dictatură comunistă, prin faptul că se arăta lumii „deschiderea” literaturii noastre spre noi
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
registru omagial, monografic și bio - bibliografic la adresa activității, operei și personalității Domnului Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, vom semnala faptul că, una dintre cele mai incitante cărți apărute în ultimul timp în librăriile noastre este cea semnată de domnul Ilie Barangă și intitulată Noi contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu, Editura „Magic Print”, Onești - Bacău, anul 2009. Este un volum masiv de 765 pagini, rezultat al unei activități de cercetare desfășurate stăruitor și sistematic pe parcursul mai multor ani petrecuți
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
studiul operei lui Mihail Diaconescu, Editura „Magic Print”, Onești - Bacău, anul 2009. Este un volum masiv de 765 pagini, rezultat al unei activități de cercetare desfășurate stăruitor și sistematic pe parcursul mai multor ani petrecuți de autor în biblioteci. Domnul Ilie Barangă s-a impus ca bibliograf, biblioteconomist, profesor, istoric literar, lexicograf și publicist. A predat cursuri de limba română (gramatică descriptivă) la Facultatea de Învățământ Pedagogic a Universității din municipiul Pitești. A publicat articole, studii, comunicări științifice și eseuri de biblioteconomie
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în presa argeșeană veche (1990), Dicționarul presei argeșene (2003) și altele. Cu mai bine de un sfert de secol în urmă domnul Ilie Barangă a publicat o lucrare intitulată Contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu apărută în anul 1983 în Colecția Universitas editată de Institutul de Învățământ Superior Pitești. Noul volum este deci o reluare a unor preocupări științifice mai vechi. În
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
sau din lucrări științifice de sinteză, mențiuni. Pe bună dreptate domnul Ion Stoica, directorul Bibliotecii Universitare din București, o autoritate în domeniul biblioteconomiei, a afirmat, în prefața Bibliografia ca operă (pag. 5-11), care însoțește masivul volum semnat de profesorul Ilie Barangă, că lucrarea pe care o semnalăm aici are o valoare științifică exemplară. În mod deosebit ea este revelatoare pentru relația indestructibilă dintre biblioteconomie și bibliografie. Domnul Ion Stoica scrie: "Lucrarea domnului Ilie Barangă Noi contribuții bibliografice la studiul operei lui
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
însoțește masivul volum semnat de profesorul Ilie Barangă, că lucrarea pe care o semnalăm aici are o valoare științifică exemplară. În mod deosebit ea este revelatoare pentru relația indestructibilă dintre biblioteconomie și bibliografie. Domnul Ion Stoica scrie: "Lucrarea domnului Ilie Barangă Noi contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu face parte din acea zonă generoasă a bibliografiei în care se întâlnesc toate virtuțile domeniului. Domnul Ilie Barangă a înțeles demult și bine misiunea inconturnabilă a bibliografului, aceea de a rămâne
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
relația indestructibilă dintre biblioteconomie și bibliografie. Domnul Ion Stoica scrie: "Lucrarea domnului Ilie Barangă Noi contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu face parte din acea zonă generoasă a bibliografiei în care se întâlnesc toate virtuțile domeniului. Domnul Ilie Barangă a înțeles demult și bine misiunea inconturnabilă a bibliografului, aceea de a rămâne un Cicerone al cercetării, împreunând în gând și faptă, competență, zel bibliografic, acribie, consecvență afectivă și, pe deasupra, conștiința nevoii de a construi sinteze". În lumea literară și
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
științifică, respectiv în cele mai variate cercuri intelectuale, romancierul, istoricul și criticul literar, filosoful culturii, esteticianul și criticul de artă Mihail Diaconescu este perceput ca unul dintre cei mai activi apologeți ai Ortodoxiei. Parcurgând "noile contribuții bibliografice" ale domnului Ilie Barangă, se poate ușor constata faptul că volumele semnate de Domnul Profesor Mihail Diaconescu au fost comentate de-a lungul anilor de un mare număr de teologi, monahi, preoți și înalți ierarhi ai Bisericii noastre. Printre ei se numără Patriarhul de
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
unde părintele acad. Dumitru Popescu a semnat unul dintre cele mai ample și mai importante comentarii dedicate operei lui Mihail Diaconescu), Argeș (Pitești), Vatra (Târgu Mureș) și în multe altele. Într-adevăr, noua și masiva lucrare a domnului profesor Ilie Barangă este revelatoare pentru amploarea excepțională a receptării de care opera scriitorului Mihail Diaconescu se bucură în cele mai variate cercuri ale publicului lector, dar mai ales pentru dimensiunea ei teologică ortodoxă. Domnul Ilie Barangă ne dovedește astfel, încă o dată, că
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
masiva lucrare a domnului profesor Ilie Barangă este revelatoare pentru amploarea excepțională a receptării de care opera scriitorului Mihail Diaconescu se bucură în cele mai variate cercuri ale publicului lector, dar mai ales pentru dimensiunea ei teologică ortodoxă. Domnul Ilie Barangă ne dovedește astfel, încă o dată, că tocmai datorită dimensiunii ei teologice ortodoxe vasta operă a scriitorului, istoricului și esteticianului Mihail Diaconescu marchează profund și definitiv evoluția culturii române și europene ... Încheiere În altă ordine de idei, Domnului Prof. Univ. Dr.
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
lansări de cărți,vernisaje de expoziții de pictură,la care participau scriitori din Cluj-Napoca, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Jiu, Tg.Mureș, etc.Foarte mulți scriitori și critici au stat alături de Teatrul din Valea Jiului și l-au sprijinit individual:Victor Eftimiu, Aurel Baranga, Sică Alexandrescu, Marin Sorescu,Valentin Tașcu până la Jeana Morărescu, C.Cubleșan, Al.Florin Țene, Adrian Țion și mulți alții. Prezenta monografie este structurată pe Stagiuni, începând cu cea din 1948-1949, în care au fost realizate spectacolele:O scrisoare pierdută de
SUFLETUL TEATRULUI DINTRE COPER ILE UNEI MONOGRAFII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360648_a_361977]
-
în bazin, dar în picioare) începe să facă fandări laterale. Și-mi vin în minte brusc versurile lui Gherasim Luca, publicate la 1 octombrie 1931 într-o revistă cu un tiraj de doar 13 exemplare, fondată, printre alții, de Aurel Baranga, al cărei nume nu poate fi redat aici, fiind acoperit de prosop: „Hei cazaci, hei cazaci, trageți clopotele dintre craci”... Când vecinul a început să facă opturi, m-am ridicat și am luat distanță. Pentru că e un fel de baie
Să stai gol pușcă în cadă cu vecinul e acceptabil în Japonia. Ritualul îmbăierii când locuiești cu socrii și vrei să faci economie la apă () [Corola-blog/BlogPost/338015_a_339344]
-
clasici la contemporani parcurge genul comediei sau al dramei prin autori importanți, studiați din manualele școlare sau studențești dar mai mai rar jucați astăzi la scenă deschisă: B.P. Hașdeu, Victor Eftimiu, Mihail Sebastian, V.I.Popa, Al. Kirițescu, Tudor Mușatescu, Aurel Baranga, Teodor Mazilu, Ion Băieșu. Dramaturgia românească a cuprins tematic drama istorică, drama de idei, drama socială, mitologică, parabolică. Năpasta lui I.L. Caragiale (operă contestată în epocă), drama istorică Răzvan și Vidra a lui B.P. Hașdeu, alături de Despot Vodă a lui
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
opera de rezistență a lui B.S. Delavrancea, în care forța oratorică a personajelor a rămas inegalabilă. Mai aproape de contemporaneitate, drama de idei reprezentată de Camil Petrescu, parabola dramatică a lui Marin Sorescu, precum și dramele sociale ale lui Paul Everac, Aurel Baranga, Horia Lovinescu. Rolul educativ al teatrului de azi, deși cu puțini spectatori, continuă, dar se preferă genurile noi, experimentele, teatrul stradal, formele mixate cu alte arte (poezia, pictura, efectele speciale), locul teatrului clasic fiind luat de televiziuni, cinematografie, internet, cu
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
fost teoretizat și promovat de revistele „Alge” și „Urmuz”. Acest curent urmărea prin programul său pătrunderea artei în planul inconștientului, al visului, al oniricului, al delirului în care spațiile umane scapă controlul conștiinței. Dintre reprezentanții suprarealismului român amintim pe Aurel Baranga, Sașa Pană și chiar pe Tudor Arghezi, iar pe plan european pe Louis Aragon și dintre pictori pe Pablo Picasso. După cum se observă literatura și arta română rezonează cu spiritul european. În perioada interbelică, după actul Marii Unirii de la Alba
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
și neamțul Anton Breintenhoffer fructificând serviciile făcute mișcărilor de stânga, iar Demostene Botez, N. Dunăreanu, Mihail Sevastos, Otilia Cazimir și cei din familie, cele făcute personal lui Sadoveanu; apoi, deosebit de activi Marcel Breslașu, Cicerone Teodorescu, Geo Bogza, Maria Banuș, Aurel Baranga, Eusebiu Camilar, Camil Baltazar, Eugen Jebeleanu, Dan Deșliu, Nina Cassian, Petru Vintilă, Veronica Porumbacu, Ben. Corlaciu, Ieronim Șerbu, Sanda Movilă, Lucia Demetrius, Tiberiu Vornic etc, dintre care am cunoscut mai bine un Radu Boureanu derutat ca o pasăre ce nu
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
Novicov, Vitner, Șelmaru, Breazu, plus o liotă mai măruntă, care reușiseră să-i lase-n planul doi pe niște poeți și prozatori care se afirmaseră de stânga, precum N.D.Cocea, Victor Eftimiu, M.R. Paraschivescu, Cicerone, Jebeleanu, Stancu, Camilar, Bogza, Deșliu, Baranga, Maria Banuș, Sașa Pană, Virgil Teodorescu etc. Să devină preferați ei și împinși pe posturi cheie deoarece aceștialalți, cărora talentul le dădea personalitate, erau mai greu de ținut în mână. Așa că acești activiști au devenit și lideri decidenți în obștile
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
adică, exasperat de observații și indicații politice, maestrul respectiv ceda ca la tocmeală: „taie tu, adaugă tu, dracului, ce modificări vrei și facem jumate-jumate!”). Așa a apărut „Nepoții gornistului”de Cezar Petrescu și Mihai Novicov, „Pentru fericirea poporului” de Aurel Baranga și Nicolae Moraru, numai Camil Petrescu rezistând pe când încercau să-i lamineze și forjeze textul la „Bălcescu” politizându-i-l mai mult decât făcuse el, fapt pentru care, într-o mare consfătuire a fost demascat pentru greutățile pe care le
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
în anii 20. Mai scrie și „Foc în Hanul cu Tei". A fost un publicist și jurnalist apreciat. Jules Perahim (1914-2008) - Scenograf, pictor, grafician. Activ de la 18 ani în grupul de avangardă. Era bun prieten cu avangardiștii: Gherasim Luca, Aurel Baranga, Victor Brauner, Sașa Pană. Din anul 1940 politica antisemită a guvernului Goga - Cuza duce la pierderea cetățeniei pentru circa 200.000 de evrei. În August 1940 se legiferează legi inspirate de politica de la Nurenberg și se interzic căsătoriile mixte între
PROBLEMA AVANGARDELOR de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376105_a_377434]