195 matches
-
sale și chiar dacă gazda este de sânge nobil, chiar dacă este gazdă, la naiba! Privett-Clampe nu poate lăsa așa ceva să continue. — Ticălosule! strigă el, îndreptându-se spre prinț, să-l pocnească, dar atenția îi este distrasă de ce se întâmplă pe ecran. Barcagiul este gol acum, poartă doar chipiul și venind dintr-o parte a camerei de filmat, se apropie de Sylvia cu o erecție mârșavă. Ca un balon dezumflat, Privett-Clampe se așază pe scaun să se uite la scenele de sex. Din spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
soluția „bufet”, ceea ce le descrețea frunțile și le făcea viața suportabilă. Fiind mai izolați, pentru ședința de la centru, noi, cei din Dobrina, străbăteam șesul lat al Siretului, după ce treceam apa cu luntrea. Adesea rîul venea în vîrteje. Duhnind a băutură, barcagiul muta cu nepăsare veriga care ținea șaica pe sîrmă. Plecasem pe jos pe o vreme mohorîtă, șapte și cu secretarul opt. Chiar dacă la orele de clasă nu apărea, Fărocoastă nu rata nici o ședință. Nu școala îl făcuse ce era, ci
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
și o bucată de pânză pictată cu peisaje pe ambele părți. Pe o parte era o imagine cu lebede plutind pe un iaz cu multe flori rozalii de lotus; pe cealaltă, un apus de soare purpuriu pe mare, cu un barcagiu într-o barcă minusculă încremenit la linia orizontului. Salutaaaaare, spuse Sampath, încântat de ocazia de a poza. Nu ești tu băiatul care trimitea în secret scrisori de amor fetei aceleia de la școala mănăstirească? Bietul fotograf fu așa surprins că-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
liniștesc, mă gândeam la moarte. Să mă înec în Gange și să afle Sen cât de curat o iubeam pe Maitreyi. A doua zi, ziarele ar fi vorbit de acest tânăr european, sinucis fără motiv, prins în marginea orașului de barcagiii care se întorc scara. Maitreyi ar fi leșinat auzind, d-na Sen s-ar fi căit, căci ar fi înțeles și ea atunci cât de sincer, de total, o iubisem pe Maitreyi. Gândul morții era singura alinare. Intîrziam cu voluptate
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
o spaimă: m-am avântat în larg, ca să ajung la malul celălalt. Trecusem Bosforul înot, nu era prea lat în locul acela, dar Mihaela, nezărindu-mă în preajma ei, crezu că m-am înecat și începu să țipe. Lumea se alarmă, câțiva barcagii plecară în pripă să-mi dea de urmă. Am zărit, de departe, o mișcare neobișnuită pe apă, fără să-mi, dau seama că eu o provocasem. La întoarcere am găsit-o pe Mihaela leșinată pe nisip. O doctoriță franceză, care
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
a pleca în vacanță acasă, la Fârțănești, am făcut o excursie cu copiii la Periprava. Eram în caiac. Era cald, bine și deodată, în mijlocul Dunării, din dreapta și din stânga mea, ca niște pești zburători băieții plonjau în apă așa cum erau, îmbrăcați. Barcagiul stătea liniștit, zâmbind în timp ce în inima mea băteau mii de clopote. Nu vă speriați, domnișoară, mi-a spus el, ăștia-s ca rațele. Dar bag seama că matale îți place mai mult malul. Am primit ordin de numire pentru următorul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
cu motorul în mers, așa că mă uitam în apă unde vedeam bancuri de peștișori și arici de mare ca niște stele negre. Stâncile erau uriașe și păreau stranii, monstruoase în goliciunea lor. Am ancorat la vreo câteva sute de metri. Barcagiul mi-a întins o masca și un tub pe care le încercam pentru prima oară. În spatele lui, înotam lent deasupra unui peisaj pietrificat cu blocuri imense, printre pești plați, argintii, cu alură de magistrat, pești mici si vioi, unii cu
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
cu priviri răutăcioase, peștișori în albastru electric, alții cu aripioare roșii și negre, alții verzui-azurii. Am ajuns apoi într-o peșteră uriașă, o sală de bal cu bolți înalte, formată din umbre albastre unde pești uriași pluteau ca în transă. Barcagiul scoase capul deasupra apei. - Mă duc să aduc barca. Așteaptă-mă aici, îmi spune el în engleza lui “de baltă”. M-am îndepărtat înotând. Peștișori mulți veneau după mine cu o curiozitate nemaiîntâlnită. M-am așezat pe o dală mare
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
în engleza lui “de baltă”. M-am îndepărtat înotând. Peștișori mulți veneau după mine cu o curiozitate nemaiîntâlnită. M-am așezat pe o dală mare de piatră care încălzea apa ca în baie. Barca s-a oprit curând în dreptul ei. Barcagiul a aruncat în apă o undiță de care legase nadă vie. Priveam atent la caracatița pe care vroia s-o atragă. Încercasem și eu cândva să prind caracatițe, dar niciodată nu reușisem. Știam ca nu era deloc simplu. - Am prins
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
urma să dejunăm. Începusem să cred că nu voi pieri și că în ciuda tuturor dificultăților, voi putea supaviețui. Am luat masa sub soarele arzător. O masă simplă. Când am terminat, vrând să înțeleg situația, am încercat să-l fac pe barcagiu să vorbească. A ezitat, apoi m-a privit serios și m- a întrebat încotro vreau să plec. I-am răspuns că nu sunt încă decis. Probabil la Oxford, am adăugat apoi. A zâmbit și a trebuit să-mi las privirea
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
găsit un gladiator și un hoplit, o infirmieră și un scamator, un lord și un menestrel, au găsit un spadasin și un apicultor, un miner și un pescar, un pompier și un flautist, au găsit două marionete, au găsit un barcagiu, au găsit un săpător, au găsit un sfânt și o sfântă, au găsit un diavol, au găsit sfânta treime, au găsit soldați și militari de toate gradele, au găsit un scafandru și un patinator, au văzut niște santinele și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
inima strânsă din cauza lui Ben. Fără un cuvânt, aprinse lumina în bucătărie. Ben stătea îngenuncheat pe podea, cu brațele în jurul unui câine ce părea un hibrid nereușit între ciobănesc scoțian și lurcher. La gâtul jegos avea legată o eșarfă de barcagiu, cu buline, pe roșu și alb. Era, oricine ar fi recunoscut, o potaie jalnică. — Ben, exclamă tatăl lui pe un ton acuzator - văzând întinzându-i-se dinainte ani de plătit facturi la veterinar, tapițerii roase și procese pentru stabilirea paternității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
spatele. Jack ar fi putut să jure că plângea. — A fost oribil, tată. Ralph e prietenul meu și n-au vrut nici măcar să ne lase pe mine și Rover să intrăm să-l vedem. Jack studie potaia, căreia eșarfa de barcagiu pe care Ben ținea morțiș să i-o lege de gât îi dădea un aer și mai dubios, și îi înțelese și pe ei. Se temuseră probabil ca nu cumva să ridice piciorul și să facă pipi pe vreunul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ce-și revine Endō. E treaba poliției să cerceteze cazul amănunțit. Apoi adăugă: Îmi pare rău, dar cred că trebuie să vă rog să mai stați două-trei zile în Yamagata. În ziua următoare a fost cercetat fundul mlaștinii de către niște barcagii pricepuți, dar nu au găsit nimic... nici urmă de Gaston sau de vreun obiect care să aparțină celor trei. Bănuiesc că a fugit cu bărbatul care a cumpărat oranjadă. — Imposibil! exclamă Takamori. A doua zi a trecut iar pe la poliție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
cu greu de vreun bănuț. I-am arătat în palmă cele trei parale. Pescarul a mârâit, s-a dus să dezlege o barcă cu fundul plat, ascunsă printre tufișuri. - Toți în chestia aia? am întrebat neîncrezător. - Nu contează barca, ci barcagiul, m-a lămurit Bovo, iar Cagnaccio se descurcă chiar și când apa dă peste mal. Barcagiul ne-a trecut dincolo la iuțeală și fără să ne dea vreo emoție. Gundo însă, care era înfricoșat de apa adâncă, avea fața de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
s-a dus să dezlege o barcă cu fundul plat, ascunsă printre tufișuri. - Toți în chestia aia? am întrebat neîncrezător. - Nu contează barca, ci barcagiul, m-a lămurit Bovo, iar Cagnaccio se descurcă chiar și când apa dă peste mal. Barcagiul ne-a trecut dincolo la iuțeală și fără să ne dea vreo emoție. Gundo însă, care era înfricoșat de apa adâncă, avea fața de culoarea cenușii și degetele vinete de cât de tare se ținea de marginile ambarcațiunii zgâlțâite. - Azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Veche și Cadrilater. Acest centru avea recrutați, după cum identificaseră serviciile de informații române, un număr foarte mare de agenți, dintr-un spectru impresionant și divers al meseriilor și din medii diferite: grăniceri și funcționari bulgari din zona de frontieră, marinarii, barcagii și pescarii bulgari, oamenii de afaceri bulgari care călătoreau des în România sau cetățenii bulgari, care dețineau suprafețe de terenuri aici și treceau frecvent frontiera pentru a le lucra, grădinari bulgari care arendau loturi de pământ în lunca românească a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
bărbaților de statură măruntă din partea stângă a imaginii și prin plasarea bărbaților de statură obișnuită în partea dreaptă, gata să fie striviți de forța crinolinei imense. Disponibilități narative asemănătoare oferă și Crinoline on the Water unde câteva doamne la care barcagiul privește neputincios ocupă, cu fustele lor enorme, aproape tot spațiul din marginea pontonului. Crinolinomania este însă văzută de lumea victoriană, pe care Thomas o prezintă în cartea ei, și din perspectiva participării ei la maladiile existenței feminine. Câteva din ilustrațiile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
bărbaților de statură măruntă din partea stângă a imaginii și prin plasarea bărbaților de statură obișnuită în partea dreaptă, gata să fie striviți de forța crinolinei imense. Disponibilități narative asemănătoare oferă și Crinoline on the Water unde câteva doamne la care barcagiul privește neputincios ocupă, cu fustele lor enorme, aproape tot spațiul din marginea pontonului. Crinolinomania este însă văzută de lumea victoriană, pe care Thomas o prezintă în cartea ei, și din perspectiva participării ei la maladiile existenței feminine. Câteva din ilustrațiile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
bărbaților de statură măruntă din partea stângă a imaginii și prin plasarea bărbaților de statură obișnuită în partea dreaptă, gata să fie striviți de forța crinolinei imense. Disponibilități narative asemănătoare oferă și Crinoline on the Water unde câteva doamne la care barcagiul privește neputincios ocupă, cu fustele lor enorme, aproape tot spațiul din marginea pontonului. Crinolinomania este însă văzută de lumea victoriană, pe care Thomas o prezintă în cartea ei, și din perspectiva participării ei la maladiile existenței feminine. Câteva din ilustrațiile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
un soi de „luntraș”, o făptură a tărâmurilor mărginașe și un mijlocitor al trecerii, întocmai ca și waki. Dubla figură a luntrașului apare cu claritate în Kanehira lui Zeami. Oare în prima parte a piesei shite nu este acel bătrân barcagiu, transportator de lemne care a luat chipul barcagiului de pe malurile râului Yabase, chipul unui om obișnuit, al unui ky:gen? El e cel care, în această primă parte, îl trece pe waki de pe un mal pe altul. Când se întoarce
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
mărginașe și un mijlocitor al trecerii, întocmai ca și waki. Dubla figură a luntrașului apare cu claritate în Kanehira lui Zeami. Oare în prima parte a piesei shite nu este acel bătrân barcagiu, transportator de lemne care a luat chipul barcagiului de pe malurile râului Yabase, chipul unui om obișnuit, al unui ky:gen? El e cel care, în această primă parte, îl trece pe waki de pe un mal pe altul. Când se întoarce, în partea a doua a piesei, ca fantomă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
nu este numai o figură a visului, o apariție onirică susținută de forța memoriei, căci ea nu bântuie doar visele ci și realitatea făcându-ne să credem că e aievea apa atât de familiară luând înfățișarea unui luntraș, a acestui barcagiu (care) negreșit a lui Kanehira întruchipare era formă sub care ați putut să-l vedeți de-adevăratelea șs. n.ț. Fantoma e, așadar, nu numai o închipuire, ci și un soi de realitate care poate fi văzută. Iată de ce waki
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
dispusă să uite. Ruinele moderne incomodează. Și firește. Fără cărți din piatră ca să citești viitorul, ne vedem imediat pe mal, cu un picior În barcă, fără obolul pentru Caron În buzunar. Faulques zâmbise În sinea lui, cu ochii la frescă. Barcagiul râului pentru morți devenise privirea complice dintre Olvido și el de când trebuiseră să treacă, sub focul maronit și În compania luptătorilor din Sahara occidentală, peste albia de nisip al unui uad, În apropiere de Guelta Zemur. Când așteptau momentul potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
fotografiată siguranța utilă a fragilității noastre. Trebuie pândită ruleta cosmică a zilei exacte În care nu va funcționa iar mouse-ul computerului, Arhimede Îl va Învinge pe Shakespeare, iar omenirea Își va pipăi, deconcertată, buzunarele, să vadă dacă are mărunțiș pentru barcagiu. Trebuie să fotografieze nu omul, ci urma lui. Omul nud care coboară pe o scară. Dar Înainte eu nu-l văzusem nicicând așa. Era doar un tablou Într-un muzeu. Dumnezeule, Faulques! Dumnezeule - lumina roșiatică Îi lumina chipul precum vâlvătăile
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]