1,024 matches
-
politician abil dar, naționalismul său prea strident i-au știrbit popularitatea greu cucerită prin acțiuni bine cotate la timp oportun. Poate, înainte de candidatura la președinția țării ar fi meritat ridicarea unei statui. Poate! Dar românismul, atât de cântat de ultimul bard, nu ridică statui conaționalilor înainte de a fi recunoscuți ca atare de străini de neam. Statui funerare sunt entități de alt gen. Oricine poate ridica pe mormântul unui predecesor o statuie la propriu sau la figurat. Dar depășirea gardului cimitirului necesită
IA-MĂ DOAMNE CA SĂ AJUNG CINEVA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1442745094.html [Corola-blog/BlogPost/366175_a_367504]
-
străini de neam. Statui funerare sunt entități de alt gen. Oricine poate ridica pe mormântul unui predecesor o statuie la propriu sau la figurat. Dar depășirea gardului cimitirului necesită calități deosebite ale fostului om trecut în neant. Nu știu dacă bardul amintit merită această onoare. Peste câteva zeci de ani copii noștri vor aprecia o asemenea acțiune. Noi ar trebui să ne abținem ca să nu pățim ce am pățit cu efigiile și statuile lui Stalin, ridicate în timpul vieții sale care, pe
IA-MĂ DOAMNE CA SĂ AJUNG CINEVA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1442745094.html [Corola-blog/BlogPost/366175_a_367504]
-
răbdare, căci mulți înșiră vorbe goale, care vor putrezi pe cale. Dar tu să nu râvnești plăcerea de o clipă, e doar risipă, doar risipă! Rămâi în sine și dansează-n ploaie, iar din tristețe plămădește-o oaie, adu-o jertfă barzilor de-o zi și cântă, cântă până, iar, vei fi! Așa-i vorbise Agamemnon și pieri... Liubastra, 10.21.2016 Referință Bibliografică: Tristețea-i uneori o binecuvântare, / Liuba Botezatu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2128, Anul VI, 28 octombrie
TRISTEȚEA-I UNEORI O BINECUVÂNTARE, de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1477679393.html [Corola-blog/BlogPost/343158_a_344487]
-
român ”care a intrat în cultura cea mare a omenirii”. Este poetul V. Alecsandri, contemporanul lui Eminescu, cel care a câștigat nu numai un mare premiu european de poezie, ci mai ales prețuirea poetului F. Mistral și a intelectualității europene. Bardul de la Mircești a fost tratat că un rege chiar pe pamant francez, i s-au acordat cele mai înalte onoruri, a fost tradus..... Oare, doar din ”perspectiva românească”, Alecsandri, Eminescu au fost așezați sus, în ”panteonul mondial” ? Constatăm cu regret
1883 – Eminescu în presa italiană by http://uzp.org.ro/1883-eminescu-in-presa-italiana/ [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
de bun augur - privighetoarea. Simbol al iubirilor sub clar de lună, numele său era sinonim pentru “cântec” sau “poezie”. În toate câmpiile și dealurile României răsună cântecul ei duios. “Veniți, privighetoarea cântă” ... Ea a fost pentru Platon emblema lui Thamiras, bardul Traciei Antice iar pentru Shakespeare, pasărea care umple de farmec noptile de veghe, cu un cânt melancolic, opunându-se cântecului ciocârliei, “matinal și voios”. Oricâte simboluri i se aduc anotimpului în care ne aflăm, trebuie să recunoaștem că sunt mult
VENIŢI, PRIVIGHETOAREA CÂNTĂ ŞI LILIACUL E-NFLORIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1397659953.html [Corola-blog/BlogPost/347834_a_349163]
-
Articolele Autorului Lume comună Ion Barbu-Oul dogmatic Întrebi la piață doar cât costă oul, Nu dacă are sau nu are plodul, Să nu te socotească drept nerodul Ce-ntreabă de câți metri e metroul Aici descălecat-a Voievodul - Se naște bard ce demonstraează „noul”: Coaja de var a oului - cavoul, Înalță imn și cântă chiar prohodul. Dacă ai chef pentru filosofare, Ferește-te de lumea cea comună, Nu spune toate chiar în gura mare, Căci ai stârni un râs de voie-bună
LUME COMUNĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Lume_comuna.html [Corola-blog/BlogPost/358874_a_360203]
-
lat și de la poale până-n creștet. Avem parte de sate fortificate de groaza turcilor, un fel de construcție continuă de câteva hectare cu străzi-tuneluri, de satele producătorilor de retsina și de mastic, de satele uscătorilor de roșii, de piatra bătrânului bard orb care ne încântă diminețile, cu tronul lui și scaunele discipolilor în jur, de cătunul din creierul insulei, numai piatră pe piatră, azi părăsit, și despre care circulă legende sinistre cu femei care s-au aruncat în prăpăstiile din jur
„Sorosul” meu: un miliardar grec m-a dus trei ani la rând pe o insulă minunată să citesc texte vechi by https://republica.ro/zsorosul-meu-un-miliardar-grec-m-a-dus-trei-ani-la-rand-pe-o-insula-minunata-sa-citesc-texte-vechi [Corola-blog/BlogPost/337967_a_339296]
-
degajă simplitate, aer familial, generozitate, încât cuvintele par de prisos... Și totuși Eternitatea bate la ușa de unde nu poate răspunde decât El, inegalabilul Shakespeare... Străbatem străduțe înguste în căutarea urmelor marelui Will și achiziționăm doar mici suveniruri. În memoria marelui bard s-a clădit Royal Shakespeare Theatre, cu cea mai bună trupă a țării care prezintă magistral piesele dramaturgului la sediu și în numeroasele turnee. Publicul românesc a avut fericitul prilej de a vedea turneul acestei selecte trupe la București într-
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
la București într-o excepțională interpretare a dramelor Hamlet și Regele Leare. Pe celălalt al Avon-ului a fost ridicată o statuie a scriitorului, înconjurat de patru dintre personajele sale favorite: Falstaff, Lady Macbeth, Hamlet și Henric al V-lea. Omniprezența bardului la Strat-ford, întreținută cu atâta pietate, dar și aducătoare de venituri, este puțin supărătoare. Și, totuși căsuțele albe cu bârne groase de lemn, malurile Avon-ului, cu lebedele sale grațioase și verdele ierbii și al pomilor, nicăieri atât de strălucitor ca
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
de aur, Miron și frumoasa fără corp”, ”Călin Nebunul”. Când Vasile Alecsandri a publicat legenda în versuri a lui ”Gruie Sânger”, Eminescu a căutat să scrie o dramă istorică dedicată acestui personaj, care să poarte același titlu cu al poemului ”bardului de la Mircești”, mărturie conferită în manuscrisul 2278, f.18 și 2262, f.107v și următoarele, din cadrul Bibliotecii Academiei. Apropierea maiestuoasă a lui Alecsandri de creația populară a fost pentru tânărul Eminescu un exemplu plin de roade.( 13) Având ca susținere
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
în basm cu-al său amor, El glasul lirei-i o dezmiarda-n nestinsul foc de dor. În cuget își scălda fierbinte și imnuri și povești, Pe buze însetate-i pildă prin vetre țarănesți. A fost odat' un visător, un bard al conștiinței, Și a rămas nemuritor prin cartea suferinței, Românilor le este-n veci altarul sfânt al limbii, Română este casa lor, Eminul glasul pâinii ! Referință Bibliografică: LUI EMINESCU / Aurel Auraș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2357, Anul VII
LUI EMINESCU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 by http://confluente.ro/aurel_auras_1497469094.html [Corola-blog/BlogPost/366564_a_367893]
-
doare specificul nației din care faci parte, regret, dar aceasta e durerea mea, și nu numai!” Nu lipsește nici umorul rezultat din numele personajelor: „Cei trei cetățeni din fruntea statului român se numesc. Neamțu, Papahagi și Ungur! Ai noștri ca barzii!” „Victor Scârbescu-Sacâz, divorțează de Scârț Marițo de Nimezi!” O editură poartă numele „Încârligați”, directorul-patron, „Didi Izmană”, editorul, „Măndița Belibou”, iar patroana „Sida Belivacă”. Toate personajele sale sunt create după un calapod diferit, cu elemente specifice, care le individualizează. În „Declarație
DELICATEŢURILE CONTEMPORANE ALE LUI CONSTANTIN T. CIUBOTARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_delicateturile_elena_buica_1368418227.html [Corola-blog/BlogPost/354730_a_356059]
-
Iată „culorile” pastelurilor sale: „verdele plantei”, „gerul de sticlă”, „arbori înghețați”, „timp gri și fum”, „fumul pădurilor, „șoapta ochilor”. Amestecate în clepsidra timpului, aceste „culori” dau naștere unei noi geometrii a fumului, extensie a unei albe armonii. În toate scrierile bardului ploieștean, vom întâlni temeri existențiale, nelămuriri, care însă nu violentează rațiunea, ci liniștesc, astâmpără furtuna și-ți oferă - de multe ori - răspuns. Poetul conjugă frenetic verbul „a fi” la toate diatezele ori timpurile poetice. Le combină cu frig și apoi
„GEOMETRIA FUMULUI” SAU „REPERELE AUTOBIOGRAFICE ALE POEZIEI” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/Victor_sterom_geometria_fumului_sau_reperele_autobiografice_ale_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/344340_a_345669]
-
anii, Anotimpuri, iar și iar, Ca un rege al pădurii, Era acum acel STEJAR. Vietățile pădurii, Îl iubeau și-l căutau, Între frunze, scorburi, ramuri, Adăpostul își găseau. Ani și secole trecură, Timpul crud, care nu iartă, Chiar și unui "BARD STEJAR", Îi bate bătrânețea-n poartă. Frunzele, s-au cam rărit, Pe ici, pe colo, o creangă frântă, Rădăcinile îl dor, Pădurea nu îl mai ascultă... Dar într-o zi de primăvară, Privind în jos, iar a zâmbit, Două frunze
PALETE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ada_segal_1441734692.html [Corola-blog/BlogPost/374728_a_376057]
-
-l doară. Tremură de nedreptate, în iubire doar oftează, Din liane de cuvinte, face foc în călimară. Suferind de tot și toate, e și șoim și buburuză, E un neam întreg ce geme, ori un steag pe metereze, E un bard al clipei care îi surâde-n drum, confuză Și cu insomnia-i cerne laolaltă grîu și piatră, ÎNTRE MII DE IPOTEZE! Regenerare Există undeva, pierdută în munții mei, O pajiște știută numai de mine... Aici vin căluții cei verzi să
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1440132183.html [Corola-blog/BlogPost/373585_a_374914]
-
timpul de milă, mai bine să o ajutăm să înflorească! Ne vom bucura de ea și vom înflori și noi, și urmașii... și urmașii urmașilor noștri! Cine zicea asta!? Ce-ți doresc eu ție, dulce României? Răspunde în locul meu marele bard: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,/ Țara mea de glorii, țara mea de dor?/ Brațele nervoase, arma de tărie,/ La trecutu-ți mare, mare viitor!”. Atât! Nu e destul? Georgeta NEDELCU: Se pierde poporul ăsta? Credeți că în ’89
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/georgeta_nedelcu_1452115024.html [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
data asta tot cei mulți nu au înțeles că pentru a putea exista și a avea vocea să un ecou care să fie auzit de țară, trebuia să poată cuceri pozițiile pe care le-a cucerit în acea epoca marele bard, ca de acolo să se facă auzit. Fără acele poziții strategice poetul nu ar fi putut să se adreseze poporului încurajându-l și făcându-l să nu se simtă singur într-o existența de totală obedienta și frustrare. De-acolo
EU ŞI ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Eu_si_adrian_paunescu.html [Corola-blog/BlogPost/366735_a_368064]
-
data asta tot cei mulți nu au înțeles că pentru a putea exista și a avea vocea să un ecou care să fie auzit de țară, trebuia să poată cuceri pozițiile pe care le-a cucerit în acea epoca marele bard, ca de acolo să se facă auzit. Fără acele poziții strategice poetul nu ar fi putut să se adreseze poporului încurajându-l și făcându-l să nu se simtă singur într-o existența de totală obedienta și frustrare. De-acolo
EU ŞI ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Eu_si_adrian_paunescu.html [Corola-blog/BlogPost/366735_a_368064]
-
un eseu. Redau impresii ale mele generate de expresii care încă nu au devenit celebre. O simplă meditație ascultând relatările unui om de seamă. Ce nu este traducere este plagiat” In speță un academician român Mircea Malița [1] matematician, eseist bard al culturii, a început interviul dat TVR cu expresia „ Cine este Mircea Malița? Cum de-și permite să se caracterizeze singur plagiator în rolul său de autor autohton a zeci de lucrări cu rezonanță mondială în multe ramuri ale științei
IMPRESII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1443805918.html [Corola-blog/BlogPost/368105_a_369434]
-
vezi pe Grigoriu Scriind la fel în orice gen Pe stradă, la bufet, în tren Că are timp pân-la Lehliu... Sau când e-n formă, pe Mohor Cu caii vorbitori. Ce ghinion! Ori la vreo nuntă, din acordeon Cum cântă bardul de Mosor Promite-ne c-o să mai vii Cu rața-n traistă de la țară - Să-mi spună soacra ca și prima oară Că nu mănâncă rațe vii?! Dar crede-mă, e greu maestre Mă costă șai'zeș'patru drumul Tramvai
ŢIN SĂRĂCIA-N FRÂU DE ZESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Tin_saracia_n_frau_de_zestre.html [Corola-blog/BlogPost/358853_a_360182]
-
patriot Adrian Păunescu, și mai recent „Sutașul Corneliu Vadim Tudor”. A mai căzut o stea de pe coloralul stelar românesc; A fost voia lui Dumnezeu; își mai dorea poate o floare în grădina sa multicoloră românescă. O înmormânare demnă de un bard asemenea marelui patriot adulat și contestat de cozile de topor și dușmanii neamului românesc. Pământul ni l-a mai dat odată afară pentru a-l vedea că el nu poate să dispară așa cum vor dispărea din istorie iudele care i-
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” by http://uzp.org.ro/onoare-patriei-a-fost-taiat-un-brad-batran/ [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
Selectii > TU, MĂRITE Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 697 din 27 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Gheorghe Gheorghe al lui Tudor, Fiert în foc de cositor Și în jar de-argint și fludor, Ca lumina ochilor, Nu e bard mai bard cu barda Să despice dor cu dor Inimile moi cu joarda Doinelor, baladelor. Și nu e român mai dacic, Mai român și simțitor Decât tine, om, ce tragic Vei trăi după ce mori... Nu e vreun bărbat de țară
TU, MĂRITE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Tu_marite_romeo_tarhon_1354064639.html [Corola-blog/BlogPost/359258_a_360587]
-
MĂRITE Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 697 din 27 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Gheorghe Gheorghe al lui Tudor, Fiert în foc de cositor Și în jar de-argint și fludor, Ca lumina ochilor, Nu e bard mai bard cu barda Să despice dor cu dor Inimile moi cu joarda Doinelor, baladelor. Și nu e român mai dacic, Mai român și simțitor Decât tine, om, ce tragic Vei trăi după ce mori... Nu e vreun bărbat de țară Cu suflet
TU, MĂRITE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Tu_marite_romeo_tarhon_1354064639.html [Corola-blog/BlogPost/359258_a_360587]
-
ci a preferat să se consacre literaturii. Dar și în cazul lui, ca și acum la majoritatea scriitorilor, s-a dovedit încă odată, că în România, indifferent de regimurile politice, numai scribii oficiali înfierați de Eminescu, “acel soi ciudat de barzi, care încearcă prin poeme să devină cumularzi “, numai aceia puteau trăi de pe urma literaturii. Pe la 20 de ani Ion Luca Caragiale a început să scrie, dar este mare distanță între cronicile fanteziste și articolele publicate în “Ghimpele “, sau între glumele și
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ion_luca_caragiale_sau_forta_realista_a_actualitatii_operei_lui.html [Corola-blog/BlogPost/359617_a_360946]
-
o parte/ Iarna-i ici, vara-i departe./ Și de ce să nu mă plec,/ Dacă păsările trec!/ Peste vârf de rămurele/ Trec în stoluri rândurele,/ Ducând gândurile mele/ Și norocul meu cu ele//. Cât de frumos vorbea codrul cu marele bard... Eminescu! *** Cât de plăcut a fost să scriu aceaste amintiri, nesocotindu-mă nici scriitor și nici mare povestitor! Nu cere nici un efort să așterni pe hârtie ce este deja scris pe „banda memoriei”. Știut este că omul poate alerga cu
BANCA AMINTIRILOR (14) TOAMNA TÂRZIE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1474649140.html [Corola-blog/BlogPost/369687_a_371016]