1,501 matches
-
română. Vor fi siliți să aleagă între cele două cetățenii? Și dacă vor fi obligați să facă acest lucru, care va fi statutul lor politic? De cetățeni români rezidenți în Republica Moldova, așadar fără drept de vot? Care va fi statutul basarabenilor care se află în România și care au și ei dublă cetățenie? În privința limbii care se vorbește în Basarabia, probabil că aceasta va deveni așa-numita moldovenească, stîrnind valuri de naționalism de o parte și de alta a Prutului, cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
Regatean ethnicity", "the Regatean elite", "most Regateans" etc. (date culese tot din Internet). în fine, ar merita investigate modificările semantice și instrumentalizările politice care fac uneori să se reflecte în cuvîntul regățean și o altă perspectivă motivată istoric: cea a basarabenilor.
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
București, Albă Iulia și alte localități. WRF-FRP alături de PNL, AVR-92 „Tiras-Tighina”, PL și celelalte componente ale Consiliului Unirii cer anularea deciziei de expulzare a liderului Platformei civice „Acțiunea-2012” și cheamă populația la o acțiune de solidaritate, pentru a spune românilor basarabeni și alogenilor conviețuitori ca unică speranța de salvare a noastră, ca parte de neam românesc, din stanga Prutului, este Reîntregirea României, este Unirea cu Patria-mamă România, este refacerea unității naționale românești. WRF-FRP se solidarizează cu “Tinerii Moldovei”, insuflându-le curaj și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92635_a_93927]
-
să dispară vămile și grănicerii de pe Prut. Așa să ne ajute Dumnezeu! În numele Consiliul de Administrație al WRF-FRP semnează: președinte WRF-FRP acad. Nicolae Dabija, Președinte de Onoare Ovidiu Creangă, scriitor, chemist, vicepreședinte WRP-FRP Iacob C. Istrati, istoric, președintele Asociației Românilor basarabeni din Ontario Alexandru Lozovanu, presedintele Fundației „Grigore Vieru” din Toronto Maria Tonu, președintele Asociației Românilor „Câmpul Românesc” din Hamilton, Dumitru Răchitan, președintele Asociației Românilor „Muntele Măslinilor” din Kchitchener Dr. Pr. Dumitru Ichim, prof. univ. dr. hab. în istorie Anatol Petrencu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92635_a_93927]
-
filmului. Prietena ei (și mai mult de atît!), Alina (jucată de Cristina Flutur), fosta colegă de internat a Voichiței, acum lucrează în Germania și vine s-o ia cu ea, dar - odată intrată în mănăstirea unui preot autoritar (jucat de basarabeanul Valeriu Andriuță) - viața ei devine subiect de film... Un film despre religie și despre călugărire, despre viața religioasă și despre viață în general, despre dogme și despre îndoctrinare, despre vină și despre alegere, despre dragoste și biserică, despre intoleranță și
După dealuri [Corola-blog/BlogPost/98491_a_99783]
-
cuprinde multe creații românești : Paul Constantinescu, Tiberiu Olah, Dan Dediu, Johnny Răducanu sunt câțiva dintre compozitorii selectați. Spectatorii se vor întâlni însă și cu influențe românești în lucrări ale unor compozitori străini : „Dansurile Românești“ de Bela Bartok sau „Valsul“ autorului basarabean Eugen Doga. Vor fi interpretate partituri precum „Cântec“ și „Joc Dobrogean“ de Paul Constantinescu, „Andante“ de Tiberiu Olah etc., toate adaptate pentru formula de cvartet și prezentate deci publicului într-o formulă sonoră deosebită. Spiritul satiric și teatral al muzicii
MAXIM QUARTET concerteaza in Ierusalim la „The Israel Festival“ [Corola-blog/BlogPost/98655_a_99947]
-
Informații Externe. Moldovalahii fac parte din fostul Imperiu Roman de Răsărit, Bizantin, Otoman și sunt la fel de dezorientați ca bulgarii, sârbii, bosniecii, albanezii, macedonenii, grecii, algerienii, tunisienii, libienii, egiptenii, palestinienii, israeliții, iemeniții, irakienii, kurzii, turcii, ciprioții, libanezii, sirienii, georgienii, ucrainenii și basarabenii. (vezi chestiunea orientală) Care-i rostul lor, de cine aparțin ei, care-i steaua lor polară? Istanbul, Moscova, Roma? Transilvania, Maramureșul, Crișana, Banatul au făcut parte din Sfântul Imperiu Roman și numai din 1918 sunt împreună, uniți cu moldo-valahii. În
ISTORIA ROMÂNIEI LA LIMES, INTRE EST ŞI VEST de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381571_a_382900]
-
a mai găsit loc în sală, așa că a stat în spate, lîngă bar, dar că s-a auzit foarte bine totul și de acolo, deci sala a fost plină-plină... Adrian Lăcătuș a prezentat noua carte a lui Mihail Vakulovski, „10 basarabeni pentru cultura română (Interviuri cu tinerii dintre milenii)” (Editura Casa de Pariuri Literare”, 2011), apoi a descris amănunțit personalitățile intervievate în această carte istorică, a zis Adrian Lăcătuș. Mihail Vakulovski a spus că se bucură că personajele principale au fost
CenaKLUb Tiuk nr. 2, cu Dóşa amp; Vakulovski [Corola-blog/BlogPost/99823_a_101115]
-
Am fi vrut să facem un featuring cu un cîntăreț basa, dar nu s-a legat nimic. Acum nu regret: ar fi fost ceva de dragul marketingului și nu o colaborare sinceră, venită dintr-o afinitate artistică. Pînă la urmă, singurul basarabean de pe înregistrare e trompetistul Laurențiu Moise, care îndeobște cîntă un jazz foarte fin, dar care aici a fost pus s-o ardă mai spre folclor... Textele tale uneori lovesc destul de dureros, dar cîntate de Andras par senine, încît aproape că
"Haos.ro", interviu cu Florin Dumitrescu [Corola-blog/BlogPost/97439_a_98731]
-
-și vedea frații și cealaltă parte a României, de dincoace de Prut, mai puțin cunoscută, cu un destin dramatic și zbuciumat, dar neînfrântă în lupta pentru identitate, pentru demnitate umană și națională. A venit cu aceleași emoții cu care noi, basarabenii, le avem de fiecare dată când trecem Prutul, pentru a ne vedea Patria istorică. Cu o imagine mai mult idilică, ajunsă în Basarabia, a trăit revelații și șocuri. A simțit aerul trist ce planează în acest spațiu nedefinit în traiectoria
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
rațiunea oameni și localități, imagini, trăiri tensionate. Roxana și-a înmagazinat în suflet impresiile și trăirile pentru a le promova, a le împărtăși și altor confrați din spațiul românesc, ca să știe și alții adevărul despre viața, bucuriile și durerile, lupta basarabenilor pentru unitatea neamului. Cât de frumoasă la chip este Roxana Iorgulescu-Bandrabur vă puteți face o impresie privind pozele ce însoțesc acest interviu. Cât de frumos e sufletul, cât de mare e talentul ei, ne ajută să aflăm, prin scurte referințe
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
istoria, soarta vitregă a pământurilor românești înstrăinate. De când sunt la Redacția Radio România Internațional, multe din emisiunile noastre sunt dedicate atât vieții românilor de lângă noi, cât și celor din localitățile istorice românești din afara granițelor actuale. Însă, nu am conștientizat drama basarabenilor până nu am auzit sufletul și pasiunea, modul în care se vorbește, se acționează, se luptă pentru identitatea națională și limba română în această parte de România. Legătura mea cu tot ceea ce înseamnă românii de lângă noi (gardul viu din jurul granițelor
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
O seară de convorbiri pe tema fenomenului literar actual basarabean, la Cenaclul Literar „ Mihai Eminescu “ și revista Lumină Lină din New York După un an deosebit de rodnic, activitatea cenaclului literar ,,Mihai Eminescu’’ din New York se apropie de binemeritata vacanță de vară. Penultima ședință a avut ca invitați două personalități marcante ale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94093_a_95385]
-
mamele care se dăruiesc copiilor, doctorul pentru care arginții n-au valoare, etc.). Sunt mai multe lucruri despre care vorbește Lucia în Scrisori din prezentul meu pe care le împărtășesc întru totul cu ea, precum convingerea că și bucovinenii și basarabenii sunt români și trebuie integrați în cultura noastră. Cel ce a avut ocazia să meargă în fosta Moldova Sovietică, cum este cazul meu, știe că sunt, de fapt, mai români decât românii. Iar talentele lor culturale sunt multiple, de la muzică
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
Est vine ploaia geopolitică în regiune - Ce efect ar avea acordarea automată a cetățeniei române, tuturor celor care nu și-au renegat-o niciodată, după ocuparea Basarabiei de trupele sovietice? - Circulă diverse clișee cu privire la consecințele nefaste ale acordării cetățeniei române basarabenilor și sunt sigură că nu mai este nevoie să le amintim, pentru a le desființa. Acestea s-au impus ideologic, cu dedicație de la Est, de-acolo de unde vine și ploaia... geopolitică în regiune. Acordarea automată a cetățeniei române reprezintă un
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
și tată, copii, frați și surori, prieteni și pământ străbun. Și totuși, în acest marasm sufletesc temporar, două momente au mai întristat pe unii români patrioți; în Catedrala Unirii, se aflau 8 veterani din „războiul tiraspolez”, frați de-ai noștri basarabeni; nimeni nu le-a acordat vreo atenție; ei... care în Catedrala Unirii au venit pentru o speranță, a unei alte UNIRI, numai că din păcate politicienii noștri nu sunt cu gândul la unire, ci mai mult la alegerile care să
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
mai mulți ani, autorul ne înfățișează întâlnirea cu ”bunelul” basarabean Ovidiu Creangă, evadat mai demult din București în Canada, membru al cenaclului literar al revistei ”Observatorul”, editată de experimentatul gazetar și editorialis/eseist Dumitru Puiu Popescu. Hm...Și eu sunt basarabean, dragul meu, din comuna Vărzărești, județul Lăpușna - consemnează autorul în evocarea întâlnirii cu mai vârstnicul său concetățean. A rostit aceste cuvinte, continuă el, cu atâta căldură și pasiune, încât pe dată am înțeles ce a dorit să accentueze: că rădăcinile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
asculta,/ Al lor geniu ne șoptește/ Din mormânt mereu,/ O, vorbiți, scrieți românește,/ Pentru Dumnezeu!”. Răzbind din piatra adâncului, limba românească pășește desculță prin roua ierbii dimineții, să urce, apoi, în columne. Asta o dovedește și Alexei Mateevici, preotul militar basarabean răpus de tifos, în Primul Război Mondial, pe frontul din Moldova, la doar 20 de ani, pe timpul luptelor de la Mărășești, voluntar în Armata Română, convingător în marea lui dragoste pentru rostirea românească prin poemul extraordinar „Limba noastră”, dovedind că, până
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
fost luate cu asalt pentru vedetele venite de la mari distanțe: pianista și cântăreața de origine rusă Natalia și soțul ei Cornel, tenor absolvent al Conserva- torului din Cluj, apoi italianul Enrico, participant la festivalul de la Sanremo, dinamicul Alexandru Jidveianu, basarabeanul Radu Captări. S-a cântat în toate limbile pământului, s-a dansat, s-a glumit, localnicii mărturisind că așa ceva nu s-a mai întâmplat pe meleagurile lor niciodată!
Sărbători în Deltă by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83421_a_84746]
-
coregrafei Stela Cocârlea și, firesc am spune, compozitorului conf. univ. dr. Dumitru Lupu, realizator al show-ului. În ciuda titulaturii, nu s-a cântat doar în limba engleză: Tudor Boloca a abordat muzică populară, Monica Ilie a propus o compoziție a basarabeanului Oleg Baraliuc, “Vreau să fii al meu”, iar Ilie Parau și același Boloca ne-au reamintit un duet comic din opereta “Vânt de libertate” de Dunaevski. Pe Ionuț Dulgheriu îl știam drept realizator la postul de radio “Doina” din Constantă
Retro la ”Ovidius” by Larisa CORBU () [Corola-journal/Journalistic/83990_a_85315]
-
Iubitor de muzică adevărată, de artiști valoroși, de spectacol... Este greu de descris în cuvinte succesul și reușita celui mai recent eveniment pe care l-a organizat și unde i-a avut invitați pe Miki (ex K-PITAL), Alexandru Jidveianu, pe basarabeanul Radu Captari și pe italianul Enrico, fost participant la Sanremo. “Cireașa de pe tort” a fost Iurie Sadovnic. Vedetă în Republica Moldova, cel căruia i se mai spune și “Orheianul” (copilăria și-a petrecut-o la Susleni, lângă Orhei) a fost solist
Seri muzicale internaționale by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/84225_a_85550]
-
a fost singura prezență românească notabilă în palmares, în condițiile în care, de neînțeles, constănțeanul Selatin Kiazim a fost omis. Absolut meritat premiul III pentru Shani Zamir (Israel), solistă care ne-a propus o compoziție proprie închinată păcii, “Forever”. Simpaticul basarabean Eugeniu Andrianov, student la Academia de muzică “Gavriil Musicescu” din Chișinău, a deschis de justețe seria mențiunilor, datorându-și succesul în primul rând modernei versiuni a celebrului cântec al lui Guilelm Șorban, “Numai una”. Celelalte mențiuni au fost acordate foarte
Supremația profesionalismului by Ana Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/84247_a_85572]
-
în Republica Moldova. Vă propun, așadar, să evocăm în dialogul nostru evenimentele de atunci. Ați fost unul dintre protagoniștii acestora. Cum a început totul? - Mișcările despre care vorbiți au existat, sub o anumită formă, și mai înainte. Spre exemplu, la 1894 basarabeanul Constantin Stere publica în Adevărul literar un articol care se numea Unitatea limbii române, anticipând parcă ceea ce avea să se întâmple mai târziu. Este foarte important de amintit că, deși venit din Siberia și încă neîncadrat în viața publică și
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
orașului Mitică al ei se consuma astfel. Cînd a început să afle că Mitică făcea liste pentru ruși, mai întîi nu i-a venit să creadă, pînă cînd, într-o seară, el însuși a recunoscut că așa apăra orașul. "Cîțiva basarabeni pripășiți în oraș și niște rezerviști... care dracu știe ce-or fi făcut în Rusia... Un semn de bunăvoință!..." Ce semn de bunăvoință, l-a întrebat Ioana. "Să-mi spună mie cine are curaj să-i refuze pe ruși?!" i-
Dimineață senină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6919_a_8244]
-
fost amânată, neîntrunind numărul de voturi necesar validării. Data viitoare nădăjduiesc să vi se schimbe norocul , noul dvs. roman care este pe drum, să schimbe radical sorții. Mă gândesc că domnul Urian, care spuneți că a scris cu simțire despre basarabeni, basarabeancă fiind și tratând în cărțile pe care le scrieți cu atâta dăruire despre problemele din acea zonă călcată de năpastele istoriei și despre oamenii ei, va face câteva referiri la cartea/cărțile dvs., și poate chiar în România literară
Actualitatea by Margareta Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8154_a_9479]