147 matches
-
carierei, mai întâi numind-o Bujor, datorită roșeții ei din obraji. Astfel își începe drumul Rodica Bujor, care va obține printre primele aplauze ale publicului la Coșna- Cireșoaia. Și alte nenumărate voci încep să se audă în București, la Élisée, basarabeanca Alla Baianova. În alte cârciumi Galia Faresova, Lia Crăciunescu sau Dorina Drăghici. Maria Lătărețu debutează în localul lui Marcu Căciularu de lângă Gara de Nord, urmând să ajungă mai apoi la Luna Bucureștiului sau să încânte publicul elegant de la Dorul Ancuței, de pe Lahovari
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de invazia mentalității occidentale peste noi, esticii, care riscăm astfel să ne pierdem specificul. E un refren pe care îl aud și la Chișinău, și la București, și iată, acum, și la Riga, ce-i drept, din gura unei românce basarabence. Maria este interesată de... daci, de originile noastre strămoșești, de arhaisme și elemente cosmice - pe acestea, evident, tot dacii le-au descoperit primii în Europa. Lucrează la un tratat, dar are nevoie de cineva de acasă, care să-l redacteze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
din calea ocupanților ruși în 1940, refugiindu-se în țară cu soția și cei doi copii mici, le-a vorbit de tragedia neamului românesc. Discursul a fost emoționant, pe chipul românilor basarabeni curgeau lacrimi. La un moment dat, o româncă basarabeancă din grup scoate din sacoșa cu mâncare, ce o avea pregătită la drum, o bucată de pâine neagră și câteva prune pe care le oferă, să mănânce din roada pământului înstrăinat omul ce le-a vorbit și i-a întâmpinat
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
mă aducă aproape de București, ca Ana, cea mai bună prietenă a ei să aibă grijă de mine. Avea în plan să vând casa amintirilor din Bârlad și să cumpăr o casă la Buftea. Chiar am găsit o casă a unei basarabence, care voia să plece la Chișinău, lângă o soră a ei. Dau acont cu martori și clauze precise - fac demersuri să mă desprind de Bârlad, dar pe măsură ce se apropia termenul de îndeplinire eram tot mai nesigur pe această mișcare. Când
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
o mare tristețe în glas, bătrâna doamnă, a cărei identitate și al cărei nume îmi erau și mi-au rămas aproximative (căci mă mulțumisem să înregistrez distrat că, uneori, mama se întreținea, în trei limbi, amestecându-le de obicei, cu basarabencele ei, refugiate, majoritatea, în 1944, în România). După care, pe fondul tăcerii mele, a închis. Mai târziu, am regretat că nu i-am cerut numărul de telefon și... numele (Nikitișna - e tot ce-mi aduc aminte - era simpaticul patronimic al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
literatură, istorie, muzică. Am auzit că s-ar fi măritat cu un medic militar sovietic. O altă fată, cu care am purtat corespondență era Vera Dimov din Enichioi. Am cunoscut-o atunci, în vacanța de Crăciun din 1929-1930. Era bulgăroaică basarabeancă. La Enichioi funcționa ca învățător suplinitor Iancu Dimofte. La invitația lui m-am dus să joc acolo într-o piesă de teatru "Sfârșitul pământului". Am ajuns seara târziu în odaia închiriată de Iancu și Trache Pârcălăbescu, un oltean foarte simpatic
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
o largă activitate În rândul elevilor și a corpului didactic În orașele transilvănene. Vechi colaborator, plin de inițiative, duce o vastă campanie În favoarea drepturilor foștilor evacuați și refugiați din Basarabia. Mai 1.V. Dr. A. N. Meadu (Willowdale Canada) Sunt basarabeancă deși născută la Versailles unde părinții mei erau studenți, bursieri ai statului francez. În 1929 am venit la Chișinău unde am absolvit liceul Principesa Dadiany. Cei mai frumoși ani i-am petrecut acolo până În 1940 unde visam să profesez ca
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
sonurile graseiate ale profesorului Stino la barbarele silabe „vșu”, „vși”, „zașto”, trecerea a fost cel puțin neobișnuită. Abia isprăvisem cu „da zdravstvuiet” și „minia zavut”, când namila care ne învăța rusește a dispărut. În locul ei, în clasă, a intrat o basarabeancă care, rusoaică fiind, Dumnezeu știe de ce fugise din calea oștilor conaționale. Dacă te adresezi cuiva în rusește, respectul cere să-i însoțești numele mic de prenumele tatălui. În acest fel arăți că nu stai de vorbă cu un vagabond, ci
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
mai întâmplă!... Atunci au intrat fetele. Frumușele și din ce în ce mai goale. Îl asigur însă pe prietenul meu Ion Groșan (care crede că sunt eu la telefon când vorbește de fapt cu Pastenague) că nu erau mai bine făcute decât moldovencele sau basarabencele de la boata din satul unde am fost împreună, însoțiți de un tânăr redactor de la Editura Dacia (pe vremea aceea, încă mai credeam că e o editură serioasă...). — La 21 august era probabil prea bătrân ca să mai intre și în Praga
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
decembrie și despre morții noștri, câți or fi fost, pe cei doi oricum îi durea drept în cur: se uitau cu ochii cât cepele la fetele care nu mai aveau ce scoate de pe ele. În momentul acela, de maximă desfoliere, basarabencele din Maramureș veneau și se așezau în brațele noastre bucuros primitoare. La Paris, nici pomeneală de așa ceva. Pentru asta trebuie mers în altă parte, mi-a explicat Pastenague. Dar costă... Cotidianul, 24-25 august 2002 Metoda franceză De când s-a văzut
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
primul său ministru, Iovan Marinovici, își propusese într-adevăr obiectivele politice pe care le presupune Bacalbașa. El a avut mai multe întrevederi cu prințul Carol (spre deosebire de acesta, vorbea bine limba română; se va căsători, de altfel, mai târziu, cu o basarabeancă, Natalia Cheșcu/Keșco); cu ocazia acestei vizite i se va conferi gradul de colonel al regimentului 6 infanterie de linie, „numire care își are însemnătatea sa politică“ (Memoriile, vol. VII, p. 71); la 10/22 mai 1874 prințul Carol se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
piatră. Mă gîndesc la „Bunica” la fel ca la un personaj. Încerc să-i găsesc unitatea, gesturile semnificative, să-i reperez drama. A fost una dintre casnicele care și-au permis rare momente de independență, docilă, discretă și înțeleaptă, o basarabeancă fără posibilitatea întoarcerii în locurile natale. Neîndoielnic, acest din urmă fapt i-a influențat comportamentul. La nevoie, a strîns din dinți, a evitat confidențele cu femeile din mahala, s-a bazat pe brațele și pe mintea ei. Exemplară prin abnegație
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
R.: Bunica s-a dus tot în casa aceea pe care a avut-o mama. După ce mama s-a mutat la conac, în casa în care stătuse a venit și au locuit ani de zile un sanitar cu nevastă-sa, basarabeancă. Când am plecat, deportați, Batog ăsta a rămas în acea casă. De aceea comuniștii au crezut că acea casă este a sanitarului și nu a noastră și n-au confiscat-o. Sanitarul acela a plecat după ce a locuit acolo câțiva
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sie însăși, prin păstrarea particularităților etnografice, dragostea de limba maternă și o puternică dorință de a fi alături de România. Străbunii, bunicii și părinții noștri și astăzi stau drept mărturie, despre statornicia noastră etnică pe pământul sfânt al Basarabiei. O admirabilă basarabeancă, fostă profesoară, spunea cu o adâncă tristețe: “la întrunirile noastre, privesc chipurile celor care mă înconjoară. Ei sunt copiii și tinerii din 1944, acum pensionari venerabili, dar gata oricând să treacă Prutul. Acum stau senini și fără nicio vină în fața
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
în drepturile sale cetățenești, redactînd singur sau în colaborare cu intelectualii Ioan Roșca, Valerian Stan, Flori Stănescu, Mircea Stănescu, proteste și apeluri diverse. S-a recăsătorit în Franța a treia oară cu Marie-Claire, ziarista franco-kabylă. Din prima căsătorie - 1971, cu basarabeanca Silvia Culcer (n. Marcu, în 1942), profesoara de muzică și autoarea unor muzici de scenă, se nasc două fețe, Ioana-Larisa (1972) și Bogdana-Draga, amîndouă emigrate în Franța. Divorț în 1981. Din a doua căsătorie cu Maria Mailat, psihologa, poeta și
Dan Culcer () [Corola-website/Science/300140_a_301469]
-
(n. 30 aprilie 1953, Slobozia Mare, Vulcănești) este o poetă basarabeancă din Republica Moldova. Poeta și eseista , s-a născut la 30 aprilie, 1953, în familia lui Vasile și a Ecaterinei Trifan.După absolvirea Școlii medii din Slobozia Mare, își continuă studiile la Facultatea de Biblioteconomie și Bibliografie a Universității de Stat
Călina Trifan () [Corola-website/Science/307956_a_309285]
-
sale, soții Fogel, i-ar fi aruncat cadavrul în Criș. S-a mai stabilit de asemenea că decizia asasinării lui Foriș fusese luată de Gheorghiu-Dej, Teohari Georgescu, Ana Pauker și alți demnitari ai PCR. a trăit un timp cu evreica basarabeancă Tatiana Bulan, fostă logodnică, care s-a căsătorit ulterior cu generalul rus Iakov Bulan. Tatiana Bulan a reușit să dețină funcția de Viceministru al Învățământului și a fost decorată cu titlul de Erou al Muncii Socialiste. Ea s-a pensionat
Ștefan Foriș () [Corola-website/Science/306158_a_307487]
-
și "Un pahar de vodca" de Mark Marianovski dar și lucrări ale unor compozitori români ca tangoul " Când felinarele se-aprind" de Petre Andreescu, "Mișa" de G. Vilnov sau "Sașka" de Max Halm și chiar compoziții proprii cum sunt melodiile "Basarabeanca: Din Basarabia la Riga", "Bucură-te, sufletul meu" și "Băiețelul". În 1931 Leșcenco ajunsese sufficient de cunoscut pentru a putea să se gândească la înregistrarea unor discuri cu cântecele pe care le interpreta. Începutul l-a făcut la Berlin cu
Petre Leșcenco () [Corola-website/Science/319101_a_320430]
-
Maria Briede-Macovei (n. 22 octombrie, 1947 în comuna Sarata-Răzeși, județul Leova) - Poeta, traducătoare, publicista, eseista, jurnalista, activitate publică. Basarabeanca, locuiește la Riga, Letonia. Scrie versuri în limba română și limba letona. Autoare a șase volume, editate la Chișinău și la Riga. Pe linia paterna descinde din neamul Macovei, familie de răzeșeni înstăriți; pe linia maternă - din Movila. Publică articole
Maria Briede-Macovei () [Corola-website/Science/320733_a_322062]
-
al juriului la Tallinn Black Nights Film Festival și a fost primit cu aplauze la premierele din capitalele celor două țări. Vlad (Vlad Logigan), un tânăr dirijor din București dar originar din Oltenia se căsătorește cu colega sa de facultate, basarabeanca Vica (Victoria Bobu). Problemele financiare îi determină, însă, să organizeze o nouă nuntă la Chișinău, de această dată într-o manieră tradițională, în speranța de a obține bani pentru avansul la o garsonieră. Filmul debutează cu discuțiile dintre miri, mama
Nuntă în Basarabia () [Corola-website/Science/320738_a_322067]
-
de de euro și a fost filmat în întregime în luna iulie 2008, în Chișinău, în special în curtea Academiei de Medicină din oraș. Scenariul este inspirat din propria experiență a lui Nap Toader, el însuși oltean căsătorit cu o basarabeancă. Înainte de premieră, filmul a rulat la mai multe festivale de film, printre care Montreal World Film Festival, la festivalul "Timishort" de la Timișoara și la festivalul de filme "indie" Kinoshock din Rusia. La Tallinn Black Nights Film Festival, în decembrie 2009
Nuntă în Basarabia () [Corola-website/Science/320738_a_322067]
-
În prezent, Mishelle lucrează la primul ei album. Mishelle este una dintre cele mai tinere artiste care se bucură de un mare succes la nivel european, artista făcând parte din echipă casei de discuri HaHaHa Production de peste un an. Tânără basarabeanca a fost declarată de curand una dintre cele mai frumoase femei din lume, în clasamentul realizat de binecunoscută revista FHM România, ocupând un frumos loc 22. În 2012 Mishelle a fost declarată cea mai sexy artista debutanta, conform Best Music
Mishelle () [Corola-website/Science/326795_a_328124]