147 matches
-
anii imediat următori sfârșitului războiului, soțiile etnicilor nemți au găsit sau li s-a părut că găsesc o cale de a supraviețui scoțând la închiriat câte una sau câte două din odăi în casele în care locuiau. Și nu că basarabencele și familiile lor ar fi fost obișnuite (acasă) cu condiții atât de modeste; dar, cum credeau cu tărie (sperau, mai bine zis) că se vor întoarce acasă, și-au zis că vor putea îndura timp de câteva luni, poate chiar
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
durează foarte puțin. Adică este, cum s-ar zice, provizoriu. Dar provizoratul s-a tot prelungit: un an, și încă un an, și încă un an... Apoi etnicii nemți au început să se întoarcă acasă, așa că bunul-simț le-a dictat basarabencelor (și soților lor, desigur) să-și caute alte locuințe. Nu toate au fost însă în această situație. Unele au închiriat de la bun început locuințe în case de români răgățeni. Așa că pentru ele n-au survenit probleme de acest gen. Au
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
cu accentul lor caraghios precum un stigmat atavic. Asta spre deosebire de soții lor care, lucrând mulți ani în instituții și la firme românești, deprinseseră încă din Basarabia o română onorabilă, al cărei accent putea fi cu ușurință luat drept neaoș moldovenesc. Basarabencele rusoaice chiar făceau haz una de alta în privința limbii și a accentului. Sau, dimpotrivă, în alte cazuri se acopereau una pe alta sau se prefăceau că vorba lor e cât se poate de normală. Și apoi mai erau și numele
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ce expresii în limba asta românească! Și Marusia își amintește de expresia "cu scaun la cap", care o face să râdă în hohote. Om cu scaun la cap, auzi! Partea proastă e că toate aceste nume de botez pe care basarabencele le poartă stârnesc dispreț, ba chiar uneori iritare. Marusia, Niusea, ba chiar și Tusea! Tusea și junghiul! Altă expresie ciudată... Dar nu, de fapt nu-i chiar ciudată, asta măcar are un dram de noimă. Basarabencele rusoaice recunosc rareori că
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de botez pe care basarabencele le poartă stârnesc dispreț, ba chiar uneori iritare. Marusia, Niusea, ba chiar și Tusea! Tusea și junghiul! Altă expresie ciudată... Dar nu, de fapt nu-i chiar ciudată, asta măcar are un dram de noimă. Basarabencele rusoaice recunosc rareori că ceva are noimă în viața și în lumea răgățenilor. Totul aici e anapoda și greșit, atunci când nu-i de-a dreptul prostesc. Și ele nu pot să critice nimic fiindcă imediat li se dă replica: dacă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
aici e anapoda și greșit, atunci când nu-i de-a dreptul prostesc. Și ele nu pot să critice nimic fiindcă imediat li se dă replica: dacă nu vă place la noi, n-aveați decât să rămâneți acasă la voi!... Așa că basarabencele trebuie să tacă și să înghită. Dar asta nu înseamnă că dacă ele rămâneau "acasă", limba română ar fi fost cu ceva mai brează. Uite, cică "să stăm strâmb și să judecăm drept"! Da' de ce trebuie cineva să stea strâmb
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
goale, și să devină cu toții atei fără niciun dumnezeu. Dar partea proastă e că toți acei copii născuți pe teritoriu românesc și deveniți (totuși) români trup și suflet au început și ei să suporte greu accentul rusesc al mamelor lor basarabence. Drept urmare, mamele lor au fost puse în situația neplăcută să-i vadă foarte mult timp plecați de-acasă, ba chiar să înceapă la un moment dat să le reproșeze că sunt închiși și ursuzi acasă, în vreme ce la școală și pe
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
colegii și cu fetele. Dar de ce nu și acasă? Și astfel ruptura dintre ele și fiii lor (și fiicele lor7) s-a adâncit și s-a tot adâncit, an de an. Mai ales că ceea ce fiii le reproșau mamelor lor basarabence (și în privința asta fiicele nu se lăsau mai prejos) a fost nu numai accentul rusesc, ci și nostalgia vremurilor apuse din Rusia Pravoslavnică. Și încă n-ar fi fost nimic dacă numai la atâta s-ar fi redus nostalgia. Dar
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
și în privința asta fiicele nu se lăsau mai prejos) a fost nu numai accentul rusesc, ci și nostalgia vremurilor apuse din Rusia Pravoslavnică. Și încă n-ar fi fost nimic dacă numai la atâta s-ar fi redus nostalgia. Dar basarabencele sufletele lor erau sfâșiate între repulsia față de puterea bolșevică și convingerea intimă (de fapt, speranța) că sovietele n-au reușit totuși să pervertească până într-atât sufletul rus cel pur, înzestrat și generos încât să înnegrească Icoana Patriei lor de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ani de după tot rusul se veselea într-o frenetică disperare și cântecele lor făceau furori în întreaga Europă 8, nu se poate ca totul să se fi prăbușit în anii din urmă ai Puterii sovietice. Credința în Dumnezeu nu dispăruse. Basarabencele care nu părăsiseră Basarabia în '40-'41 le văzuseră cu ochii lor, în momentele de groază din timpul cutremurului din 10 Noiembrie 1940, pe rusoaicele venite de dincolo de Nistru și stabilite (pentru totdeauna, credeau ele) în Basarabia cum căzuseră în
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
puteau să se dezică de ei și să se despartă de ei, și să trăiască duse cu gândul la mestecenii cei albi din ținuturile de dincolo de Nistru. Unde de fapt nici nu trăiseră vreodată. Decât, poate cu închipuirea. Așa că, vrând-nevrând, basarabencele rusoaice au sfârșit prin a adopta fără prefăcătorie noua lor patrie. Doar numele lor au continuat să pară caraghioase și nimeni din Vechiul Regat nu le-a acceptat vreodată (deși pe unii i-a amuzat)... Marusia, Niusea, Antonina, Ninocica, Niuta
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
pe plac, încercând să vorbească rusește în casă, dar cu un tot mai pronunțat accent românesc pe măsura trecerii anilor. 8 Se cânta în draci Oci ciornîie și atâtea altele, precum Cijîk-pijîk, gde tî bîl? Na fantane vodku pil... Și basarabencele ceva mai în vârstă chiar își imaginau piața publică din centrul orășelului patriarhal, pe vremea când Țarul încă nu fusese izgonit, unde bețivul tradițional se lua la întrecere cu scatiul într-ale băutului, amator și el de vodcă, și lumea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
la școală!? - Mamă dragă, fetele grase sunt persiflate de băieți, care le aseamănă cu balenele, nici nu se uită la ele. Unii spun în glumă că nu le ajunge pauza mare ca să meargă de jur împrejurul lor. - Dar îmi povesteai că Natașa, basarabeanca, e destul de plinuță! - Natașa e un adevărat butoiaș de bere. Dar ea nu-și face griji, ba chiar le dă cu tifla celor pe care îi socotește lipsiți de eleganță, spunându-le: Până ăl gras slăbește, cel slab moare! E
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
făcea gestul de a întoarce paginile, umezindu-și din când în când degetele cu un scuipat. „Murmansk“, a șoptit în cele din urmă, neîncrezător, totuși. „Sau poate Vladivostok...“ „Nu, Matvei. De la Chișinău. La școala aceea din Ordjonikidze era o profesoară basarabeancă, măritată cu un rus care făcuse armata la Chișinău și pe care, când s-a liberat, l-au trimis telefonist în Osetia.“ Matvei aproba fiecare vorbă a mea. Apoi a mai cerut două ginuri. Le-am sorbit tăcuți, eu foindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
din unele filme. Că era fiu de general. Că tatăl lui a fost trimis să comande nu știu ce regiment în Chișinău și mama lui, actriță în Moscova, n-a vrut să-l urmeze. Cum taică-su s-a încurcat cu o basarabeancă, șefă pe la propagandă, a divorțat de maică-sa și a trăit mulți ani așa, în amantlâc, cu femeia aceea. A crescut fără tată. Generalul se stabilise definitiv la Chișinău. În vacanțe, când era mai mic, îl mai chema la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
carte frumoasă pagini bine scrise, cu multă duioșie în ele, cu soiul acela de umanitate pe care o știam că există, o intuiam, o căutam, dar nu o puteam urma. Îmi venea să-i spun că și mama mea era basarabeancă și nu mai fusese la casa lor din al doilea refugiu, din ’44, de când luaseră rușii definitiv Basarabia. Cum ne trimisese într-un an chemare un fin al mamei (nu mai avea rude directe care să o cheme), cum făcuserăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de Carte (Chișinău, 1999). SCRIERI: Adagio, pref. Leonida Lari, Chișinău, 1989; Aura de apărare, Chișinău, 1989; Soliloc, Chișinău, 1992; Descărcare în egretă, Timișoara, 1999; Canonul tăcerii, pref. Adrian Dinu Rachieru, Chișinău, 2000; În regatul suferinței, Timișoara, 2000. Repere bibliografice: A. Basarabeanca, Existența în cumpănă, LA, 1993, 18 februarie; Călin Ciornea-Josu, În căutarea autorului, „Semne”, 1996, iunie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 244; ; Grigore Chiper, O existență între anod și catod, „Contrafort”, 1999, 11-12; Emilian Galaicu-Păun, Poezia de după poezie, Chișinău, 1999, 108-112; Simion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290273_a_291602]
-
sclipici sau supermanechine pentru tanga veneau, bâzâind din gene și clămpănind din silicoane, hipnotizate, tremurânde, cu mâinile întinse către chintesența puterii și frumuseții lui Muc: buzunarul. Ay! Zavalito! Ce timpuri, ce show-uri, ce de-a escorte glamour și starlete basarabence roiau în juru-i! "Înjur de dimineață, băga-mi-aș!" își zicea, cu năduf, la OTV, Serghei Mezel, azi un borfaș de rând în periferiile Frankfurtului, văzând cu tristețe cum flegmele-i de altădat' i se întorc în față din creștetul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
, Sultana (17.III.1948, Mihail Kogălniceanu, j. Constanța), critic literar. Este fiica lui Zisula Craia, aromân din Munții Pindului stabilit în România în 1938, nepot al poetului Zicu A. Araia, și a Taisiei, basarabeancă refugiată dincoace de Prut după invazia sovietică din iunie 1940. C. face școala primară și liceul la București, tot aici urmează și Facultatea de Filologie, luându-și licența în 1971. Este o vreme redactor la „Livres roumains”, apoi la revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
fost legionar; -clasa VI A - Dabija Ștefan - basarabean refugiat; -clasa VI C - Slăvescu Elena - expropriați Tg. Jiu. La Secția Serală: -clasa X B - Găman Sabin - exclus [P.M.R.]; -clasa IX B - Bujdujan Alex. - basarabean înstărit, refugiat; -clasa X A - Donțu Eugenia - basarabeancă, refugiată, prinsă cu falsuri de note în catalog; -clasa XI A - Gebeanu Leonid - basarabean, refugiat, exclus; -clasa XI C - Prisecaru Zoe - basarabeancă refugiată (moșieri, soțul dislocat). Concluziile directorilor în consiliul din 10 XI 1958, pentru munca diriginților: 1.Diriginții fără
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
B - Găman Sabin - exclus [P.M.R.]; -clasa IX B - Bujdujan Alex. - basarabean înstărit, refugiat; -clasa X A - Donțu Eugenia - basarabeancă, refugiată, prinsă cu falsuri de note în catalog; -clasa XI A - Gebeanu Leonid - basarabean, refugiat, exclus; -clasa XI C - Prisecaru Zoe - basarabeancă refugiată (moșieri, soțul dislocat). Concluziile directorilor în consiliul din 10 XI 1958, pentru munca diriginților: 1.Diriginții fără planificare, fiind unul singur care a prezentat planificarea. 2.Temele educative se țin la întâmplare, fără o orientare ideologică. 3.Se adresează
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
dintre personajele lui Gib I. Mihăescu. Latura cinică de aventurier a locotenentului Ragaiac din romanul Rusoaica (1933), de exemplu, manifestată în relație cu Niculina, al cărei soț, contrabandistul Serghe Bălan, îi devine, până la capturare, bun "amic", sau în raport cu Marusea, frumoasa basarabeancă sedusă și părăsită în noaptea nunții acesteia cu profesorul Antinov, este contrabalansată de permanenta căutare și așteptare înfrigurată a tipului de femeie superioară, ireală, a "rusoaicei" întrupate mental din sterereotipii livrești și din dorințele sale nelămurite, căutare care îi pune
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]