498 matches
-
ianuarie 2012 Acoustic All Stars - Colectare de fonduri pentru Hospice Casa Speranței - 10 decembrie 2014 - la inițiativa lui Cosmin Lupu, toate încasările fiind donate organizației Hospice. One Love For Chi - 04 aprilie 2013 - Toate încasările au fost virate în contul basistului de la Deftones, Chi Cheng, "One Love For Chi" Fundraiser (oneloveforchi.com) Lansarea oficială: 2 aprilie 2015 Lansarea oficială: 10 februarie 2014 Casa de discuri: Meta4 Productions : “un concert trebuie să reprezinte o experiență audio vizuală cât mai completă” (interviu) - 24
Days of Confusion () [Corola-website/Science/333608_a_334937]
-
(pe numele întreg Stefan Alexander Bo Olsdal) este basistul trupei Placebo și, din 2005, parte a proiectului electronic Hotel Persona. Este născut pe 31 martie 1974, în Suedia, la Göteborg. Stefan și-a petrecut primii ani ai copilăriei în Suedia, mutându-se ulterior cu părinții săi în Luxemburg, unde
Stefan Olsdal () [Corola-website/Science/313057_a_314386]
-
între el și Molko, determinând revenirea lui Steve Hewitt. Alături de colegii săi de la Placebo, Olsdal a apărut în "Velvet Goldmine", un film din 1998 despre perioada glam a anilor '70. În acest film, el apare preț de câteva secunde drept basistul trupei ficționale Polly Small's Band, interpretând piesa „Personality Crisis”. Cu Hewitt la tobe, Placebo au scos alte patru albume de studio, o colecție de single-uri, un DVD și un EP. La sfârșitul anului 2007 însă, Hewitt avea să
Stefan Olsdal () [Corola-website/Science/313057_a_314386]
-
Lătărețu (chitară și voce), precum și Nicolae Lătărețu „al Frăsinii” (bas). Cel mai vestit în zonă a fost taraful vioristului Mihai Lătărețu zis Tică (n. 1909 - d. 1971), care a cântat cu soția, solista și chitarista Marița Lătărețu, cu fratele său, basistul Costică Lătărețu zis Chițu, cu solista și chitarista Vica Puradici (n. 1914 - d. 1994) din Novaci, prima soție a lui Chițu Lătărețu, care a mai cântat cu Maria în Novaci la începuturile carierei sale. Aceștia au fost descoperiți de Constantin
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
nouă copii, toți lăutari. Cel mai bun dintre fiii săi a fost vioristul Ionel Luca, care și-a format propria bandă din care au făcut parte membrii familiei și rudele apropiate: vioristul Aurel Luca, solista Ioana Luca, solista Natalia Boboluță, basistul Dumitru Luca, solista Maria Luca și acordeonistul Florin Cazacu. A cântat la Căminului Cultural Bălești, participând la toate manifestările organizate la nivel de comună sau naționale. A fost membru al Orchestrei „Taraful Gorjului”. Un lăutar cunoscut din Ceauru a fost
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
cântă și astăzi compoziția sa - "Sârba lui Purcel", care a intrat în repertoriul multor instrumentiști gorjeni. În formația sa au cântat soția, solista și chitarista Maria Trohonel, cei trei copii, vioriștii Constantin și Vasile și solista și acordeonista Maria, precum și basistul Mihai Bălășoiu. Actualmente mai activează în Bălești tarafurile lăutarilor Cită Purcel și Ion Burlan. Taraful lui Constantin Trohonel-Purcel zis Cită (n. 1933) este cel mai cunoscut din Ceauru. În formația sa actuală cântă soția Dorina Trohonel (acordeon și voce), fiii
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
Simon John Ritchie-Beverly (n. 10 mai 1957 - d. 2 februarie 1979), cunoscut ca , a fost un cântăreț britanic de punk rock, basistul trupei Sex Pistols (înlocuindu-l pe Glen Matlock). Ritchie s-a născut la Londra. Părinții săi erau John și Anne Ritchie. Tatăl său i-a părăsit la scurt timp după nașterea lui. Tânăr fiind, s-a mutat împreună cu mama sa
Sid Vicious () [Corola-website/Science/298741_a_300070]
-
despărțit la San Francisco pe 14 ianuarie 1978 după concertul de la Winterland Ballroom. Ritchie, împreună cu Spungen ce acționa ca și managerul lui, și-a început cariera solo în timpul căreia a cântat cu numeroși muzicieni precum Mick Jones de la The Clash, basistul Glen Matlock, Rat Scabies de la The Damned și Arthur Kane de la New York Dolls, Jerry Nolan și Johnny Thunders. Sid nu a fost niciodată recunoscut ca un basist competent. În timpul unui interviu pentru Guitar Hero III, când chitaristul de la Sex Pistols
Sid Vicious () [Corola-website/Science/298741_a_300070]
-
în timpul căreia a cântat cu numeroși muzicieni precum Mick Jones de la The Clash, basistul Glen Matlock, Rat Scabies de la The Damned și Arthur Kane de la New York Dolls, Jerry Nolan și Johnny Thunders. Sid nu a fost niciodată recunoscut ca un basist competent. În timpul unui interviu pentru Guitar Hero III, când chitaristul de la Sex Pistols Steve Jones a fost întrebat de ce el a fost cel ce a înregistrat părțile pentru bass pentru albumul Never Mind The Bollocks, Jones a răspuns “Sid era
Sid Vicious () [Corola-website/Science/298741_a_300070]
-
Sid era în spital, bolnav de hepatită și nu putea cânta, nu că ar fi putut să cânte oricum ”. În anumite momente, în timpul spectacolelor, membrii formației deconectau basul lui Sid deoarece cânta foarte prost. Vicious l-a rugat pe Lemmy, basistul de la Motörhead să-l învețe să cânte la bas, spunându-i simplu „Nu pot cânta la bas” , la care Lemmy i-a răspuns „Știu”. Într-un alt interviu, Lemmy a afirmat „Mda. Totul mergea bine. Și totuși tot nu putea
Sid Vicious () [Corola-website/Science/298741_a_300070]
-
Harrison repetând sau cântând în cantina Colegiului de Arte de la subsol, dar după ce Sutcliffe s-a alăturat grupului The Quarrymen, Harry s-a plâns că Sutcliffe ar trebui să se concentreze pe artele plastice, nu pe muzică, considerându-l un basist bun, dar nu excelent. Cum Harry și Sutcliffe erau membri ai comisiei sindicatului studenților de la Colegiul de Artă din Liverpool, ei au propus ca colegiul să-și cumpere propriul amplificator pentru petrecerile dansante, la care The Quarrymen cântau frecvent. Mai
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
este o formație americană de muzică experimentală, post-punk, new wave, originară din Sân Francisco, California, SUA. Membrii fondatori au fost Steve Brown și Blaine L. Reininger. Basistul Peter Principle s-a alăturat formației în 1979, când au lansat single-ul „No Tears”. După care s-au mutat în Europa. Formația s-a desființat la începutul anilor 1990, dar s-au reunit la sfarsitul decadei. Au scos ultimul
Tuxedomoon () [Corola-website/Science/327467_a_328796]
-
erau strânse pedalele de efecte ale lui Reininger. Vocea era țipata, iar ca instrumente foloseau orice găseau, de exemplu saxofon și sintetizator polimoog. Formația nu avea toboșar. La începutul carierei, la concerte, spectatorii aruncau cu sticle de bere în ei. Basistul Peter Principle, artistul performance Winston Tong și regizorul de film Bruce Geduldig se alăturau formației pentru concerte. Concertele lor erau numite „cabaret teatral electronic.” Formația concerta deseori cu Pere Ubu, The Residents, Devoas și Cabaret Voltaire. În 1979 au scos
Tuxedomoon () [Corola-website/Science/327467_a_328796]
-
creat titlul. Asking Alexandria, de la formarea să, în 2008, a avut unele modificări de membri, inclusiv trecerea de la o perioadă de șase membri pentru o perioadă de cinci membri, odată cu plecarea sintetistului Ryan Binns. Penultimă modificare a fost cea a basistul Șam Bettley, care la înlocuit pe Joe Lancaster în ianuarie 2009. A doua zi (5 ianuarie 2009), trupa a plecat în Statele Unite, pentru a-și promova muzică, precum și pentru înregistrarea albumului de debut. În 2015, Danny Worsnop a părăsit și
Asking Alexandria () [Corola-website/Science/332455_a_333784]
-
primului lor album, Black Earth. Profitând de prezența sa în Japonia, Christopher Amott a semnat propriul său contract de înregistrare pentru un proiect solo numit Armageddon. Întors în Suedia, el i-a recrutat pe bateristul Peter Wildoer (Darkane, Majestic), pe basistul Martin Bengtsson și pe vocalistul Jonas Nyrén (In Thy Dreams). Trupa și-a lansat albumul de debut "Crossing the Rubicon" în 1997, la acum defuncta casă de discuri W.A.R. Records în Europa și la Toy's Factory Records
Martin Bengtsson () [Corola-website/Science/315612_a_316941]
-
piese în studiorile TVR și Radio România, dar și celebrul album de debut al formației, lansat la Electrecord în 1984. Pe acest disc, Nuțu formează un redutabil cuplu chitaristic alături de Florin Ochescu. La începutul lui 1986, părăsește Iris-ul împreună cu basistul Marty Popescu și cu solistul Dan Bittman și toți trei reformează Holograf. La Holograf Nuțu îl înlocuiește pe Mihai Pocorschi, retras din cauza hepatitei. Cu Holograf, Nuțu Olteanu înregistrează trei materiale discografice, printre cele mai bine vândute în anii `80 de
Ion Olteanu () [Corola-website/Science/315148_a_316477]
-
Music Awards. În februarie 2007, Oasis a primit un premiu BRIT Awars pentru contribuția extraordinară adusă muzicii. Frații Gallagher sunt principalii compozitori ai trupei și singurii membri care nu au fost schimbați. Trupa a fost completată de către chitaristul Gem Archer, basistul Andy Bell și bateristul neoficial, Chris Sharrock. Trupa s-a dezvoltat inițial cântând în rețeaua de cluburi din Manchester. Au semnat un contract la compania independentă de înregistrări Creation Records și au lansat în 1994 albumul lor de debut Definitely
Oasis () [Corola-website/Science/314768_a_316097]
-
Downes, care a revenit în formație după 30 de ani iar în anul următor David a părăsit formația din cauza unor probleme de sănătate, fiind înlocuit cu Jon Davison de la formația Glass Hammer. Pe 19 mai 2015 formația a anunțat că basistul Chris Squire a fost diagnosticat cu leucemie și va fi înlocuit temporar cu Billy Sherwood. Squire a decedat pe 27 iunie 2015, formația rămânând astfel fără niciun membru fondator. În ianuarie 1968 basistul Chris Squire s-a alăturat formației Mabel
Yes () [Corola-website/Science/310434_a_311763]
-
19 mai 2015 formația a anunțat că basistul Chris Squire a fost diagnosticat cu leucemie și va fi înlocuit temporar cu Billy Sherwood. Squire a decedat pe 27 iunie 2015, formația rămânând astfel fără niciun membru fondator. În ianuarie 1968 basistul Chris Squire s-a alăturat formației Mabel Greer's Toyshop împreună cu vocalistul și chitaristul Clive Bailey, toboșarul Bob Hagger și chitaristul Peter Banks. Au interpretat la clubul The Marquee din Soho, Londra, unde au fost observați de Jack Barrie, patronul
Yes () [Corola-website/Science/310434_a_311763]
-
cu formația și s-au despărțit în decembrie 1980. A fost dat un anunț în martie 1981 din partea conducerii formației care confirma faptul că Yes s-a destrămat. Downes și Howe s-au reunit pentru a forma Asia împreună cu fostul basist al formației King Crimson, John Wetton și toboșarul Carl Palmer de la Emerson, Lake & Palmer. Squire și White au continuat să lucreze împreună inițial cu Jimmy Page pentru un grup propus cu numele de XYZ (prescurtare de la "ex-Yes-and-Zeppelin") în vara anului
Yes () [Corola-website/Science/310434_a_311763]
-
solo care va implica în cele din urmă pe Wakeman, Howe și Bruford. Această colaborare a dus la speculații că va avea loc un fel de refacere a formulei clasice Yes, deși încă de la început proiectul l-a inclus pe basistul Tony Levin, care a lucrat cu Bruford în King Crimson. Din punct de vedere contractual formația nu putea prelua numele de Yes deoarece Anderson, White, Squire, Rabin și Kaye dețineau drepturile asupra numelui. Grupul a devenit cunoscut sub numele de
Yes () [Corola-website/Science/310434_a_311763]
-
sub numele Yes. Albumul "Union" a fost lansat în aprilie 1991 ca al treisprezecelea album Yes. Fiecare grup interpreta propriile melodii cu Anderson solist vocal la toate. Squire a interpretat vocal la câteva melodii ABWH iar Tony Levin a fost basist la toate aceste melodii. Albumul nu îi include pe toți opt membri interpretând deodată. Melodia "Masquerade" a fost nominalizată la Premiile Grammy în 1992 pentru "Cea mai bună interpretare instrumentală rock". "Union" s-a vândut în aproximativ 1,5 milioane
Yes () [Corola-website/Science/310434_a_311763]
-
of Fame în 2015 ca motiv pentru o posibilă reuniune. Squire a spus că este posibil și ca Yes să facă "o formulă extinsă" asemănătoare cu cea de pe albumul "Union" din 1991. Pe 19 mai 2015 formația a anunțat că basistul Chris Squire a fost diagnosticat cu leucemie și că va fi înlocuit temporar în concertele deja programate cu Billy Sherwood. Aceasta este prima dată de la înființare când Yes interpretează fără Squire. Pe 27 iunie 2015 Squire a decedat la vârsta
Yes () [Corola-website/Science/310434_a_311763]
-
de rock progresiv, Camel. Lansat în 1978, "Breathless" a fost ultimul album al formației împreună cu claviaturistul original, Peter Bardens, care va părăsi formația înainte de turneul de promovare al albumului. Pentru turneu a fost înlocuit cu doi claviaturiști: Dave Sinclair (vărul basistului Richard Sinclair) și Jan Schelhaas. Melodiile de pe album sunt mai scurte și mai accesibile deoarece formația încerca să aibă melodiile lor difuzate la posturile de radio. În ciuda caracterului comercial al melodiilor "Down on the Fărm" și "Summer Lighting", formația și-
Breathless (album de Camel) () [Corola-website/Science/329577_a_330906]
-
Marriott. Grupul nu s-a mai format dar Page, Beck și Moon au înregistrat un cântec împreună, respectiv Beck's Bolero, care va aparea pe albumul Truth din 1968 al lui Jeff Beck. La sesiunea de înregistrări a participat și basistul John Paul Jones (pe numele său adevărat John Richard Baldwin). Acesta i-a spus lui Page că ar fi interesat să colaboreze cu el în proiectele viitoare. La vremea când formația s-a desființat (prin iulie 1968), Jimmy Page a
Led Zeppelin () [Corola-website/Science/302456_a_303785]