809 matches
-
specific unde acest animal era sacrificat pinguinii au mai multe adaptări pentru a face față acestui lucru inclusiv versatilitate în obiceiurile lor de reproducere sursele contemporane și moderne cu privire la ascensiunea lui menționează căsătorii strategice împreună cu izgonirea sau uciderea rivalilor săi basoreliefurile din capele și mastabale oferă informații privind viața cotidiană și obiceiurile egiptenilor echipele gazdă sunt trecute pe prima coloană din stânga a tabelului pînă aici veneau negustori romani care vindeau mârfuri orășenești și cumpărau de la localnici produse agricole poate juca ca
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
cât și pentru dimensiunile ambiantei unde se desfasoara acțiunea. Cel puțin la fel de grăitoare sunt reliefurile, undem cu migala artizanala, sculptorul se străduiește să reproducă străzi sau interioare întregi, populate cu personaje numeroase, surprinse în acțiuni caracteristice. O categorie aparte de basoreliefuri este alcătuită de cele având drept sursă de inspirație texte literare celebre. Un loc aparte este ocupat de lucrările înfățișând femei, apelând la un bogat registru liric având ca elemente proprii, reveriilre și nedisimulatele nostalgii. Legăturile sculptorului cu cultura populară
Eugen Szervátiusz () [Corola-website/Science/318950_a_320279]
-
după munți și vai" (1955) "Autoportret cu familia" (1956) "Spălatul rufelor" (1956) "Bocitoarea" (1957) "Amintiri din trecut" (1957) "Cântec de pasăre" (1958) "Iubire" (1961) "Femei pieptănându-se" (1962) "Mama și copil" (1963) "Pictorița" (1964) "Nostalgie" (1968) "Țăranul cu coasă" (1968) Basoreliefuri după texte literare celebre: "Furtună" (1955), "Seară lui Toldi" (1956), "Cănata profana" (1957), "Baladele" (1969) Sculpturi inspirate din fenomenele naturii: "Toamnă" (1955), "Primăvară" (1956), "Iarnă" (1958), "Dimineață" (1959), "Gerul" (1961) Toca, Mircea, "Sculptori Clujeni", Editura Meridiane, București, 1978
Eugen Szervátiusz () [Corola-website/Science/318950_a_320279]
-
din evul mediu timpuriu este structurarea pe două etaje; parterul, la nivelul apei, folosea stocării mărfurilor, etajul era locuit. Colțurile clădirii sunt evidențiate prin turnuri scunde („torreselli”). Fațadă este structurată în întregime de arcaturi și este bogată în ornamente precum basoreliefuri, tondi sculptați și creneluri. În evul mediu palatul era renumit pentru luxul sau; astfel, el a servit împăratului bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul drept reședința, în anul 1438. Din 1621 până în 1838 palatul a fost închiriat de către reprezentanții comerciali
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
era folosită și pentru recepțiile oficiale. Este conectată cu cabinetul regelui printr-o pasarelă. Zidurile sălii erau initial acoperite cu lambriuri de lemn decorate cu tapiserii, care asigura și izolație termică. Cele patru colțuri ale sălii sunt încă decorate cu basoreliefuri care reprezintă cele patru simboluri ale Evangheliștilor; în centrul zidurilor sunt reprezentări ale profeților Isaia, Ieremia, Daniel și Ezechiel. Pe etajul al doilea se afla camera regelui și un oratoriu. Pe etajul al treilea erau camera familiei regale, o sală
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]
-
mai multe premii Annie și numeroase alte distincții care au dus la includerea lor în Television Hall of Fame în 1994. În martie 2005, Academia Artelor Televiziunii și a Științei, în colaborare cu Warner Bros. Animation, le-a dedicat un basorelief de bronz la Television Academy's Hall of Fame Plaza în North Hollywood.
William Hanna () [Corola-website/Science/324275_a_325604]
-
căluți de mare. Unul dintre căi este nărăvaș iar celălalt este calm și supus. Aceștia simbolizează dispoziția fluctuanta a mării. La stanga lui Neptun se găsește o statuie ce reprezinta abundență, iar cea din dreapta reprezintă sănătatea perfectă. Deasupra sculpturilor se găsesc basoreliefuri, unul din ele înfațișând-o pe Agripa, fata după care a fost denumit apeductul. Apă de pe fundul fântânii reprezintă marea. Legenda spune că cel ce aruncă o monedă în apă se va întoarce la Romă. Această moneda trebuie aruncată peste umăr
Fontana di Trevi () [Corola-website/Science/319523_a_320852]
-
în acest scop 10.000 galbeni. În palat s-a mutat Sfatul Administrativ (guvernul). În 1837, Casa Golescu a fost transformată în palat domnesc, lucrările fiind executate de Xavier Villacrosse care a păstrat arhitectura exterioară inițială precum și ornamentațiile exterioare cu basoreliefuri, frize și capiteluri, realizate în 1820 de sculptorul Karl Schmutzer. În timpul cutremurului din 1838, Mânăstirea Radu Vodă a fost ruinată de cutremur. În 1839 este reparată în întregime de Iosif Weltz după planurile lui Xavier Villacrosse și Heinrich Feiser. În locul
Xavier Villacrosse () [Corola-website/Science/306126_a_307455]
-
Saparmurat Niyazov (ca urmare a cultului personalității), care se rotește 360˚, în 24 de ore, în așa fel încât fața dictatorului să fie întotdeauna iluminată de soare. Cei trei piloni care formează baza sunt împodobiți cu plăci de marmură și basoreliefuri de bronz care reprezintă câteva mari evenimente din istoria națiunii turkmene (partea de jos) și motive inspirate de covoare tradiționale (partea de sus). Ascensoare permiteau legarea etajelor, cafenelei și platformelor de observație. Monumentul a fost construit de compania turcească "Polimeks
Arcul Neutralității () [Corola-website/Science/316158_a_317487]
-
Jalea. Tot în fața clădirii, dar privind spre intrare, se află bustul compozitorului Gheorghe Stephănescu (1843 - 1925), fondatorul Operei Române. Pe fațada clădirii, în locul a două arcade mai mici, care le încadrau inițial pe cele trei mari, au fost montate două basoreliefuri, unul care înfățișează o scenă de operă (sculptori Zoe Băicoianu și Boris Caragea), iar celălalt, zborul unor balerini (sculptor Ion Vlad). În sala de spectacole se găsește un candelabru cu 100 de brațe de cristal aurit. Ocazional se țin spectacole
Opera Națională București () [Corola-website/Science/312239_a_313568]
-
Marile civilizații au avut soldați și armate pe măsură. Ca atare și protejarea luptătorilor a fost mai eficientă în cazul civilizațiilor „mai războinice”. Războinicii orașelor state ale Greciei antice erau mult mai sumar protejați decât soldații altor armate antice. Conform basoreliefului în bronz, prezentat mai sus, doar capul, pieptul și picioarele erau acoperite de diverse piese de armură. În cazul armatelor romane, organizate în cunoscutele legiuni, tipul standard de armură îl constituia așa-numita "lorică segmentată", mai evoluată și mai eficientă
Armură () [Corola-website/Science/299598_a_300927]
-
află două grupuri statuare care conțin fiecare reprezentarea trupurilor a trei captivi. Înălțimea monumentului împreună cu trofeul este aproximativ egală cu diametrul bazei și anume circa 40 m. De jur împrejur, cele 54 de metope din calcar de Deleni, înfățișează în basorelief scene de război. Metopele erau lespezi dreptunghiulare cu înălțimea de 1,48‐1,49 m. Din cele 54 metope inițiale, se mai păstrează 48. Deasupra metopelor se află o friză cu 26 de creneluri, din care s-au păstrat numai
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
lespezi dreptunghiulare cu înălțimea de 1,48‐1,49 m. Din cele 54 metope inițiale, se mai păstrează 48. Deasupra metopelor se află o friză cu 26 de creneluri, din care s-au păstrat numai 23, sculptate și ele în basorelief, care alcătuiesc coronamentul nucleului circular. Ansamblul, din care făcea parte monumentul, mai cuprindea un altar funerar, pe ai cărui pereți se aflau înscrise numele celor aproximativ 3.800 de soldați romani căzuți probabil în lupta de la Adamclisi, și de asemena
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
bisericii din Câmpina; la stânga, statuia Sfintei Varvara, iar în dreapta, statuia Sfântului Iosif. În ferestrele de lângă altar se află 2 vitralii care reprezintă 2 îngeri în adorație. De asemenea, în partea din stânga, în planul din fată, se află amvonul decorat cu basoreliefurile celor patru evangheliști. Statuile și amvonul provin din atelierele Stufflesser Gardena (Italia) . În planurile laterale ale arcadei de deasupra altarului se află din anul 2001 două picturi mari cu temele: Isus ne învață și Isus ne hrănește. În naos se
Biserica Sfântul Anton din Câmpina () [Corola-website/Science/335634_a_336963]
-
picturi mari cu temele: Isus ne învață și Isus ne hrănește. În naos se află coloanele, brâul interior și ornamentele în stucatură fină. În stânga, fată, se află o mare pictură în ulei, imagine clasică: Isus pe Cruce. În dreapta, un mare basorelief reprezentând grupul edenic cu Maica Domnului (Ajutorul creștinilor - Auxilium christianorum). Pe pereții laterali, de fiecare parte câte 7, în basorelief, se află 14 imagini reprezentând suferințele lui Isus Cristos pe Calea Crucii (Via Crucis). În sărbătoarea Paștelui a anului 2000
Biserica Sfântul Anton din Câmpina () [Corola-website/Science/335634_a_336963]
-
în stucatură fină. În stânga, fată, se află o mare pictură în ulei, imagine clasică: Isus pe Cruce. În dreapta, un mare basorelief reprezentând grupul edenic cu Maica Domnului (Ajutorul creștinilor - Auxilium christianorum). Pe pereții laterali, de fiecare parte câte 7, în basorelief, se află 14 imagini reprezentând suferințele lui Isus Cristos pe Calea Crucii (Via Crucis). În sărbătoarea Paștelui a anului 2000 s-a binecuvântat basoreliful încadrat în arcada din spate reprezentându-l pe Isus Cristos înviat. Tot în anul 2000 se
Biserica Sfântul Anton din Câmpina () [Corola-website/Science/335634_a_336963]
-
contopirea a două cuvinte: numele zeului „Pan” (stăpân) și „loc”, „Locul stăpânului”. Mai târziu, când „pan” ajunge „ban”, păstrându-și sensul inițial de stăpân, castelul de la Panloc, a devenit Banloc, denumire păstrată și acum. Interesant este în acest sens un basorelief aflat deasupra uneia dintre ușile de acces în pivnița castelului, basorelief care îl înfățișează pe zeul Pan cântând la syrinx. De asemenea, statui în formă de fauni străjuiau aleile parcului, fragmente ale acestora aflându-se în prezent la Muzeul Banatului
Comuna Banloc, Timiș () [Corola-website/Science/302215_a_303544]
-
stăpânului”. Mai târziu, când „pan” ajunge „ban”, păstrându-și sensul inițial de stăpân, castelul de la Panloc, a devenit Banloc, denumire păstrată și acum. Interesant este în acest sens un basorelief aflat deasupra uneia dintre ușile de acces în pivnița castelului, basorelief care îl înfățișează pe zeul Pan cântând la syrinx. De asemenea, statui în formă de fauni străjuiau aleile parcului, fragmente ale acestora aflându-se în prezent la Muzeul Banatului din Timișoara împreună cu alte câteva statui de aceeași proveniență. Localitatea este
Comuna Banloc, Timiș () [Corola-website/Science/302215_a_303544]
-
de credincioși, este nefuncțională. Sinagoga este o clădire distinctivă a orașului, construită în stil eclectic, cu unele elemente de stil maur. Pereții sunt din cărămidă tencuită. Fațadele de sud și de nord sunt identice, având fiecare câte 2 lei în basorelief, leul simbolizând tribul lui Iuda. Sala era luminată în mod natural prin numeroase ferestre la parter și la etaj. Fațada, unde se afla intrarea, este pe latura de vest, clădirea fiind orientată de la vest la est, cu absida, unde era
Sinagoga din Turda () [Corola-website/Science/306991_a_308320]
-
zonă. În ianuarie 1936 arhiepiscopul Alexandru Theodor Cisar a cumpărat terenul și imobilul din strada Turtucaia, nr. 115 (actuala Magnoliei), iar pe 8 noiembrie 1936 a sfințit noul lăcaș de cult. Capela a fost proiectată după planurile arhitectului Carol Cortobius. Basorelieful monumental de pe fațada bisericii, reprezentându-l pe Anton de Padova, a fost realizat de sculptorul Iosif Fekete în anul 1936. Biserica actuală a fost consacrată de arhiepiscopul mitropolit Ioan Robu în anul 2012. Biserica veche a suferit daune importante din cauza
Biserica Sfântul Anton din București () [Corola-website/Science/332543_a_333872]
-
în anul 2012. Biserica veche a suferit daune importante din cauza cutremurilor și parohul de atunci, pr. Liviu Bălăscuți s-a hotărât să construiască o nouă biserică mai mare. Arhitectul Andrej Stefancic a proiectat noul lăcaș de cult păstrând turnul cu basorelieful sfântului Anton de Padova, operă a sculptorului Iosif Fekete. Hramul parohiei este sărbătorit în ziua de 13 iunie. Parohia teritorială a Sf. Anton de Padova n-a fost înființată decât în anul 1985. Din 1936 până la 1 ianuarie 1985 parohia
Biserica Sfântul Anton din București () [Corola-website/Science/332543_a_333872]
-
realizat în anul 1985, în semicerc pe al cărui soclu, în partea centrală se înfățișează un grup statuar compus din trei soldați din cele trei arme: dorobanți, marină și grăniceri. În dreapta și în stânga grupului statuar se situează un soclu cu basoreliefuri din bronz care reprezintă victoria armatei române la Plevna. Al doilea monument este amplasat în centrul municipiului și este cunoscut ca ""Statuia Dorobanțului"". Este o creație a sculptorului italian Raffaello Romanelli, în anul 1907, reprezintă un dorobanț cu căciula puțin
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
Al doilea monument este amplasat în centrul municipiului și este cunoscut ca ""Statuia Dorobanțului"". Este o creație a sculptorului italian Raffaello Romanelli, în anul 1907, reprezintă un dorobanț cu căciula puțin dată pe spate. Pe soclul monumentului se află două basoreliefuri, ilustrând scene de luptă și un vultur cu aripile desfăcute purtând în gheare un “hrisov” cu numele eroilor teleormăneni din războiul de independență. De o parte și de alta a monumentului se află două tunuri turcești capturate de ostași români
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
din travertin italian, cu dimensiunile 2,90 x 1,60 m și înălțimea 2,10 m, este denumit " Mausoleul Ecaterina Teodoroiu" și are forma unui sarcofag de piatră albă, pe un postament cu trei trepte, pe care este amplasat un basorelief ce prezintă scene din viața și activitatea militară a EROINEI DE LA JII - SUBLOCOTENENTUL ECATERINA TEODOROIU. Basoreliefurile de pe fețele laterale ale sarcofagului, sunt organizate astfel: pe fața dinspre miazăzi, apare un tablou prezentând copilăria, în cadrul vieții din satul ei natal; pe
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
este denumit " Mausoleul Ecaterina Teodoroiu" și are forma unui sarcofag de piatră albă, pe un postament cu trei trepte, pe care este amplasat un basorelief ce prezintă scene din viața și activitatea militară a EROINEI DE LA JII - SUBLOCOTENENTUL ECATERINA TEODOROIU. Basoreliefurile de pe fețele laterale ale sarcofagului, sunt organizate astfel: pe fața dinspre miazăzi, apare un tablou prezentând copilăria, în cadrul vieții din satul ei natal; pe latura opusă, apare eroina, în medalion, salutată de cercetașii din care a făcut parte, ca elevă
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]