198 matches
-
și ieși în ogradă. Soră-sa venise de cu noapte și jumulea niște găini, iar frati-su căra lemne la cuptor. Se uită peste satul întunecat. Hornurile erau înecate de fum, iar norii stăteau să pleznească de zăpadă. Își trase baticul mai pe frunte și-l legă în față. Coboră și ieși pe poartă. Femeile mai uitau de ce au venit, se luau cu vorba și se îndemnau la râs, în putere fiind și de la rachiul îndulcit cu zahăr ars. Erau învățate
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
vedea din cauza lacrimilor ce stăteau să iasă. Oftă. “Varvară, Varvară”, zise în gând și se uită lung în ogradă. Merse apoi în bucătăria de vară, își schimbă pestelca cu flori albastre cu una neagră, își trase fusta și își aranjă baticul. Porni spre grădină. Mai rupea câte o mână de buruiană pe care o punea în pestelca uractă cu colțul-n brâu și continua drumul. Nu se grăbea. - Bună ziua, țață Rariță! - Bună, Florine, mamă! Băiatul o privi câteva secunde, apoi continua
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
musafirului meu, din corpurile cailor și din căruță, toate sfărâmate de stânci. De atunci eu nu mai beau vin, vezi că sunt singurul din crâșmă care beau apă gazoasă. - Uite-o pe Piasa! O femeie voinică, cu părul prins sub baticul galben, având șorțul pătat, zâmbitoare și sprintenă, în ciuda staturii care-o făcea să pară greoaie, se strecura printre mese, neașteptat de iute, de la un client la altul. Nașul, atât cât se pricepuse, îl ajutase pe băiat. Piasa, voind să
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
bivuac, cu o grijă în plus, a rezultatului anchetei. Uneori, mergea în satul apropiat, unde se simțea mai aproape de oameni, de oamenii obișnuiți. Firesc, lumea din Răchiteni trăia normal, dar fără bărbații încorporați. La biserică observase că fetele, toate cu baticuri roșii, stăteau într-o parte, iar nevestele cu baticuri mai închise la culoare, în alta. Când ieșeau de la slujbă, văzute din balconul de sus al bisericii catolice, alcătuiau un tablou dinamic, prin gruparea aleatorie a baticelor numeroase. Timpul trecea, fără
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Uneori, mergea în satul apropiat, unde se simțea mai aproape de oameni, de oamenii obișnuiți. Firesc, lumea din Răchiteni trăia normal, dar fără bărbații încorporați. La biserică observase că fetele, toate cu baticuri roșii, stăteau într-o parte, iar nevestele cu baticuri mai închise la culoare, în alta. Când ieșeau de la slujbă, văzute din balconul de sus al bisericii catolice, alcătuiau un tablou dinamic, prin gruparea aleatorie a baticelor numeroase. Timpul trecea, fără evenimente spectaculoase până la sfârșitul lui august, când primi
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
e sărbătoare nu lucrez în biserică, am isprăvit tabloul ungerii din Betania, cu caietul de schițe prin curte aș vrea să merg spre, o recunosc de departe pe Floarea, Florița din Drăgosteni, înfofolită în cojocul ei înflorat și învelită cu baticuri colorate de lână, la piept șiraguri de mărgele, clopoțeii, coborând pe cărare n-am cum s-o ocolesc, ne îndreptăm unul spre celălalt, ea urcă de la izvor cu fața albă neatinsă de soare și pieptul ca laptele, un val de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
trecu târșâindu-și picioarele prin fața unei tâmplării, a unei băcănii din care răzbătea un miros puternic de pește sărat, a unei măcelării care i se păru pătată de sânge și de crime, a unei prăvălioare Întunecoase În care se vindeau baticuri și peruci și se opri la chioșcul de alături de unde cumpără edițiile de weekend ale ziarelor Maariv, Yediot Aharonot și Hadașot. Și astfel, Încărcat cu un munte de ziare - din pură curiozitate cumpărase și ziarul ultrareligios Yated Neeman -, Fima intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
luă din loc. Viv era Îmbrăcată Într-o rochie ușoară din bumbac și un cardigan de culoarea prunei; avea ochelari cu rame deschise din plastic, iar În loc de pălărie Își pusese un batic alb pe care și-l Înnodase sub bărbie. Baticul și ochelarii contrastau puternic cu părul ei negru și rujul roșu. Își netezi fusta, așezîndu-se confortabil, apoi coborî geamul din partea ei, și-și propti cotul pe marginea lui. Cu fața În calea curentului arăta ca o fată dintr-un film
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
rezemat de tocul ușii și mă uitam, încercînd să înțeleg. Rufărie intimă, dar multă, bluze, sutiene, ciorapi groși de iarnă, mănuși, un costum de schi, feluri de fuste, rochii multicolore... Uneori se apleca și bâjbâia prin sertare de jos... Batiste, baticuri... Le mai alegea, le ridica în aer, le scutura, le contempla, apei le arunca înapoi. Astfel se zorii câtva timp când scoase tot de-acolo de sub ultimul sertar pantofi, cismulițe (astfel le numii în mintea mea, cismulițe, nu cisme...). Mișcarea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Nory și Mika-Lé și, printre aburii ceaiului din salon, uitam de putoarea muncitorească de transpirație și de mutrele congestionate ale securiștilor de pe margine. Cât despre prietenul Paul, care defila voios alături de mine (cu mingiuța de polistiren într-o mână și baticul tricolor în cealaltă), el găsise o soluție încă mai îndrăzneață: se prăbușise într-o tristețe gravă, de care pomenea întotdeauna când îl întrebai cum îi merge, dar pe care n-o arăta cu-adevărat nimănui. „Ce faci, Paul?“ „Sunt trist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
unele îndoieli. Copii din căsnicii de compromis sunt mai puțin iubiți, doriți. Copii iubiți, doriți sunt mai inteligenți mai afectuoși mai iubitori față de copii lor. De obicei fata are de unde alege cu cine să fie. În momentul cînd a căzut baticul jos, nu alege femeia cu cine se culcă ci alege bărbatul. Femeia așteaptă să fie ‚aleasă’ de cineva. De obicei înțelepciunea bătrînească spunea că în căsătorie trebuie să intre ca fată cinstind astfel căsnicia și bărbatul cu care s-a
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
mod de operare, îți amintești? scenografia șir de banchete pe jumătatea sălii în contralumină, aliniate spătare de plastic, patru odată, unul dat mai pe spate, cinci țigani romi rromi, cine le-a zis romei bizantini! hainele civile, femeia parțial color, baticul pe țigănește, fusta îl întrece, de la crețuri la pliuri de draperie, mobilul alo! de cîteva minute, numerele pe românește și iarăși, după ce-i fac descîntecul matematic, mobilizați, urcăm la ospătăria gării, în urmă expresia scaunele, îți convine așa, conștiința simulînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lentă, hale goale, Strada Horia, imobile de serviciu feroviar. Ora 7,45, în autobuzul Sighetu Marmației Satu Mare, în autogara Sighetu Marmației, lărgimea văii pe soare, stîlp tuturor în ușa autobuzului, tuns la piele, rupe-o și pe ungurește cu femeia, baticul negru nu se mai oprește, ceva legat de hram, motor, două autobuze plecate, șoferul din Republica Moldova se spală pe dinți lîngă camion, marșarier la punerea pe drum, basarabeanul scutură prosopul, se șterge, spre centru Protopopiatul 3 Sighet, zebră, firma cosmică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
un moft. În radicalitatea lor, inșii cu pricina sunt mereu vigilenți: luptă! Luptă cu trecutul, cu prejudecățile, cu icoanele, cu popii, cu cei care se roagă sau își fac cruce, cu introducerea religiei în școli, cu kipa evreiască și cu baticul musulman, cu inchiziția, cu imperialismul misionar, cu fundamentaliștii, cu bisericoșii etc. Apostoli sângeroși ai „toleranței“, mistici ai științei, soldați emotivi ai rațiunii și ai „luminilor“, ei se cred oamenii mileniului următor, deși abia dacă au depășit franjurile secolului al XVIII
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
totul la un loc ? II. Maia Alexandrina și pomul binecuvântat al Sfântului Ilie Pe Maia Sanda, mama mamei mele, mi-o aduc aminte de fiecare dată, cam în același registru vestimentar, mai toată viața a purtat culori terne în veșminte, baticul sau basmaua erau permanent rânduite să-i acopere părul încărunțit mult prea devreme, iar șorțul, ușor plisat, era așezat cu grijă deasupra unei fuste cu mult faldate, ceea ce oferea imaginea unei bogății de material vestimentar. Fusese o femeie foarte frumoasă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Mare, în ziua aceea îi revenise complet auzul. Povestesc ai noștri c-au stat firesc la masă, auzea perfect, s-a simțit bine, era ce-i drept slăbită, iar în jurul orelor 20 i s-a făcut rău, și-a smuls baticul de pe cap și a plecat așa cum venise și trăise alături de toți ai noștri, în mare demnitate, credință și iubire. Doamne, a doua zi era ziua mea, am plâns înfundat în liniștea odăii mele la Pașcani și mi-am autoeducat voința
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Maria Lângă patul meu era o biată asistată în vârstă, cred că avea 78-80 de ani. Maria, și nu-mi pot aminti cum se mai numea. Era o femeie blândă, mă îndrăgea tare mult, îmbrăcată modest, ca de la țară, cu baticul pe cap, cu o voce înceată, pentru a nu-i auzi toate asistatele durerea ei. Îmi povestea că ea nu a lucrat niciodată, soțul era ceferist și se planificau frumos în gospodărie. Toată ziua croșeta, că avea el pensia mică
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
luăm rămas bun de la familia de australieni, care devenise noii noștri prieteni. Revenim pe strada principală printre cochete buticuri, mici tarabe, magazine cu suveniruri, poșete și Încălțăminte din piele de cangur, tricouri inscripționate cu numele localității, păpuși și jucării, bijuterii, baticuri, ilustrate, fructe, tablouri cu artă aborigenă etc. Nu lipsesc galeriile de artă și restaurantele dichisite cu produse culinare specifice regiunii. Încă o dată am rămas surprinși de ordinea, curățenia și buna deservire, cu nimic mai prejos ca Într-un mare oraș
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
știe mai multe despre ceea ce se întâmplă”, potrivit formulei de prezentare deja consacrate în jargonul media. Fiecare dintre cei prezenți în rând își intră imediat în rol, construind involuntar pentru camere imaginea pelerinului : sunt strânse scaunele pliante, femeile își aranjează baticul de pe cap, bărbații aruncă țigările etc. Acest comportament în fața camerelor de filmat l-am întâlnit mai apoi la toate pelerinajele la care am participat în România. În cele din urmă, echipa de televiziune se oprește doar la câțiva metri în fața
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
femeie ușor trecută de 40 de ani. Fină, cu aerobic și ore de sală cu sutele, se vede acest lucru pe trupul și în atitudinea sa, dar cu o ținută „ortodoxă” strictă : bocăncei de piele fină, fustă lungă până la călcâie, baticul negru de mătase pe cap, înnodat însă cu o anumită doză de cochetărie. O urmează fără prea mare entuziasm cele două fiice ale sale, ce bat timid la poarta adolescenței, după cum mama lor o încearcă pe cea a credinței. Ca
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sărbători vârâm kitsch feeric și jucăuș la greu, față de care toată lumea e plină de îngăduință. Și anul ăsta, de Paște, am fost laolaltă, parcă mai plini de frenezie ca de obicei, de la costumele de iepuri harnici, cu șorțuri, șepcuțe și baticuri, până la cadouri. Nu m-am lăsat mai prejos și mi-am dat iar ifose de maestră culinară: am experimentat o terină de curcan marinat în coniac și ienupăr, cu zucchini, ciuperci și ierburi. După ce s-a răcit, am înfipt în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
pe piept sau un scarabeu pe lănțișor, chitările rotindu-se ca moriștile, ba și cruci la gât, sindicaliștii ăștia deloc limpezi, tobele bubuind cu microfonul aruncat în aer și chitara ruptă-n bucăți pe scenă ori azvârlită publicului, tuleiele și baticurile de preerie, cămăși de cowboi și outsideri, fără machiaj, fără ruj, părinți care cred că ai lor copii vor merge în iad și adolescenți care cred că părinții lor oricum nu vor ajunge în rai decât aiurea. BUCUREȘTI FAR WEST
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
erau lungi și largi din material cumpărat. La marginea de jos a fustei se vedea poala cămășii care uneori avea și dantelă lucrată de cele mai multe ori manual. în picioare se purtau opinci sau ghete. Pe cap, femeile purtau în funcție de anotimp baticul, barizul, berta, casânca. în timpul friguros purtau peste corp o polcă vătuită, strâmtă și scurtă. Femeile mai sărace purtau pe timp de iarnă scurte de suman și uneori cojocelul bărbatului. în picioare purtau cipici împletiți din lână de oaie, negrii și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a venit tata de la servici, nu i-am spus ce am făcut, deși știam că n-o să mă certe prea tare. În schimb mama... Asta e o altă poveste. După masă, mama a venit și ne-a adus covrigi, acadele, baticuri de mătase înflorate și un material drăguț pentru o rochiță de vară pentru mine. A povestit multe de la târg, a mâncat ceva și-apoi s-a dus la mașina de cusut. M-a chemat și pe mine să-mi ia
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în fața noastră, insensibilă și stranie, asemenea unui canibal ce-și pregătește ospățul, dansa pe ritmuri diavolești cunoscute numai de adâncurile ei. Ploaia cădea din ce în ce nai tare. Pâlcuri-pâlcuri de oameni se grăbeau spre casele lor. Silvia nu avea baticul la ea. Ploaia îi udase părul ei blond și frumos din care se desprinsese o șuviță ce se odihnea rebelă pe fruntea șiroind de apă. Hai, Titi, că plouă din ce în ce mai tare! Hai, fuga, să mergem, acasă. Mi-e frig! Da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]