330 matches
-
ai dus și tu! Trei zile n-ai mâncat" (și mă strângea în brațe, suspinând). Ea n-avea de unde să știe că-L văzusem pe Rege. Ea chiar credea că omul acela murise cu o coroană de spini pe cap, batjocorit și părăsit... de toți, și chiar și de taică-su', pe care auzisem că-L strigase când murea... Dar eu Îl văzusem pe El, pe Rege și împărăția Lui, nesfârșită în lumină și mirosind peste tot a pâine caldă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Nu, uitarea asta era ca diavolul în persoană : oamenii uitau. Dar uitau binele făcut, uitau vindecarea, uitau c-au fost vreodată bolnavi și singuri și părăsiți de toți, uitau c-au fost paralizați, neputincioși, flămânzi, orbi, goniți de toată lumea și batjocoriți și alungați de pe străzile cetăților lor, uitau că erau să fie omorâți cu pietre din cauza cine știe căror greșeli adevărate sau nu și că El i-a vindecat, i-a salvat, i-a saturat și i-a făcut să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Întrețineau Încă relații diplomatice cu România, printre care și Statele Unite XE "Statele Unite" și Elveția XE "Elveția" . Ultima Înjosire „La urcarea În vagon eram din nou loviți cu drugi, răngi de fier, cravașe de cauciuc, paturi de armă și scuipați și batjocoriți ca o ultimă maltratare adusă unor trimiși la moarte.”42 La această ultimă maltratare au luat parte și ceferiști români, În afară de jandarmi, polițiști și soldați din ambele armate. Majoritatea torționarilor erau români. Toți au acționat În concordanță și cu putere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
fusese pe la ea de o săptămână. Se simțea lipsită de orice vlagă, ca în vis când mușchii refuză să se încordeze și picioarele se împotrivesc să se miște. Avea senzația că e în văzul public, legată la stâlpul infamiei, privită, batjocorită, clevetită. Trebuia să-și adune tot curajul ca să se ducă la Băi, la prăvălii, la biserică, singurele ei contacte cu viața, ultimele ei ocupații nevinovate: înotul, cumpărăturile și rugăciunile. Cu o zi în urmă, când se aflase la Bowcock toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
într-o formă vie relativ acceptabilă, aceea a primei și unicei viețuitoare aflate în imediata apropiere, respectiv a animalului titular al vizuinii! Un bursuc! *** Acum, urmează Arhanghelul, tu, Mare Maestru, îți vei putea duce la capăt misiunea. Un suflet drept, batjocorit și împilat, a strigat cu amărăciune către Tronul Celui Prea-Mărit și a cerut, pentru Pământ, pedeapsa cea mai aspră. Cel Milostiv l-a auzit. S-a îndurat și s-a înduplecat. Și i-a chemat pe toți mai marii Îngerilor
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
n-o poate da - că nu sunt sclavi ci stăpâni. Mă îndoiesc că se va putea naște vreodată o literatură pe măsura acestei realități. Gândesc de atâtea ori, dar spiritul îmi este blocat, bat la ușa lui atâtea destine omenești, batjocorite, aruncate în lanțuri sau ucise, că nu mai pot alege, fiecare cerându-și întâietatea. Am ieșit din noaptea lagărelor de concentrare, a camerelor de gazare, îmi spuneam, ca să intrăm în alta, a pustiului și cenușii. „Ce e de făcut? mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
că, o dată puși în libertate, vor fi accidentați de mașini ale Securității. Un registru aparte în amenințările anchetatorilor a fost acela scatologic, victimele fiind proiectate ca deșeuri, rebuturi și avortoni ai societății. Prin prisma acestei proiecții, anchetații erau umiliți și batjocoriți, astfel încât să-și piardă respectul de sine. „Mai bine se pișa mă-ta decât să te facă pe tine! Mă, lepădătura societății!” (Arsene, 1997, p. 170) sau „fac pe tine și nu știe nimeni!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 102
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
program strict. Colegii de muncă aveau să-i privească, o vreme, cu retractilitate și suspiciune, dat fiind faptul că Securitatea inculcase zvonul că persoanele nou-încadrate sau transferate erau informatori (!). și în perioada deportării, unii muncitori mai sunt încă maltratați, alții, batjocoriți. Există chiar cazul unui deportat bătut și ținut în cătușe timp de trei zile, fără mâncare (Arsene, 1997, vol. 1, p. 299). Cei considerați a fi în continuare rebeli sunt amenințați de către supraveghetorii lor că vor fi aruncați din tren
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
realizată în cadrul Proiectului PN-II-ID-PCE-2011-3-0812 PCE, contract 133/ 27.10.2011 Cuprins Prefață (Muguraș Constantinescu) / 7 Introducere / 25 Variațiuni uliseene / 43 Dorința nimfei Calypso sau ospitalitățile acaparatoare / 46 Circe / 50 Dorința de a fi gazdă / 56 Ulise la Polifem sau curiozitatea batjocorită / 67 Inversarea rolurilor / 75 Visul Nausicăi / 81 Rusticitatea unui porcar / 90 În seara unei zile frumoase / 95 Filemon și Baucis / 96 O teoxenie / 98 Învățăturile poveștii / 105 Posteritatea și avatarurile unui topos / 113 Ospitalitate și dragoste conjugală / 116 Dorința de
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
forțate dă o idee despre generozitatea sa se înșeală amarnic, fiindcă el produce un efect cu totul opus și casa cu pricina e privită ca o temniță îngrozitoare din care ești fericit să pleci"64. Ulise la Polifem sau curiozitatea batjocorită Simetric cu scenele care împlinesc riturile de ospitalitate cu mai multă sau puțină inspirație și perfecțiune se află cele care subliniază dimpotrivă perversiunile, ostilitatea manifestă a gazdei și fundamentala sa neospitalitate. Acestea din urmă servesc, în descrierea unei situații răsturnate
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
după decizia episcopului plecase să-și lucreze o vie ce-o avea într-o altă localitate; abia când se întoarce să săvârșească „veselia“, se pomenește că nu are cu cine. Furios, el dă jalbă la Mitropolie, considerându-se dezonorat, furat, batjocorit, „am rămas și scăzut de cinste și isterisit de aceste cheltuieli“, adaugă cu năduf. Întreaga vină cade pe umerii tată lui, deoarece n-a știut să-și edu ce fiica, s-o stăpânească, s-o supună. venit la București, și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să devină periculoase, iar situația se resimțea încordată pe măsura trecerii timpului. Scrie eminentul elenist român: „Socrate a înțeles acest lucru și de aceea el nu se plasează nici într-o tabără, nici în alta. Este egal de hulit, urît, batjocorit, persecutat de unii ca și de alții, însă sigur de tradiționaliștii care îl înglobează în aceeași gloată a sofiștilor, ba chiar îl socotesc mai periculos decît aceștia, întrucît exercită o putere de fascinație asupra tineretului, prin personalitatea sa puternică, prin
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ucide pe Dumnezeu în imaginea lui era credibilă în principiu și pedepsibilă cu moartea, e fiindcă imaginea rămânea pentru popor un idol, cum fusese timp de milenii, adică aproape o persoană vie, care plânge cu lacrimi de sânge când e batjocorită. Sau pe care oamenii o umilesc înainte s-o distrugă. Sfărâmarea imaginii înseamnă ucidere. Distrugerea idolilor papiști era pusă în scenă de reformați ca o execuție capitală. Ca și cum efigia de piatră sau de culoare, chiar în interiorul timpului religios, ar fi
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și intenționat de către subiect, din propriul interes pentru propriile satisfacții; celălalt poate fi calomniat, bârfit, denigrat, defăimat, i se pot submina rezultatele, e făcut să decadă financiar, situațional, moral, el și familia sa. Celălalt poate fi făcut de râs, umilit, batjocorit. Astfel de comportamente fac parte de obicei dintr-o dialectică a confruntării și luptei interpersonale și pot fi întreținute de sentimentul urii și răzbunării. În perspectiva tulburărilor de personalitate, mai ales a psihopatului, comportamentele menționate pot fi expresia unei tendințe
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
că brigadierul a fost rezonabil, dar... Dar la ieșirea din perimetrul colectivei, autobuzul a fost oprit de un milițian și un activist de partid, femeile au fost date jos, autobuzul a fost percheziționat, toți strugurii au fost confiscați și ele batjocorite că au furat strugurii. S-au auzit blesteme, și au curs lacrimi. Pereședintele colectivei a aranjat să se continue culesul cu elevii din școala de opt ani din Râmnicelu. Au adus elevii, li s-a dat câte o coșarcă, și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
dar, pe Dumnezeu meu, Căruia m‑am Închinat din copilăria mea ? Nu se va cutremura oare cerul de sus ? Nu se vor Întuneca oare din pricina mea stelele ? Mă va mai ține, oare, pământul ? Nu vă amăgiți ! Dumnezeu nu se lasă batjocorit ! (Galateni 6, 7). După gura noastră ne judecă Dumnezeu (Luca 19, 22) ; din cuvintele noastre ne Îndrep‑ tățește și din cuvintele noastre ne osândește (Matei 12, 37). N‑ați citit Înfricoșătoarea amenințare a Domnului : «De cel ce se va lepăda
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
natură sintactică - cele trei variante sunt determinate de (și reflectă) poziția regentului în succesiunea temporală regent-subordonat: • anterioritate: regentul se situează într-un timp care-l precede pe cel descris de circumstanțial: „Înainte de a fi ucis, marele savant fusese torturat și batjocorit, avea barba smulsă și pe corp urme de lovituri, răni, tăieturi.” (M. Preda, Delirul, 149), „Până ce Axinia să vadă de cai, noi ne așezarăm la un fel de masă, sub umbra unui mesteacăn.” (C. Hogaș, 111) • posterioritate; regentul se situează
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
comportament egocentrist sunt dezastruoase asupra vieții cuplului din Mara ce-și căuta un făgaș de dezvoltare. Scriitorul consemnează și de această dată cu realism scenele dure ale numeroaselor confruntări dintre cei doi din care femeia iese nu de puține ori batjocorită, bătută, făcută de râs în fața prietenilor și a slugilor, iar bărbatul rămâne secătuit de vinovății și neputințe de care nu este în totalitate responsabil. Reprezentativ în acest sens este episodul în care Persida vine după o astfel de confruntare într-
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Grădina Maicii Domnului cu mărturisitorii lui Hristos. La Aiud, Pitești, Sighet, Gherla, Târgu Ocna și în alte locuri de prin țară, s-au deschis porțile gheenei pe unde au intrat, învăluiți în lumină, martirii națiunii. În celule sordide, bătuți și batjocoriți, și-au aflat sfârșitul sfinți ai neamului românesc (Vasile Aftenie, Valeriu Gafencu, Vladimir Ghika ș.a.). Acestea sunt doar niște detalii care ne revin mereu în minte deoarece s-au produs relativ recent. Găsim încă bunici și chiar străbunici care să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
este unul care trebuie citit printre rânduri: adevărul, dreptatea nu au nevoie de prestigiul unor soli, de puterea unor misionari, ele se impun de la sine. Nu întâmplător, o jiganie neînsemnată, care nu încape în nici o ierarhie, de toată lumea hulită și batjocorită, respinsă și disprețuită devine personajul-cheie al primei jumătăți a romanului. Cantemir avea nevoie de o mască suferindă, deformată, de o reputație prea puțin onorabilă, pe care să le înnobileze prin contaminarea adevărului și a dreptății. Deși membru de frunte ale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
materie simbolică, pot deveni terenul unei experiențe pregătitoare, text în care el citește urmele paradoxului intra-divin. Ca atîția alții înaintea lui, greci, evrei și creștini, sfîntul Ioan Gură de Aur adună într-un singur tablou marile figuri de drepți batjocoriți, păstrate de tradiție, și prigonirea îndurată de el însuși, pentru a cerceta scandalul persecuției nevinovaților. îi găsește, desigur, diferite sensuri, după un model filozofic și religios consacrat : beneficiu interior (fortificare a virtuții și a credinței), confruntare între capacitățile rațiunii umane
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
încercat de nenorocire. Dar în desfășurarea unei nedreptăți pînă la capătul posibilităților ei peste care se boltește rectificarea divină el citește mai cu seamă proiecția antitetică a misterului : ai văzut lucrurile Lui paradoxale? 4 Toposul platonician și iudeo-creștin al dreptului batjocorit stă, de asemenea, în centrul filozofiei religioase a Simonei Weil. Ca mecanism al forței și al necesității care îl strivește pe cel drept, lumea oglindește indiferența/imparțialitatea divină. Ca mecanism al forței și al necesității fără putere asupra sufletului profund
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
este de neconceput. Cu tot respectul, vă informez că nici Ministerul nu poate face nimic! De ce, domnule, de ce??? Pentru că, stimată doamnă, învățătoarea despre care ați vorbit, ieri noapte a murit! Învățătură: Să luăm aminte, că Dumnezeu, adesea, nu se lasă batjocorit.
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
proști bătrâni, imensa noastră forță, desfășurată permanent în lume sub toate timpurile.[...] Învingem pe linie de țară: Israelul. Învingem pe linie de internațională ocultă și secretă: francmasoneria. Învingem pe linie de internațională muncitorească: comunismul”. Urmează și alte „mărturisiri” cu privire la Hristos, batjocorit și insultat în tot felul de expresii triviale greu de suportat nu numai de suflet, ci chiar și de urechi. CAPITOLUL IV Ianuarie 1941 (21-24) Lovitura de stat antonesciană, zisă „rebeliune legionară” În starea de efervescență sufletească creată după comemorarea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
1916-18, la Susai, le anula calitatea de luptători în numele Crucii și al idealului neamurilor. În postura de comandant se erijaseră fără investitura spirituală, mistică, de continuatori ai mărturisirilor de credință în Hristos și apărători ai demnității naționale românești. Blestemul eroilor batjocoriți apăsa asupra sufletelor lor. * Într-o scrisoare Căpitanul, Corneliu Zelea Codreanu, îl ruga pe generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, să sesizeze autoritățile militare: „Domnule General, văzând raportul profesorului Dobre (care fusese șef de tabără, n. a.) am plecat în aceeași noapte la Predeal
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]