295 matches
-
întîi luai în mâna un mănunchi pe care îl tăiai cu secera ,apoi mănunchi peste mănunchi era pologul și din mai multe poloage făceau snopul.După ce se termina de secerat bărbații făceau clăi și de abia acum venea greul, odată cu batoza.Batoza era un soi de combină ,unde băgau snopii de ieșeau boabele de grâul curate.La spatele batozei două persoane dirijau paiele.Mamă, ce praf ieșea de la grâu,iar uneori, mama mă punea acolo la spatele batozei cu ea să
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
luai în mâna un mănunchi pe care îl tăiai cu secera ,apoi mănunchi peste mănunchi era pologul și din mai multe poloage făceau snopul.După ce se termina de secerat bărbații făceau clăi și de abia acum venea greul, odată cu batoza.Batoza era un soi de combină ,unde băgau snopii de ieșeau boabele de grâul curate.La spatele batozei două persoane dirijau paiele.Mamă, ce praf ieșea de la grâu,iar uneori, mama mă punea acolo la spatele batozei cu ea să dirijăm
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
și din mai multe poloage făceau snopul.După ce se termina de secerat bărbații făceau clăi și de abia acum venea greul, odată cu batoza.Batoza era un soi de combină ,unde băgau snopii de ieșeau boabele de grâul curate.La spatele batozei două persoane dirijau paiele.Mamă, ce praf ieșea de la grâu,iar uneori, mama mă punea acolo la spatele batozei cu ea să dirijăm paiele ,căci lua norme duble ,fiind considerată muncă grea.Scrâșneam din dinți ca băieții uram munca aceea
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
venea greul, odată cu batoza.Batoza era un soi de combină ,unde băgau snopii de ieșeau boabele de grâul curate.La spatele batozei două persoane dirijau paiele.Mamă, ce praf ieșea de la grâu,iar uneori, mama mă punea acolo la spatele batozei cu ea să dirijăm paiele ,căci lua norme duble ,fiind considerată muncă grea.Scrâșneam din dinți ca băieții uram munca aceea de colectiv,dar mă supuneam . După seceriș venea culesul fasolei de prin porțiile de porumb . Dimineața plecam să culegem
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
deh, are toată lumea, sună la colegi, dă bipuri la fete, e obraznic, ce mai. Cred că și fumează. Nu se ține de carte și pace bună. Ieri mi-a făcut altă boacănă: a găsit pe lângă gard o roată veche de batoză că nici eu nu știam de ea, s-a dus până la râpă, i-a făcut vânt și a pus la pământ gardul lui Mitică Zavu dar, i-a tras și o brazdă ca lumea culcându-i grâul la pământ, până
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
arii și a-și duce recolta acasă pentru a se sustrage colectivizării. Forma de sabotaj cea mai des folosită și care a adus cele mai mari prejudicii a fost - și poate fi întâlnită și în anul acesta - incendierea cerealelor și batozelor din ariile de treierat. În incendierea ariilor - care constituie un punct deosebit de vulnerabil - dușmanul a fost ajutat de lipsa de vigilență a organelor administrative locale care nu au asigurat în bune condițiuni paza și securitatea acestora, cât și din lipsa
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
un alt aspect al acțiunilor organizate ale dușmanului. Ca manifestări de sabotaj individuale s-au înregistrat numeroase incendieri de lanuri, arii, căpițe și stoguri, distrugeri de mașini agricole și unelte. Distrugerea sau scoaterea din funcțiune pe un timp anume a batozelor, în special, s-a produs prin introducerea unor corpuri metalice și explozive odată cu snopii în coșul mașinilor, prin tăierea curelelor de transmisiune sau prin deteriorarea unor piese principale ale acestora. Tractoarele au fost scoase din funcțiune prin forțarea nejustificată a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cădere liberă a corpurilor. ¶ John Jeffries zboară cu un balon deasupra Londrei (pentru a aduna mostre de aer de la diferite altitudini). ¶ Vincent Lunardi este primul englez care zboară cu un balon cu hidrogen. ¶ Andrew Meikle inventează prima mașină de treierat (batoza). ¶ William Murdock construiește trăsura cu aburi. ¶ Henry Shrapnel inventează mitralia (șrapnelul). ¶ Watt folosește aburul pentru încălzirea biroului său (montează țevi prin care circulă aburul). ¶ Mor Samuel Johnson și Denis Diderot, enciclopedistul francez. ¶ Se naște Leigh Hunt. ◊1784-1785 [vîrstă: 26-27 ani
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
să fie grădina cât de mare, dar fără domn! Și fără Dumnezeu!... Și poruncile au început să fie duse la îndeplinire. Astfel, de nouă ani se seamănă aceeași sămânță și se culeg aceleași roade. Tractoarele desțelenesc adânc; buldozerele nivelează temeinic; batozele treieră cu râvnă; morile macină necontenit, burdușind sacii; goarnele răsună într-una. Difuzoarele scrâșnesc porunci neîncetat. Căci mai avem trepte, trepte de urcat. De pildă aceasta, a zecea treaptă, cea din 1954 pe care trebuie s-o colorăm și mai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acasă, Kivi, gata de plecare și ea în altă parte, fredona un cântec, ca niciodată, și înălțase brațele, voind să cuprindă soarele. Buraticul tăcuse deodată, observându-l poate de pe frunza lui nevăzută. În tăcerea cuprinsurilor porni mormăitul depărtat al unei batoze. Își călăuzi din hățuri calul pe lângă grâie în care începuse secerea. Linii de secerători erau împânziți prin ploaia de lumină; se înălțau, se aplecau, făceau să strălucească instrumentele grațios curbate ca un craiu nou, agitau o clipă deasupra capului un
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Mașei. Mai Întâi se iți, Închegându-se din aer, plugul cu care bătrânul Darmedont trăsese prima brază a fâșiei de pâmânt ce avea să despartă satul lor de cel vecin, apoi apăruseră și cei doi cai, și carul, ba și batoza sechestrate În timpul colectivizării. Văzând-o, bătrâna Își făcu cruce, Închinându-se spre cele patru colțuri ale zării și mulțumind lui Dumnezeu că-i Întorsese această mașină a timpului pe care o achiziționase vânzând cei patruzeci de cocoșei de aur primți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
-se spre cele patru colțuri ale zării și mulțumind lui Dumnezeu că-i Întorsese această mașină a timpului pe care o achiziționase vânzând cei patruzeci de cocoșei de aur primți de la părinții ei ca zestre după măritiș. La rugăciunea ei, batoza se puse În mișcare. Iar vântul, stârnit de nicăieri, aduse În curte toți snopii de grâu, de ovăz și de secară treierați cândva, În timpuri de mult apuse, și toate hainele pe care le purtase bătrâna Înainte de a se mărita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
bătrâna confunda scaunul cu masa, cuțitele cu furculițele sau lingurile cu făina, acum confuzia fusese Împinsă dincolo de granițele oricărei rațiuni. Împleticindu-se În cele douăsprezece fuste ale sale, Tatiana confunda poarta cu grajdul și grajdul cu fântâna și fântâna cu batoza, iar batoza cu mesteacănul, pe care tot Încerca să-l scoată la păscut. Mașei Îi spunea, „săru’ mâna, bunicuță“ și căuta s-o ajute să treacă peste prag. Privind la biserica de peste drum, se Întreba ce căută capra ei acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
scaunul cu masa, cuțitele cu furculițele sau lingurile cu făina, acum confuzia fusese Împinsă dincolo de granițele oricărei rațiuni. Împleticindu-se În cele douăsprezece fuste ale sale, Tatiana confunda poarta cu grajdul și grajdul cu fântâna și fântâna cu batoza, iar batoza cu mesteacănul, pe care tot Încerca să-l scoată la păscut. Mașei Îi spunea, „săru’ mâna, bunicuță“ și căuta s-o ajute să treacă peste prag. Privind la biserica de peste drum, se Întreba ce căută capra ei acolo și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
radiind de fericire că reușise să-i ajute pe ai ei. Din doi În doi ani, sosea de dincolo și sfrijitul unchi Pancratie (mai jos, pe p. urm., e numit Policarp...), Însoțit de nevasta sa Sofronia, ce arăta ca o batoză, și de cei doi băieți ai săi, cu picioarele subțiri ca niște așchii, Tigru și Eufrat. În cinstea lor, Tatăl Mașei, Nicanor, dădea o masă mare, la care invita nu numai prietenii, vecinii, ci și rudele cu dare de mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
acum Tigru ar fi fost un adevărat tigru, iar Eufrat - Eufratul...“ „Dar te lăudai că la voi se trăiește bine, Îi arunca babulea, și atunci cum de nu aveți nimic?“ „Avem de toate“, răspundea cu același glas pițigăiat Pancratie, iar batoza așezată la celalalt capăt al mesei Îl completa: „Numai cojile de cartofi și de ou lipsesc din casă, dar În curând nu vor mai lipsi...“. În sfârșit, trecea și toamna. Unchiul pleca odată cu păsările călătoare, se urca În căruță, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
din mâini: tovarășii aveau să ajungă și aici. Bruma de agoniseală pe care reușise s-o strângă avea să se risipească precum pleava-n vânt. Nu-i părea atât rău după pământul ce avea să-i fie confiscat, cât de batoza veche, de căruțele, de sania și caii ce aveau să Încapă pe mâini străine. Pământ mai pierduse atunci când s-a Închis granița. Câteva hectare. Toată zestrea Fevroniei și câteva loturi primite de la părinții săi. Poate totuși tovarășii aveau dreptate: omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
mucurile risipite printre sticle și borcane sparte, Ippolit răsuflă pentru a doua oară ușurat. Da, se afla În depozit, În biroul lui. Și aici nu se simțea nici urmă de consoartă. La această oră, probabil nevasta lui sforăia ca o batoză. Ajungând cu povestirea aici, oaspetele venit din alte galaxii o Întrebă pe Mașa: - Apropo, la voi În casă sforăie cineva? - La noi În casă? se miră gazda. Ce vreți să insinuați? - Nimic, răspunse Extraterestrul, totuși parcă aud câteodată noaptea niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
privirăm o dată în urmă spre pădurea neagră, ce părea fără sfârșit, și într-un tropot grăbit ne lăsarăm la vale, cu țâncul și cu boii după noi, porniți tot în goană. Și la o cotitură, deodată, mă izbi mormăitul unei batoze. Și-n câmp, într-o curte fără arbori, plină parcă de un soare mai luminos și mai fierbinte, o casă se arăta, o casă mare, urâtă, cu acoperișuri vechi, cu ferestre întunecoase. După garduri de nuiele, pe lângă hambare lungi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ascuțit pe lângă hambarul lui, dar nu-l mai zăream. —Hm! foarte curios! șopti doctorul. Câmpiile triste, în arșița zilei, iar se desfășurară de o parte și de alta a drumului. Într-o văgăună, subt o răsfirare ușoară de fum, mormăia batoza, dar mișcarea oamenilor nu se zărea. Mergeam încet, trudiți de cale zbuciumată, de soare, de singurătate. Și moșneagul coborâse din carul lui, și mergea încet pe drum, desculț și el, lângă băiatul cu părul ca undelemnul. Mergeam și noi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
băiatul zbârlit. Lângă el, pășea pe gânduri moșneagul. Amândoi, eu și doctorul, ne gândeam la același lucru, dar nu ziceam nimic. Dispăruseră curțile și lanurile cu umbrele care se aplecau și se ridicau, nu se mai auzea murmurul adânc al batozei. Și într-un târziu, doctorul tresări. Doi oameni veneau pe drum, încet, vorbind. Ce dracu! nu mai ajungem la Hârlău... mormăi tovarășul meu. Oameni buni, mult mai avem până la Hârlău? Unul din cei doi răspunse: Tot mai este o leacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
seama, după izul de pământ reavăn amestecat cu rugină de fierătanii, că Baronu călcase Într-o surpătură de la Valea Morii, loc În care un arendaș pe moșiile vechiului boier muncise ca un câine să Îngroape de teama bolșevicilor o Întreagă batoză care se prăpădise și se topise În pământ, de nimeni știută, căci arendașul Își sfârșise zilele Într-un lagăr de reeducare prin muncă a elementelor ostile noului regim adus de tancurile rusești. Înainte să moară de bătaie și epuizare, arendașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
câte puțin, și mă uit la lume, simțind că încep să mă relaxez. Aud un foșnet. Ridic ochii, și îmi stă inima. Lucy e chiar în fața mea, în superba ei rochie de mireasă, lângă o domnișoară de onoare cât o batoză, îmbrăcată într‑o nuanță verzuie care nu o avantajează deloc. (Ceea ce cred că spune destule despre Lucy.) — Bună, Rebecca, spune Lucy încântată, și se vede limpede că se felicită în sinea ei pentru cât de politicoasă e cu biata nebună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
astea am fost mereu foarte buni. Dar cei mai babani din Nicorești, după marele moșier Nistor Cincu erau Alecu Anastasiu, dr. Savel Cârlan, dr. Ioan Jalbă. Sava Capmare, dobrineștean avea aproape două hectare de viță nobilă, cinci de arabil și batoză de treierat cu vapor, mai exact cu motor cu vapori. Dar gata, că e timpul să urcăm în arborele genealogic. Bunicul după tata, Ilie Brumă împreună cu fratesău, Tache, veniseră din Perieni, județul Lăpușna. Se pare că fugiseră nu de fete
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
prudent în fața noutăților. În București se încinsese de mai bine de un deceniu "cearta dintre antici și moderni", în versiune românească, dar Lisa trăia liniștită într-un timp semipatriarhal. Tehnica modernă se reducea atunci la locomobilele care puneau în funcțiune batoza la treier sau cu care ― puțini ― tăiau lemne. Se folosea forța apei la moară, la joagărele de tăiat scânduri sau la piua unde se prelucra postavul de lână, necesar pentru sumane și cioareci, ori "straiele" mițoase cu care ne acopeream
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]