295 matches
-
război, fiind socotit unul dintre cei mai apți tineri, a fost trimis la oraș, la un curs politic cu durata de vreo câteva săptămâni - ne-a comunicat că avioanele nici nu s-au gândit să ne bombardeze ca să ne distrugă batoza (el uitase să spună că piloții și nu avioanele ne-au scutit). Tot o batoză avea și Pantis Cloz, socrul doamnei Ana. Și poate această împrejurare făcea ca dânsa să fie respectată, iar ținuta ei, atunci când trecea pe stradă era
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
un curs politic cu durata de vreo câteva săptămâni - ne-a comunicat că avioanele nici nu s-au gândit să ne bombardeze ca să ne distrugă batoza (el uitase să spună că piloții și nu avioanele ne-au scutit). Tot o batoză avea și Pantis Cloz, socrul doamnei Ana. Și poate această împrejurare făcea ca dânsa să fie respectată, iar ținuta ei, atunci când trecea pe stradă era rezultatul acestei împrejurări. Adică rezultatul posedării unei batoze. Și, dacă mai departe gândeai, așa cum o
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
nu avioanele ne-au scutit). Tot o batoză avea și Pantis Cloz, socrul doamnei Ana. Și poate această împrejurare făcea ca dânsa să fie respectată, iar ținuta ei, atunci când trecea pe stradă era rezultatul acestei împrejurări. Adică rezultatul posedării unei batoze. Și, dacă mai departe gândeai, așa cum o spuse Bubulesa la colț, la givan, că cel mai de seamă lucru e să posedezi o batoză care te scapă de belea, evident că omul sărac, avea un vis pe care, știa, niciodată
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
respectată, iar ținuta ei, atunci când trecea pe stradă era rezultatul acestei împrejurări. Adică rezultatul posedării unei batoze. Și, dacă mai departe gândeai, așa cum o spuse Bubulesa la colț, la givan, că cel mai de seamă lucru e să posedezi o batoză care te scapă de belea, evident că omul sărac, avea un vis pe care, știa, niciodată nu-l va realiza. Dar, asta o spunea pentru că era sărac calic și își imagina cum ar fi scăpat de nevoile zilelor care se
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
o spunea pentru că era sărac calic și își imagina cum ar fi scăpat de nevoile zilelor care se scurgeau. De aceea, o sondă de petrol bombardată și raidurile avioanelor deasupra Sărciei, nu aveau o importanță așa de mare ca o batoză în proprietate. Astfel doamna Ana trecea nepăsătoare pe lângă noi, chir și pe lângă compatrioții ei, nemți, care, între ei discutau ultimele știri de pe front, culese mai întâi din ziarele germane, apoi de la radio și mai pe urmă și de la vreun compatriot
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
cuvinte care sună cât se poate de cinic: Să le luăm pământurile, în așa fel încât, să nu însemne o naționalizare, dar să nu le dăm prea mult, să le dăm și lor ceva bani, ca să aibă de o țigară. Batozele și tractoarele trebuie luate de la chiaburi, la prețul fierului vechi. <footnote Lucia Hossu Longin, op. cit., p. 196. footnote> Pentru a se trage vestita brazdă peste haturi, au fost astupate sute de fântâni cu cumpănă, pentru a se întinde câmpul cel
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
și Ismail). Satul Sărata a rămas pe teritoriul Rusiei. Cu timpul, localitatea s-a dezvoltat economic. În 1874, a fost construită în sat o moară cu aburi. În 1886, s-a deschis un atelier mecanic, care producea mașini agricole (prese, batoze, râșnițe, teascuri), fiind angajați 140 de muncitori. În anul 1917, Republica Democratică Moldovenească și-a proclamat independența în granițele Basarabiei, incluzând și localitatea Sărata. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Sărata a făcut parte din componența
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
gardul de ruje (tulpini de floarea soarelui) delimitează grădina, iar vrajnița cu boc asigură intrarea carului tras de bivoli, boi sau cai. Satul muzeu va avea biserică, școală, cimitir, moară, oloire, vâltoare, potcovărie, stupini, stână, șura danțului, pălincie, arie (cu batoză, dibol, trier, stoguri) și, bineînțeles, o fântână a satului”. Profesorul preconiza ca Muzeul etnografic în aer liber de la Măriuș să devină un "centru de studiu al tradițiilor", iar în vecinătatea lui să fie amenajate mai multe obiective turistice, strâns legate
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
a înființat în primăvara anului 1961 prin preluarea terenurilor de la săteni {circa 1.800 hectare } arate și, în mare parte, semănate cu diverse culturi, inclusiv culturi furajere pentru șeptelul colhozului . La acestea se adaugă un tractor pe senile și trei batoze pentru treierat griu . Zestrea slabă a inventarului gospodăresc adus cooperativei se explică prin înapoierea economică, dar și urmare a înstrăinării acestuia în toamna anului 1960 { o parte din țărani și-au vindut boii și întreg inventarul cu puțin înainte de înființarea
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
lumină farurilor de tractor, fiindcă tulpina era mai umedă noaptea și se tăia mai ușor, fără să fie distruse tulpina și frunzele }, plivitul grâului, recoltarea acestuia prin cosire, legarea snopilor, adunarea în "clăi", transportul la " arie " și treieratul propriuzis cu Batoza. Toamnă, în nopțile cu luna, avea loc tăiatul tulpinilor de porumb cu echipa { "tulei"}, iar pentru a trece timpul mai usor se cântă în grup diverse cîntece, amestecându - se glasuri de femei, bărbați și copii . Unul din cintece era "Batrînețea
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
să spună comuniștilor, adică zi și noapte, " calul de bătaie " fiind băieții și fetele tinere aflate în vacanța de vară . Aceștia, cu 7 clase, profesională sau liceu, erau chemați peste tot și unde era mai greu { pe stog, la alimentat Batoza cu snopi de grâu, la carat sacii de grâu, la pleava unde era un nor de praf continuu etc. Plata se făcea în " zile muncă ", la sfîrșitul anului, " o zi muncă " reprezentând realizarea unei norme de producție a cărei valoare
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
produse la "Semănătoarea " București. Apariția combinelor autopropulsate a dus la dispariția cosașilor, a secerătorilor și legătorilor. De asemenea s-a înlăturat transportul din câmp a clăilor de grâu și au dispărut din peisajul sătesc " Ariile "- adica locurile de treierat cu Batoza { și de colectare a cotelor }. După apariția combinelor s-a trecut la reorganizarea muncii în sectorul vegetal, renunțându-se la lucrul în echipe și trecându-se la sarcini individuale, în care fiecare lucrător, primăvara - dupa semănat, lua în primire suprafață
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
se afla "Marele Mut" (cinematograful nesonorizat); o cooperativă comercială "Agro"; mai multe prăvălii particulare; o farmacie; o haltă a căii ferate; o primărie; un post de jandarmi; o percepție; o frizerie; o popotă; o croitorie; o cizmărie; o măcelări;, o batoză; două tractoare "Fordson" și o limuzină particulară. Deasemenea în sat era cantonat în fostul conac al boierului Bogdan un batalion al regimentului 39 de infanterie. Pentru perioada interbelică într-o comună acestea prezentau o bogăție și un mediu viabil. În
Cuhureștii de Sus, Florești () [Corola-website/Science/305120_a_306449]
-
la ferma-model de la Frățilești, unde au fost 56 de personalități ale țării, printre care miniștri și specialiști. Astfel, în presa vremii au fost publicate diverse articole care relatează despre fermă și dotările sale: conac, ateliere, mașini, grajduri, pluguri cu abur, batoze, locomobile, tractoare, moară și multe altele. Chiar și în prezent, atrag atenția conacul boieresc, care este într-o stare avansată de degradare, casa arendașului, unde este amenajat paraclisul și chiliile Sfintei Mănăstiri, turnul de apă care, în trecut, funcționa cu
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
copșie (=copcie)= orificiu sau ansă (toartă) pentru încheiat nasturele, butonieră, cheotoare; ciupă, șiupă=albie pentru îmbăiat (scăldat) copii mici. -"cu litera D" -dârg=unealtă cu care se scoate pâinea din cuptor sau cu care se adună grâul în grămezi după batoză înainte de vânturare (nescos din pleavă); durău=loc, teren în pantă destul de înclinată și pe care există pietre (roci) relativ rotunde care se rostogolesc ușor la vale; dâmp=deal mic ori ramificație (picior) de deal, pinten mai mare de deal cu
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
felii ori fâșii groase de 3-4mm devenind un produs foarte inflamabil); iñe=unde; izâtură=locul din vale, părău de unde se face devierea apei pentru a merge pe iazul morii; iñiva=undeva; iosag= avere, bogăție. -"cu litera Î" -Îmblăcire= treierare cu batoza de munte formată din două mașini astfel: -una este batoza propriuzisă cu motor care ia grâul cu teci cu tot (cu pleavă) de pe paie (din spice), -alta este vânturătoare acționată manual care scoate grâul din pleavă și -opțional mai poate
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
inflamabil); iñe=unde; izâtură=locul din vale, părău de unde se face devierea apei pentru a merge pe iazul morii; iñiva=undeva; iosag= avere, bogăție. -"cu litera Î" -Îmblăcire= treierare cu batoza de munte formată din două mașini astfel: -una este batoza propriuzisă cu motor care ia grâul cu teci cu tot (cu pleavă) de pe paie (din spice), -alta este vânturătoare acționată manual care scoate grâul din pleavă și -opțional mai poate fi treierul care sortează mai fin grâul pe categorii și
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
scoate grâul din pleavă și -opțional mai poate fi treierul care sortează mai fin grâul pe categorii și mai elimină si alte corpuri străine care nu au fost eliminate de vânturătoare. Termenul a rămas de pe vremea când operația facută de batoză era făcută de "îmblăciu" și se numea firesc "îmblăcire"; întoloși= uni (căsători, asocia); înșiripa, înciripa= înfiripa, forma o acțiune, fenomen, etc ; împcilit= nedezvoltat normal pentru vârsta care o are (vietate, plantă). -"cu litera L" -lesă, leasă=panou, corp confecționat din
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
boabele din spic. Paiele se scuturau de boabe cu furca din lemn, iar boabele se scuturau și se vânturau de pleava la vânt și cu ciurul. Un alt procedeu era călcatul spicelor din snop cu caii sau boii până la apariția batozelor de mână care erau acționate de patru oameni și a batozelor care erau acționate cu caii Istoric: - Istoric: numele satului vine de la un călugăr iezuit sau fraciscan Saint Martin (informație preot Vasile Frențiu). Este adevărat că ungurii și-au înregistrat
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
lemn, iar boabele se scuturau și se vânturau de pleava la vânt și cu ciurul. Un alt procedeu era călcatul spicelor din snop cu caii sau boii până la apariția batozelor de mână care erau acționate de patru oameni și a batozelor care erau acționate cu caii Istoric: - Istoric: numele satului vine de la un călugăr iezuit sau fraciscan Saint Martin (informație preot Vasile Frențiu). Este adevărat că ungurii și-au înregistrat originile pentru că sub ei s-au făcut și s-au botezat
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
cartofi, fan, ceapă, lapte, lâna și aveau fiecare plan de cultură primit de la stat. Atunci s-a făcut arie săteasca, în locul Sătescul, pe terenul care era clejia bisericii, unde oamenii aduceau grâu legat în snopi, făceau stoguri și treierau la batoza. A fost un lucru bun pentru că se puteau urmări măsurile contra incendiilor, dar și pentru stat că urmărea predarea prioritară a cotelor de grâu. (Frentiu Titus) - În general oamenii nu își dădeau copiii la scoala, erau suficiente cele 4 clase
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
putut sesiza lacunele speculate de populație și au sporit gama criteriilor, prin introducerea unor elemente vizând prezența sau absența în gospodăria chiaburească a unor alte mijloace de producție de natură să le aducă unele câștiguri suplimentare, cum ar fi tractoare, batoze, cazane de țuică, darace de lână, sau cele legate de practicarea unor meserii din sfera serviciilor, cârciumărit, măcelărit, ori de practicarea unor meșteșuguri rurale, cum sunt croitoria, blănăria, tâmplăria, olăritul etc. ----Într-un instructaj elaborat de Direcția Generală a Poporului, în
Chiabur () [Corola-website/Science/311661_a_312990]
-
spațiu generos a permis înființarea de noi secții cum au fost: cea de lăcătușerie-mecanică, cea de sculptură și cea de "strungărie în lemn" în care, în decursul anilor, s-au executat lucrări de reparații la uneltele agricole, la motoare, la batoze, etc., precum și executarea de diferite confecții metalice, solicitate de catre racoviceni și de către locuitorii satelor din jur. Pe fundalul crizei economice începută în anul 1929, școala a fost declarată extrabugetară și silită să se autofinanțeze, ceea ce în condițiile date, nu a
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
asigurau recolte necesare unui trai îmbelșugat. Grâul se cosea cu coasa, se strângea în claie de paie, se încărca în căruțe și apoi se ducea la „ceată”. Ajunși la ceată, aceste claie se descărcau cu furcile și se introduceau în batoze care separau boabele din grâu de spice. Acestea din urmă se foloseau iarna pentru încălzire, dar și la fiertul mâncării. Hrana nu era prea diversificată și nici vasele din care se mânca. Membrii unei familii mâncau cu toții, cu lingură de
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
În două camere, din trei case. Ei au venit mai mulți, apoi s-a instalat În casele noastre un fel de comandament coordonator - colaborau cu trupele horthysto-germane. Prea multe n-am știut. Știu că am avut pământ, vie, vin, țuică, batoză, cazan de țuică, tractoare, un fel de combină, pentru că tata era un bun mecanic, și am rămas fără nimic. În martie ’44 ne-au grăbit deportarea și depunerea În Cluj, la fabrica de cărămidă, În ghetou. Fără să Întrebe nimic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]