831 matches
-
sunt note centrale în gama Biancăi Marcovici: "Calculatorul împrumutat nu știe românește și Nu va ști/ Haifa, Nordul Israelului sub tirul katiușelor/ inima îți iese din piept la fiecare alarmă/ soarele apune de fiecare dată/ în acel moment. Stare de beatitudine/ frustrantă, aberantă./ Suni la copii sau copiii mai sună/ legături telefonice isterizante, necesare. / Ce repune inima în piept cu migală chirurgicală/ te informezi ieșind din adăpostul ventuză..." (Transmisie directă) Situația fiind în sine cutremurătoare, nu mai are nevoie de retuș
Cele opt note ale gamei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7647_a_8972]
-
ca formă de cercetare și de posesiune a realului. Grigorescu privește peisajul și, prin extensie, întreaga existență constituită deja, ca pe o sursă inepuizabilă de forme și de imagini prin care creația se autocelebrează și trăiește o continuă stare de beatitudine. Răspunzînd acestui dar al creației dumnezeiești, chiar dacă neidentificată în mod explicit ca atare, pictorul se comportă el însuși ca un oficiant, ca o conștiință în plin exercițiu jubilatoriu, și privește totul filtrat prin lumina infailibilă a unei incontinente stări de
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7254_a_8579]
-
chiar imaginea noastră: o trinitate fericită luând masa. Erau acolo supiera, castroanele, erau tata, mama și băiețelul lacom al cărui castron gol, spera el, va fi repede umplut din nou. Erau scăldați într-o lumină ce reflecta starea lor de beatitudine, în timp ce camera din spate rămânea în întuneric. Un întuneric cald unde, mă gândeam eu, te puteai strecura în siguranță. - Ce-i așa special la pictura lui De Witt, Andrew? Sunt sute ca ea aici. - Mă atrage, unchiule. Îmi vorbește, cum
Paul Bailey: Unchiul Rudolf by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/7255_a_8580]
-
presimte, visează mereu în stare de veghe, cu viziuni fremătătoare, transformă în cuvinte, cum însăși spune, un fulg de zăpadă, transcrie ceea ce trăiește, cu limpezime dusă, însă, până la sublimare. Trece ușor de la discursul patetic la intimismul candid, de la neliniște la beatitudine, de la senzualitate la ceremonia sentimentală, dar nu scapă nicicum de verbozitate și asperități expozitive: "Miros de trup abandonat de suflet / Sub soare nerușinat, / Miros de trup pe care / Carnea crește, / În care sângele bolborosește/ Și, într-un fel de harnică
Confesiune continuă by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7136_a_8461]
-
pare a fi ajuns este aceea a supremației muzicii, ferită de anecdotic. Poetul își rostește acum versurile în transă, deoarece magia eufonică acționează asupra lui ca un drog. Epigraful final al volumului încearcă să surprindă, cu ajutorul unei metafore, starea de beatitudine ultimă, aproape inexplicabilă: "De-aș fi ori încă nu pe ducă, Mă simt la fel cu orișicine: Clipire-nchisă-ntre suspine, Și-ntre năluci ce pier - nălucă". (Epigraf) Macedonski este autorul performanței puțin obișnuite în literatura noastră - aceea de autor
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
devorant, ca și cum ar îmbrățișa un palladiu salvator. Și, totuși, cine ca el a privit cu atîta concentrată recunoștință, nostalgic rivală, culmile perfecțiunii neîntrecute - bunăoară, atinse de artiștii antichității în bronzurile de la Riacce? N-a rămas la un suspin de neputincioasă beatitudine, s-a înverșunat să dăruie, la rîndul său, lumii de astăzi, opere cu sunet la fel de plin, de integru. O statuă precum aceea a lui Traian, pe care a plantat-o pe malul Guadalquivirului, lîngă locurile unde s-a petrecut nașterea
Gorduz - „Deasupra celor trei dimensiuni“ by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6233_a_7558]
-
Holmes, latina, Joyce, Joseph Conrad, hărțile, șahul, oglinzile, tigrii, ceasul de nisip, enciclopediile, cultul pentru Orient, etimologiile, orbirea, metafora, arta versificației și atâtea altele sunt manifestări, totodată trecătoare și eterne, ale misterului universal, veșnic tânăr. Simboluri, dar și forme ale beatitudinii și ale anxietății, coagulând, sfios, în cuvinte, după cum mărturisește poetul însuși, în prologul la volumul Elogiul umbrei (1969): „Nu am încredere în estetici. În general, nu izbutesc să fie mai mult decât abstracții inutile; variază cu fiecare scriitor și chiar
Borges poetul by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/6346_a_7671]
-
puternic expusă tensiunilor economice din regiune, creșterea economică înregistrată în primul semestru din acest an fiind fragilă. "Europa este preocupată de lupta împotriva crizei economice, care a reapărut, cu excepția României, care este prezentată de Jeffrey Franks ca o insulă de beatitudine în mijlocul unei Europe frământate de criză", se precizează în comunicat.
PNL acuză FMI că face jocul măsurilor populiste ale PDL () [Corola-journal/Journalistic/47962_a_49287]
-
legendar, „cu Biserica Neagră în mijloc, ca o imensă orgă”. De altfel, și titlul romanului este polivalent. Accidentul petrecut „la cotitură”, acolo „unde tramvaiul o ia pe Orientului”, e un mic eveniment profan. Pe munte însă, într-o stare de beatitudine, simțindu-se „fără greutate, fără memorie, fără trecut”, schiorii își provoacă accidente posibil mortale, împinși de impulsuri suicidare, cu senzația de neant din care ies sau în care sînt pe cale să intre. Căci schiatul nu mai e numai un sport
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
asemenea unui medic psihiatru. Numai că Nina este mult mai fragilă decât crede el, tensiunea uriașă o frânge în două, o parte este doctorul Jekyll, celălalt domnul Hyde. Schizoidia se realizează perfect în timpul spectacolului și ea provoacă tragedia, dar și beatitudinea transfigurării personajului care este captat deplin în ficțiunea pe care o întruchipează. Ceea ce regizorul ne lasă să întrevedem pe parcursul evoluției Ninei către „perfecțiune” este o dimensiune patologică a personajului său. Recluzionată într-o ambianță peterpanească a unei copilării fără de sfârșit
Ceaikovski, Doctor Jekyll și Mister Hyde by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5815_a_7140]
-
a făcut obiectul unor discuții de câteva secole (vezi pe această temă Tahafut al-falasifa de al-Ghazali și, pește sute de ani, riposta lui Averroes, Tahafut al-tahafut). Ideea că fericirea (să’ada) e una cu mântuirea e amplu comentată de Avicenna, beatitudinea e o depășire a multiplicității Inteligentelor, sufletul - printr-un elan de contemplare filozofica, ajunge la vederea lui Dumnezeu, ca Bine suprem și sursa a desăvârșirii. Cand citesc la Bonaventura că ”nimeni nu poate deveni fericit decât dacă se înalță deasupra
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
un lucru bun, dar insuficient. Nu cred că atrocitatea cu pretenții de colind i se poate imputa doar lui. Am urmărit chipurile cântăreților și nu mi-a fost greu să identific totala lor aderență la „mesajul” hiperhuliganic al textului. De la beatitudinea citită pe fețele unora, la gesticulația adolescentului cu figură hotărâtă, purtător de cușmă neagră, ce-și făcea demonstrativ cruci, e clar că ne aflam în fața unei operații rutiniere: nu părea să fie pentru prima oară când transilvănenii copleșiți de „dor
Mai slăbiți-mă cu „dorul” vostru... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2934_a_4259]
-
să joace deopotrivă rolul de mise en abîme, cât și de decor, oricum, film la care nu se uită nimeni. De remarcat, aproape toată lumea gay e frumoasă în filmul lui Kechiche, și mamele gay zâmbesc soporific într-un fel de beatitudine generalizată de reclamă la emulsifianți cosmetici. Ceea ce sare în ochi la acest film este această privire concupiscentă a camerei, căutând unghiul favorabil pentru a surprinde cât mai mult și mai elocvent din erotismul juvenil, barely 18, ceea ce nu pare să
Emanuelle, Adèle etc. by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3037_a_4362]
-
aceeași biologie cu memorie de familie, care trădează. , Mi-a venit în cap judecata privind ,aberația", formulată de mine însămi cînd, privind la televizor transmisia în direct a nu știu cărei Conferințe Naționale, m-am simțit copleșită de două stări: prima era beatitudinea de a-mi vedea tatăl reconfirmat în prezidiul demnitarilor și a doua - un paianjen cleios țesînd pînze scurte în fiecare ungher al ființei mele - era rușinea care le striga prietenilor și colegilor să nu se uite la acea transmisie, să
A murit Luki... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11136_a_12461]
-
e așteptat./ Să tot merg la negresă/ din zorii tinereții mele am lăsat baltă casă și masă,/ iubita sub orbitorul cer al Ierusalimului/ și-am plecat la vînătoare în inima Africii" (Negresa). Reveria exotică virează înspre dulcele hazard suprarealist, înspre beatitudinea solară a libertății asociative căreia nimic nu-i stă în cale: Nu te poți bizui pe negresă, ea are consistența aerului/ cînd aerul era lichid amniotic și primii oameni/ colindau lumea ca pești/ ori ca muzicanți de petrecere deghizați în
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
Nu-mi pot permite să intru în detalii aici. Mai vreau să adaug un cuvînt despre plusul de prospețime adus de aceste contacte spirituale, despre acea picătură (necesară, în fond, oricăruia dintre noi, cei trecuți de cincizeci de ani) de beatitudine retrospectivă, de aer tineresc adus de mediul încă familiar al amfiteatrului - loc rămas magic pentru intelectualul care și-a găsit vocația profesională... (Vă propun, dragi și răbdători cititori, să faceți terapeutic cîțiva pași, măcar la început de an, prin sălile
Imaginea școlii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10916_a_12241]
-
și ghioagele uriașe ale cavalerilor medievali, văzute prin muzee: ce fel de oameni erau aceia ce puteau să mînuiască asemenea greutăți?". Toma d^Aquino e luat peste picior printr-un citat: ,în cer, preafericiții vor asista la pedepsirea damnaților pentru ca beatitudinea lor să fie și mai delectabilă". Nici Dostoievski nu are parte de-o mai mare benevolență: ,Să fi îmbătrînit și Dostoievski? Sau nu el? Citesc, a nu știu cîta oară, Crimă și pedeapsă. E un roman popular, cu fire destul de
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
la țintă în ochiul cît un taler/ Al ciclopului/ Scriu plin de lene:/ Iubesc fîntîna fără apă săpată de turci/ La picioarele castelului medieval" (Emoție). Preistoria îl umple de fericire: Norii fierbinți sînt încă departe și bezna/ Ne umple de beatitudine" (Cîntec despre substanță).
Simbolismul rustic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11032_a_12357]
-
cuțitul, unt proaspăt, miere ca aurul, și cafeaua tare, esența parfumată, delicioasă (fără pic de cicoare!). Iar noi, eredo-cafegiii turnând când lapte, când cafea; găsind-o când prea tare, când prea slabă, doar ne-om tot umplea ceștile! Beam cu beatitudine, mâncam la cozonac, cornuri, sau pâine de casă negruță și dulce! Dar se și vorbea multe, se râdea din toată inima, toți aveau spirit, toți erau buni și veseli!" (pp. 138-139) Se cuvine precizat faptul că aici la Răcăciuni a
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]
-
le-aducă În ursite - zână bună adu Doamne pâine caldă și-i dă gust de dor fărâmii să Învețe ce e dragul cine n-a iubit salcâmii... Pentru a se Împlini, ființa umană are nevoie de fericire. Avem nevoie de beatitudinea ființei mai mult decât de orice altceva. Pentru că doar fericirea ne poate Împlini ca ființe umane, doar fericirea ne desăvârșește și ne lasă să ne dezvoltăm la maximum potențialul. Când se naște, copilul este esențialmente fericit. Fericit pentru că trăiește, fericit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
făcut să se amplifice calitățile deja existente în acele suflete. Această le-a proiectat pe beneficiare pe culmi spirituale pe care nu bănuiau că le vor atinge vreodată. Precum mi-ai spus, ele simt încă starea de plutire într-o beatitudine spirituală fără limite. Cât timp ar putea dura această stare înălțătoare? Percepțiile sufletești omenești sunt tranzitorii! Depinde de cum înțelege fiecare dintre zâne rolul pe care îl are de jucat de acum încolo în viață. Ele au primit filoane de conștiință
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
teatru, adorau cinematograful. Greta Garbo era actrița preferată a tatei, care o colecționa în cărți poștale și în albume de lux. Nici Marlene Dietrich nu era disprețuită”. Senzualitate sublimată! Timp sublimat așijderea într-o fantomatică defilare de imagini, într-o beatitudine retro la care participăm grație acestui mediator ultraexpert, acestui foarte dotat scriitor care este Barbu Cioculescu. Monica Pillat și Barbu Cioculescu: Povestind despre atunci , București, Ed. Humanitas, 2012, 220 pag.
Viziunea retro by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3874_a_5199]
-
un Baudelaire). Alteori dispoziția bahică intră în scenă de-a dreptul, cu rupturile de sens, cu nebuloasa ei stranie, nemaiavînd puterea unei disciplinări, nădăjduind a fi acceptată drept o confesiune specială. E o erupție a unei crize coincidente cu o beatitudine, a unei eliberări coincidente cu o servitute euforică. O frămîntare dinlăuntrul ființei care înalță fanionul unei dolorice armonii. Autorul Orei fantastice a întrupat relevant acea beție dezlănțuită, trecînd peste toate zăgazurile, vorbind despre cele „șapte zile” care „șerpuiau în alcoolul
Poezia alcoolului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3967_a_5292]
-
de toate, epistolarul este un fel de microscop în care sunt privite întâmplările erosului. Surprinsă într-o adevărată suită de imagini nu filmice, ci scrise, iubirea celor doi tineri poate fi urmărită trecând prin toate meandrele, prin toate clipele de beatitudine sau de depresie ale pasiunii furtunoase. Tulburate, chinuite, scrisorile lui Dimov din această perioadă joacă între mai multe ape și tonalități: pe de o parte, ele sunt expresia unui romantism erotic genuin, cu inflexiuni onirice și imagini fulgurante, ce se
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13342_a_14667]
-
de toate, epistolarul este un fel de microscop în care sunt privite întâmplările erosului. Surprinsă într-o adevărată suită de imagini nu filmice, ci scrise, iubirea celor doi tineri poate fi urmărită trecând prin toate meandrele, prin toate clipele de beatitudine sau de depresie ale pasiunii furtunoase. Tulburate, chinuite, scrisorile lui Dimov din această perioadă joacă între mai multe ape și tonalități: pe de o parte, ele sunt expresia unui romantism erotic genuin, cu inflexiuni onirice și imagini fulgurante, ce se
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13351_a_14676]