203 matches
-
ale animalelor ( reflexul condiționat descris de Pavlov ). Skinner a acordat o atenție deosebita in cercetările sale întăririlor unui comportament, fie ele pozitive sau negative si efectelor acestora. A subliniat de asemenea importanta predicitibilității unei manifestări comportamentale si a retragerii întăririlor. Behaviorismul este dezvoltat in anii ’60 de către Albert Bandura care a adăugat aspectul învățării sociale in cercetările realizate asupra comportamentului. Bandura considera ca interacțiunile sociale explica modul în care oamenii gândesc și se manifesta comportamental. Autorul a observat rolul important al
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
în utilizarea unei întăriri comportamentale determina tendința de a o folosi sau nu în continuare. Aceste teorii se constituie în știința “ pura “ a analizei comportamentale. In anii ’60, Ivar Lovaas va face trecerea de la aceasta știința pura, partea teoretica a behaviorismului la aplicarea efectiva a teoriilor comportamentale în procesul de recuperare a copiilor cu autism. Dr. Lovaas a început să lucreze cu copii afectați de autism în aceeași perioada îin care Skinner publică celebra sa lucrare “ Science and Human Behavior “ ( 1953
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
prin imitație ), de a culege din contactul cu mediul acele informații necesare în existența firească. Ținând cont de caracteristicile copiilor cu autism, specialiștii în analiza comportamentală au dezvoltat metode de predare potrivite acestora și bazate pe principiile teoriei învățării din behaviorism. Trei decenii de cercetare condusă de Ivar Lovaas și colaboratorii săi de la UCLA au demonstrat ca intervenția timpurie și intensiva poate ajuta semnificativ la recuperarea copiilor afectați de autism. Catherine Maurice a contribuit la creșterea popularității metodei ABA prin publicarea
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
și eficiența dubletului pedepse/recompense. Ei pleacă de la afirmația că, în conformitate cu tradiția culturală europeană, controlul social are în centru mecanismul pedepselor și recompenselor; cu alte cuvinte, cine poate pedepsi ori recompensa, acela are puterea de a-i controla pe ceilalți. Behaviorismul lui Skinner, axat pe dinamica stimul/răspuns, nu face decât să ofere o aură academică pentru dispozitivul pedepse/recompense. Cea mai răspândită metodă (deci și cea mai eficientă) de a-i determina pe ceilalți să se comporte în sensul dorit
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
o întărire pozitivă (recompensă), fapt ce va crește probabilitatea apariției lui în viitor, după cum comportamentul considerat indezirabil va primi o întărire negativă (pedeapsă), fapt ce va determina scăderea probabilității apariției lui în viitor. Deși lucrurile sunt mai complexe și deși behaviorismul pare a fundamenta mai degrabă tehnici care țin de arsenalul dresurii, în mare, și cu o frecvență extrem de înaltă, controlul social recurge la dispozitivul pedepse/recompense. Plecând, cum aminteam, de la ideile lui Alfie Kohn, Denise Breton și Christopher Largent susțin
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
va face. Mai mult, cercetări semnificative în domeniul psihologiei sociale demonstrează că a recompensa o persoană pentru ceea ce face are ca efect scăderea interesului pentru activitatea respectivă și nu o creștere a acestuia, așa cum ne așteptam până acum (sub influența behaviorismului). De pildă, elevii care primesc note (mai ales note mari), devin pe parcurs mai puțin interesați de ceea ce învață decât elevii care nu sunt evaluați prin note. Această concluzie surprinzătoare este susținută, cum aminteam, de o serie de concluzii ale
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
este recompensată. În același timp, Theresa Amobile susține că experimentele sale resping categoric posibilitatea potențării creativității prin condiționare operantă, dar acest punct de vedere nu-l împiedică pe Kenneth McGraw, profesor de psihologie la University of Mississipi, să susțină că behaviorismul nu a fost invalidat: Principiile fundamentale ale întăririi și recompensării funcționează fără probleme, dar într-un context mai restrâns, adică în cazul acelor activități pentru care oamenii nu manifestă un interes special. • dubletul pedepse/recompense manipulează și cultivă egoismul: Ce
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
aceea, analiza comporta mentalistă apare acum ca o revenire necesară, cu accente, cum spuneam, holotropice. Adepților puri și duri ai economiei pozitive le poate suna ca exotică această abordare, pe care o consideră cel mult ca pe o prelungire a behaviorismului, dar în eroare sunt ei și nu comporta mentaliștii, care nu fac decît să reașeze lucrurile într-o ordine firească. Behaviorismul originar este mult prea apropiat de economia neoclasică, dar comportamentaliștii actuali s-au detașat și sunt superiori prin analiza
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pozitive le poate suna ca exotică această abordare, pe care o consideră cel mult ca pe o prelungire a behaviorismului, dar în eroare sunt ei și nu comporta mentaliștii, care nu fac decît să reașeze lucrurile într-o ordine firească. Behaviorismul originar este mult prea apropiat de economia neoclasică, dar comportamentaliștii actuali s-au detașat și sunt superiori prin analiza mai fină a proceselor psihice interne ale omului și a stărilor minții și conștiinței sale. Oricum, astăzi e mai corect să
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
au dus la eșec. Deci, Învățarea În concepția lui Thorndike este o substituire de reacții, avînd la bază formarea de conexiuni În creier, de unde și numele de "conexionism". Watson a fost adeptul unei psihologii strict obiective, pe baza observației comportamentului (behaviorism). Conform teoriilor sale, Învățarea era o succesiune de reflexe condiționate. Aceste teorii asociaționiste au fost infirmate de experiențele ulterioare, care au dovedit că Învățarea antrenează Întreaga viață psihică: procesele de cunoaștere, afectivitatea, priceperile motorii, voința etc. O altă teorie a
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
sau să își judece viața. Existența ei este o acumulare cantitativă de experiențe (nu contează dacă acestea sînt plăcute sau neplăcute, reale sau imaginare), descrise placid, cu deplină detașare, de-o manieră frizînd schizofrenia. Dacă autoarea ar putea trece dincolo de behaviorism, spre o zonă existențială sau spre o dimensiune etică, proza sa ar avea numai de cîștigat. Claudia Golea are o șansă imensă: a călătorit enorm, a acumulat experiențe de viață cît pentru două-trei generații, știe limbi străine care îi permit
Biruit-au sexul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12531_a_13856]
-
magmă narativă, în care s-au topit de-a valma întâmplări din cotidian, judecăți filosofice, dezbateri pe teme obsesive, observații asupra comportamentului uman. Totul este descriere mai mult sau mai puțin aleatorie a unor comportamente și judecăți, flux al amintirii, behaviorism (inclusiv al psihicului, dacă se poate vorbi de așa ceva). Lipsește cu desăvârșire spritul de organizare, disciplina care trebuie să caracterizeze analiza propriu-zisă. De altfel, cu o luciditate... analitică, autorul este primul care atrage atenția asupra acestei inadvertențe în interpretarea specificității
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
stare de spirit, o intensă emoție și/sau o revelație în planul existenței, un nou mod de a privi și de a descifra înțelesurile vieții. Or, pentru a ajunge la acestea, autorul se folosește de simpla descriere, nu de analiză. Behaviorismul și descrierea lucidă, amănunțită, a obiectelor din universul casnic al unui om pot spune despre personalitatea acestuia mai multe decât multe pagini de analiză. În plus, Daniel Vighi filtrează acele fapte și acele obiecte prin poveștile celor din jur sau
Vocile amintirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9720_a_11045]
-
o ignoră deliberat, seniorial, așa cum lui Gabi (Ioana Abur) învățătoarea părăsită de fiul său, Ticu (Șerban Pavlu), îi refuză gestul de gratitudine care de fapt mărturisește o iubire care nu s-a stins față de fiul său. O mostră tipică de behaviorism moromețian îl relevă scena de la cârciumă când fiul venit să-și ia acasă tatăl care a băut prea mult este făcut să aștepte cu o poveste ocolită despre bătaia încasată de către un consătean care a pus pe tapet de o
Câinele japonez în poiana lui Iocan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3099_a_4424]
-
printr-un minim efort de autoanaliză și de limpezire care nu trebuie nicidecum ignorat. Pe de altă parte, e semnificativ că o carte cum să se face ecoul acelui curent foarte puternic în mediile mai sus-amintite, intitulat - atât de sugestiv - behaviorism (ori, în traducere neaoșă, comportamentalism). Teoria formulată pentru prima oară în 1925 de către psihologul J.B. Watson se cristalizează în jurul ideii că "activitatea psihică poate fi definită în termeni de date comportamentale" (Antony Flew, Dicționar de filozofie și logică, trad. D.
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
Watson se cristalizează în jurul ideii că "activitatea psihică poate fi definită în termeni de date comportamentale" (Antony Flew, Dicționar de filozofie și logică, trad. D. Stoianovici, Humanitas, 1996). În acest cadru, am putea vorbi mai întâi de toate despre un behaviorism metafizic, despre unul metodologic și despre unul analitic. Behaviorismul pare în orice caz să sondeze foarte adânc în mentalul anglo-saxon, preluând pe coordonate proprii tradiția empiristă dezvoltată de secole în filosofia insulară. Mărturisesc că, deși odată mare consumator al unor
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
fi definită în termeni de date comportamentale" (Antony Flew, Dicționar de filozofie și logică, trad. D. Stoianovici, Humanitas, 1996). În acest cadru, am putea vorbi mai întâi de toate despre un behaviorism metafizic, despre unul metodologic și despre unul analitic. Behaviorismul pare în orice caz să sondeze foarte adânc în mentalul anglo-saxon, preluând pe coordonate proprii tradiția empiristă dezvoltată de secole în filosofia insulară. Mărturisesc că, deși odată mare consumator al unor astfel de psihotehnici ale lui cum să... și cum
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
să sondeze foarte adânc în mentalul anglo-saxon, preluând pe coordonate proprii tradiția empiristă dezvoltată de secole în filosofia insulară. Mărturisesc că, deși odată mare consumator al unor astfel de psihotehnici ale lui cum să... și cum să... și cum să..., behaviorismul îmi rămâne, fie și numai prin referiri tangente, o atitudine străină și întrucâtva nesuferită. Ea îmi pare că dogmatizează miop și reducționist o seamă de idei infinit mai complexe și mai vii. În ceea ce privește cartea de față, sub semnul îndoielii stă
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
văzu firele. Toți trei erau priponiți de consola de jocuri printr-un cordon ombilical. Cursa - pe jumătate film, pe jumătate desen animat - deriva parțial din creierele celor trei. Firele îi aminteau lui Weber de zilele studenției, perioada de apus a behaviorismului - experimente de laborator vechi, cu porumbei și maimuțe, ființe învățate să nu aibă nici o dorință în afară de a apăsa pe butoane și de a trage toată ziua de manete, contopindu-se cu mașinăria până când leșinau de extenuare. Cei trei bărbați deveniseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
au ezitat să pună sub semnul întrebării însăși existența acestei conștiințe pe care filozofia clasică o așeza în centrul științei, ca al oricărei cunoașteri în general, și întâi de toate al cunoașterii sensibile a lumii care ne înconjoară. Astfel, fondatorii behaviorismului cereau "să li se arate" această pretinsă conștiință așa cum celelalte științe sunt capabile să arate, în eprubetă sau prin lentila microscopului, obiectele de care vorbesc. Ei nu-și dau seama că, de fapt, conștiința este tocmai această putere de "a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
noi: psihologia pozitivă sau științifică. În ceea ce privește psihologia, filozofia și-o asuma în măsura în care psukhę înseamnă suflet, subiectivitate, iar logos, o cunoaștere referitoare la aceasta. Psihologie este definiția filozofiei. Negarea radicală, ontologică a subiectivității se produce la începutul secolului XX odată cu instituirea behaviorismului, al cărui caracter contradictoriu a fost arătat. Odată eliminată conștiința, rămâne să i se găsească acestei științe un nou obiect: acesta va fi comportamentul, care implică totuși obiectivarea în el a unei subiectivități transcendentale, singura capabilă să îi confere "sensul
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
are care se �nscrie �n contextul ideologic al �teoriei critice� a ?colii de la Frankfurt privind rolul socio-politic acordat intelectualilor (Gouldner, 1979). �Sociologia sociologiei� devine un c�mp de analiz? privilegiat (Friedrichs, 1970; Gouldner, 1971, 1976). Avatarurile interac?ionismului simbolic Contrar behaviorismului epocii sale ?i sub influen?a pragmatismului, G.H. Mead ar?ta, �n anii dou?zeci, c? efectele mediului social asupra comportamentelor individuale trec prin interpretarea de c?tre actori a simbolurilor n?scute �n interac?iuni ?i traduse �n roluri
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
capacitatea de a se regla singure a conduitelor �n condi?îi diverse ?i schimb?toare. Homans propune sociologiei s? afle fundamentele �infra-institu?ionale� ale conduitelor, �n cadrul unei concep?îi utilitariste a comportamentului uman, inspirat? de economia clasic? ?i de behaviorism (Skinner). Teoria schimbului social (1961,1962) reduce realitatea social? la tranzac?îi �ntre indivizii care fac calcule ra?ionale ale avantajelor ?i costurilor; ordinea social? s-ar na?te astfel din satisfac?ia �ncercat? de indivizii care apreciaz? �retribu?iile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
conceput programa, iar sancțiunea care se aplică firesc în cazul primului model lasă aici loc (re)medierilor, așa-numitelor bucle de învățare, precum și reorganizării programei/lecțiilor. Acest model a avut, incontestabil, efecte pozitive și se poate afirma că, dincolo de abandonarea behaviorismului de către psihologia contemporană, el rămâne un reper util, dacă nu chiar obligatoriu, în formarea educatorilor. De ce? Pentru că atacă în mod eficient dogmatismul verbal al profesorului, obligându-l să se centreze pe elev și pe misiunea intelectuală pe care profesorul o
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
finalități. Cel puțin din aceste motive, tehnicile de operaționalizare puse la punct de pedagogia prin obiective au încă relevanță crescută în activitățile didactice. c) Al treilea model aduce în prim-plan constructivismul care revine la "mentalism" (considerat că poate combate behaviorismul) și se interesează de ceea ce se petrece în acea "cutie neagră", păstrându-și focalizarea pe elevul aflat în procesul de învățare. Diferența față de modelele precedente constă în noul statut al erorii, care nu mai este considerată o deficiență din partea elevului
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]