440 matches
-
școala relațiilor umane, teoria sistemelor socio-tehnice, teoria freudiană și concepția behavioristă. Opțiunea pentru ilustrarea acestor contribuții a fost determinată de impactul celor cinci școli de gândire asupra studiului comportamentului organizațional și implicit asupra pragmaticii motivării. De la managementul științific până la teoriile behavioriste, cercetările din perioada 1900-1925 contribuie la creionarea problematicii motivării. Studiile din această perioadă au stimulat elaborarea teoriilor clasice despre motivație fie prin dorința autorilor de a combate viziunile precursorilor, fie prin dezvoltări conceptuale. 2.1. Managementul științific Managementul științific dezvoltat
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în plan mintal de instinct. Freud consideră că studiul sursei instinctului nu face parte din preocuparea psihologiei, afirmând că nu se știe dacă procesul este reglat chimic sau intervin alte forțe de natură mecanică. Teoria freudiană a fost combătută de behavioriști în primul rând datorită absenței capacității predictive și a limitelor generale ale terapiei psihanalitice (Latham, 2007, p.7). Deci și Ryan (1985, p. 6) consideră că trebuințele sau impulsurile sunt importante pentru a explica tendința de acțiune, fără a fi
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
motivației prin tehnici proiective. Creat de Henry A. Murray în anii '30 Thematic Apperception Test testul proiectiv pentru măsurarea nevoii de realizare a fost dezvoltat de McClelland în anii '60 și revalorizat de Miner în anii '90. 2.5. Teorii behavioriste despre motivație La sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea viziunea asupra motivației era dominată de concepțiile behavioriste și psihanalitice. Studiile behavioriste, întemeiate pe principiile teoriei condiționării operante elaborată de Skinner, s-au
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de McClelland în anii '60 și revalorizat de Miner în anii '90. 2.5. Teorii behavioriste despre motivație La sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea viziunea asupra motivației era dominată de concepțiile behavioriste și psihanalitice. Studiile behavioriste, întemeiate pe principiile teoriei condiționării operante elaborată de Skinner, s-au centrat asupra modului în care organismul răspunde la stimuli, fără a lua în calcul dimensiunea cognitivă sau intenționalitatea comportamentului. Latham (2007) sintetizează cele două obiective
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
60 și revalorizat de Miner în anii '90. 2.5. Teorii behavioriste despre motivație La sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea viziunea asupra motivației era dominată de concepțiile behavioriste și psihanalitice. Studiile behavioriste, întemeiate pe principiile teoriei condiționării operante elaborată de Skinner, s-au centrat asupra modului în care organismul răspunde la stimuli, fără a lua în calcul dimensiunea cognitivă sau intenționalitatea comportamentului. Latham (2007) sintetizează cele două obiective majore ale cercetării în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
De altfel, literatura de specialitate, deși invocă mecanismele pedepsei și recompensei ca surse de motivare și control, nu acordă importanță acestora nici în domenii conexe motivației muncii, cum ar fi motivația pentru învățare. O altă clasă de teorii de orientare behavioristă sunt cele ale "reducerii tensiunilor" sau "ale trebuințelor" (drive theory), dintre care cea mai cunoscută este teoria elaborată de Clark L. Hull. Aceste teorii se înscriu în abordarea de tip regulator și pun accentul pe homeostazie și pe energizarea generală
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
muncă. Viziunea lui Bandura asupra mecanismelor motivaționale a fundamentat curentul cognitivist dezvoltat după anul 1970, teoria fiind unanim recunoscută drept un vector dominant al cercetării actuale a motivației în muncă. Abordarea cognitivă s-a dezvoltat ca o reacție la modelul behaviorist, Bandura respingând abordarea de tip mecanicist care presupune existența unei "cutii negre" între stimul și răspuns: În teoria social cognitivă oamenii sunt operatori de tip agent în cursul vieții lor, nu doar gazde spectatoare pentru mecanismele cerebrale orchestrate de evenimentele
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
dans ce domaine. Le deuxième chapitre présente les approches qui ont marqué le début d'une étude systématique de la motivation du travail: gestion scientifique, l'école des relations humaines, la théorie des systèmes sociotechniques, la théorie freudienne et la conception behavioriste. L'option pour l'illustration de ces contributions était due à l'impact des cinq écoles de pensée sur l'étude du comportement organisationnel et, implicitement, sur la pragmatique de la motivation. Les troisième et quatrième chapitres exposent les théories actives
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Se jucară unul cu altul, nemaiavând ce să descopere. După, ea rămase întinsă pe spate lângă el, răsuflând încă greu, ținându-l de mână de parcă ar fi fost la stadiul de făcut curte. Ea își recăpătă prima vocea. —Cum zicea behavioristul, „ În mod evident, ție ți-a plăcut. Mie mi-o fi plăcut“? El începu să râdă zgomotos, rostogolindu-se pe spatele său cu probleme și uitându-se la ea peste stomacul lui bombat. — Presupun că a trecut ceva timp. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ca freudian convins - creierul văzut ca o conductă hidraulică pentru șuvoiul spectaculos al minții - orice numai să-i încurce pe profesorii săi preoți. În facultate căpătase obiceiul să-i persecute pe freudieni, deși încercase să evite cele mai grosolane excese behavioriste. Când izbucnise contrarevoluția cognitivistă, partea lui activ-condiționată opusese rezistență, insistând că tot nu am aflat întreaga poveste. În calitate de clinician fusese nevoit să îmbrățișeze atacul farmacologiei. Și totuși simțea o tristețe reală - tristețea sfârșitului - când asculta un subiect care se luptase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
te ocupi de prostată în mod rezonabil? Nu așteptă răspunsul. Weber se uită admirativ la Barbara. Planul ei avea o frumusețe simplă, inaccesibilă teoriei neurologice. Nimeni - nici indivizii pentru care creierul era un computer, nici cartezienii sau neocartezienii, nici noii behavioriști deghizați, nici farmacologii, funcționaliștii sau partizanii leziunilor - n-ar fi putut propune așa ceva, în afară de un profan. Și nu părea nici mai distructiv, nici mai ineficient decât orice ar fi putut inventa știința. Poate că n-avea să dea nici un rezultat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Lewin c. este reacția la orice schimbare, la orice mișcare a persoanei în spațiul ei de viață. C. implică o componentă intelectuală, una structurală, una intențională și una emoțională și poate fi deschis și apt de perfecționare sau închis, stereotipizat. Behavioriștii au acordat c. un rol deosebit, implicîndu-l în relația S-R. Watson a semnalat deosebirea dintre c. și conduită, idee preluată de P. Janet. C. ca echivalent al componentei R din relația S (stimul) R (răspuns) a făcut din c
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
TEHNOLOGIE DIDACTICĂ) Termenul de design vine din limba engleză și descrie intenția de a îmbina esteticul cu utilul prin design-ul instrucțional. Procesul didactic este conceput din perspectiva, raționalizării, ceea ce îi conferă eficientă, clarviziune procedurală. Design-ul instrucțional depășește schema behavioristă în care interesează doar intrarea și ieșirea din sistemul educațional (S R) luînd în considerare și ceea ce se va întîmpla cu aceste componente (proces, mecanisme, substrate). Ca inovație a științelor educaționale, proiectarea didactică realizează năzuința tuturor educatorilor din lume și
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
a cerceta (i ameliora randamentul (i climatul social din atelierele lor. Observa(ia p(rea a se impune deoarece celălalt mod de studiu, (ntrevederea, era impropriu cunoa(terii efectelor condi(iilor de munc( asupra comportamentului actorilor. Plasîndu-se deliberat (ntr-o perspectiv( behaviorist( actele sînt r(spunsuri la stimuli -, sociologia industrial( s-a (ndreptat spre observarea efectelor modific(rilor cîtorva parametri asupra muncii. Acesta a fost și obiectul anchetei uzinelor Hawthorne, anume m(surarea directă a varia(iilor iluminatului asupra randamentului. Acest exemplu
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
care au la bază nevoi de ordin social (recunoștință, stimă, apartenență la un grup etc.). După cum precizam mai sus, motivațiile care stau la baza comportamentului de cumpărare și consum pot fi clasificate și în: − motivații raționale; − motivații emoționale. Observație: Cercetătorii behavioriști ai consumatorului<footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 30. footnote> folosesc termenul „raționalitate” în sensul economic tradițional, care presupune că oamenii se comportă rațional atunci când analizează cu atenție toate alternativele și o aleg pe aceea de la care se așteaptă să obțină
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
care au la bază nevoi de ordin social (recunoștință, stimă, apartenență la un grup etc.). După cum precizam mai sus, motivațiile care stau la baza comportamentului de cumpărare și consum pot fi clasificate și în: − motivații raționale; − motivații emoționale. Observație: Cercetătorii behavioriști ai consumatorului<footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 30. footnote> folosesc termenul „raționalitate” în sensul economic tradițional, care presupune că oamenii se comportă rațional atunci când analizează cu atenție toate alternativele și o aleg pe aceea de la care se așteaptă să obțină
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
dinamică, având capacitatea de a integra tacit noi elemente empirice. Ulterior, ele se transformă într-un rezervor viu de anticipații euristice. Pentru a descrie logica inferenței tacite, Polanyi se folosește de principiile de cercetare ale psihologiei gestaltiste (care contestă metoda behavioristă). Accentul cade din nou pe tensiunile interne ale conștiinței, care aspiră în mod natural la coerență și la structurarea unui sens totalizator. Descriind percepția unui obiect într-un câmp vizual dat, Polanyi relevă existența unor factori subliminali (lipsiți de asistența
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
state, iar satisfacerea interesului național al unui stat nu ține cont de interesele naționale ale altor state; pe de altă parte, după realiști, interesul național transcende intereselor private, unde securitatea unui stat este primordială în raport cu interesele particulare. Din anii 1950, behavioriștii au reproșat realiștilor că au acceptat fără nici un spirit critic expresia de interes național. După ei, interesul național este o noțiune folosită în discursul practicienilor politicii externe pentru a avea o susținere populară și pentru a legitima ordinea politică internă
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
sursă, cât și final pentru construcția unei teorii. Dezideratul desprinderii unei arte a predării din știința învățării nu s-a împlinit din cauza: divergențelor considerabile dintre teoriile învățării; predării, forțată să se limiteze la aplicațiile pedagogice ale teoriei învățării; exacerbării argumentației behavioriste, insuficientă însă pentru explicitarea tuturor situațiilor de predare - învățare. Întrucât s-au făcut suficiente referiri și în analizele anterioare la asocierea stabilită între didactică și artă, dar și pentru că criza de identitate a pedagogiei, despre care vorbeam în debutul studiului
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
un plus deobiectivitate în analiza raporturilor dintre normativitatea construită prin influență educațională și normativitatea rezultată în urma unui proces de acceptare/impunere/supunere, dezvoltat în plan atitudinal de către elevi. Cercetările privind conformarea s-au realizat în direcții diferite, metodologic și teoretic: behaviorist, cognitivist (Sheriff, Asch), interacționist (Milgram) etc. După celebrele experimente ale celui din urmă, factorii care favorizează obediența sunt: - proximitatea fizică a autorității; - conflicte axiologice; - prezența fizică a persoanei care comandă; - prestigiul instituției care susține normele. Conformarea, nici la nivelul elevilor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
contact cu CPP și perceptibile direct, fără o mediație internă. Câteva explicații pentru opiniile noastre raportate la formarea stilului au ca bază de plecare un punct de vedere opus celor care susțin că tipologiile comportamentale individuale sunt dificil de schimbat. Behavioriștii, augmentând marca acțional-comportamentală a stilului, pierd din vedere că tipul de comportament aparține unui om, unui individ, particularizat prin anumite trăsături de personalitate, care, chiar dacă nu pot fi schimbate, totuși, pot fi redimensionate, reconstruite, reechilibrate. O cercetare a lui Fred
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
poziția dominantă a organizațiilor În plan social și epistemologic determină nu numai o reorientare a obiectului de studiu, dar și o mutație metodologică și ideologică În științele sociale. Astfel, În economie preocupările de studiere a organizațiilor se polarizează În jurul teoriilor behavioriste, a celor preocupate de costurile tranzacționale sau de modelul agent - principal, producând o ruptură În cadrul economiei neoclasice. În sociologie, organizația devine obiect de studiu În calitatea sa de subsistem social. Prin aceasta induce treptat o criză metodologică: distincția individualism - holism
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Merton (1957) de a schița noul domeniu de studiu reprezintă primele preocupări de delimitare conceptuală și metodologică a teoriei organizațiilor. Aproximativ În același timp, În economie, școala de la Carnegie Institute of Technology, coordonată de H. Simon, punea bazele unei teorii behavioriste a administrației (Simon, 1945), mai Întâi contestând asumpția antreprenorului perfect rațional prin invocarea limitărilor cognitive inerente actorilor umani (March și Simon, 1958) și apoi introducând modele ce arată divergența obiectivelor participanților dintr-o organizație (Cyert și March, 1963). Teoria behavioristă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
behavioriste a administrației (Simon, 1945), mai Întâi contestând asumpția antreprenorului perfect rațional prin invocarea limitărilor cognitive inerente actorilor umani (March și Simon, 1958) și apoi introducând modele ce arată divergența obiectivelor participanților dintr-o organizație (Cyert și March, 1963). Teoria behavioristă a firmei avea să Înlocuiască concepțiile neoclasice și manageriale, mult mai limitative, asupra firmelor. Aceste dezvoltări au Însemnat recunoașterea caracterului specific al organizațiilor pe scena socială și mai ales delimitarea conceptului de organizație ca obiect de studiu al științelor sociale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
intrare și cele de ieșire. Nu Însă și procesele interne prin care se obțin acestea output-uri. De altfel, acest model neoclasic mai poartă și denumirea de modelul Input - Output sau abordarea organizației ca mașină (tehnologie) productivă. Odată cu dezvoltarea teoriilor behavioriste, procesele interne ale firmei (structura de guvernare a organizației, revendicările asupra organizației, raporturile de putere, normele etc.) devin esențiale În explicarea comportamentului, Îndeosebi a performanțelor economice ale firmelor. Firmele sunt structuri sociale care agregă o multitudine de interese și indivizi
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]