436 matches
-
Orășanu, Opere satirice, partea II, Satire noi, 1868-1872, București, 1875, p. 86); „S-a întins chief mare / Cu beție tare / Azi în București, / Tot cu bani domnești... Bandiții s-adună / Toți cu voie bună / Mesele-ncongior / Cu toți capii lor / Colea Beizadeaua / Și-a stropit măseaua. / Petre Grădișteanu / Suge cu ciocanu / Și Marghiloman / Trage din borcan, / Iancu Chipiliu / Preferă rachiu / Nea Andrei Purcică / Găsea oala mică / Și strâmtă la gură / Rea la-nghițitură... Popa Tache cântă / Rezemat în bâtă / Și bandiți-i
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aproape nu avea presă; avea numai ziarul Pressa și atât. Dar o lovitură de teatru se produce în politică: Manolache Costache Epureanu se strică cu guvernul și trece în opoziție. Un moment s-a crezut că-l va urma și Beizadea Mitică, președintele Camerei, dar faptul nu se produce. Însă sufletește despărțirea era făcută. Prințul Dimitrie Ghica și Vasile Boerescu rămân în partid, unul la președinția Camerei, și cellalt în guvern, dar prăpastia este săpată. La alegerile pentru Cameră din 1875
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mitică, președintele Camerei, dar faptul nu se produce. Însă sufletește despărțirea era făcută. Prințul Dimitrie Ghica și Vasile Boerescu rămân în partid, unul la președinția Camerei, și cellalt în guvern, dar prăpastia este săpată. La alegerile pentru Cameră din 1875 Beizadea Mitică este bătut de liberalul Gheorghe Vernescu, la Colegiul I de Ilfov, el care nu căzuse niciodată în acest colegiu. Se spunea că Beizadea Mitică ar fi spus la o întrunire: „Îmi pare rău că nu am un fiu ca să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
președinția Camerei, și cellalt în guvern, dar prăpastia este săpată. La alegerile pentru Cameră din 1875 Beizadea Mitică este bătut de liberalul Gheorghe Vernescu, la Colegiul I de Ilfov, el care nu căzuse niciodată în acest colegiu. Se spunea că Beizadea Mitică ar fi spus la o întrunire: „Îmi pare rău că nu am un fiu ca să-i las moștenire Colegiul I-iul de Ilfov“. Căderea Beizadelei este datorită guvernului care n-a vrut să-l susție. Dar și generalul Florescu lucra
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Colegiul I de Ilfov, el care nu căzuse niciodată în acest colegiu. Se spunea că Beizadea Mitică ar fi spus la o întrunire: „Îmi pare rău că nu am un fiu ca să-i las moștenire Colegiul I-iul de Ilfov“. Căderea Beizadelei este datorită guvernului care n-a vrut să-l susție. Dar și generalul Florescu lucra pe dedesubt ca să sape pe cuconul Lascăr. Toate acestea au adus prăbușirea regimului conservator. Tatăl meu, care era atunci polițai la Brăila și factotum electoral
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
155, 201 Bărcănescu (familia): 126 Bărcănescu („cântăreț“): 399 Bărcănescu, D.: 300 Bărnuțiu, Simeon: 71, 87 Bâțcoveanu, N.: 288 Beauffremont (principele de): 195 Beaumarchais: 137 Becheanu, Stancu R.: 123, 246, 263, 300, 303 Becher, I. G.: 82 Beethoven, Ludwig van: 105 Beizadea Mitică (poreclă): v. Ghica, Di mitrie Beizadea Vițel (poreclă): v. Sturdza, Gr. M. Beldiman, Al.V.: 10, 11, 120 Bellu, Barbu: 113 Bellu, Dumitru: 113 Bellu, Ștefan: 113 Benescu, Ilie: 54, 151 Berdan (general american): 279 Berendeiu, Dimitrie: 68, 214
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
399 Bărcănescu, D.: 300 Bărnuțiu, Simeon: 71, 87 Bâțcoveanu, N.: 288 Beauffremont (principele de): 195 Beaumarchais: 137 Becheanu, Stancu R.: 123, 246, 263, 300, 303 Becher, I. G.: 82 Beethoven, Ludwig van: 105 Beizadea Mitică (poreclă): v. Ghica, Di mitrie Beizadea Vițel (poreclă): v. Sturdza, Gr. M. Beldiman, Al.V.: 10, 11, 120 Bellu, Barbu: 113 Bellu, Dumitru: 113 Bellu, Ștefan: 113 Benescu, Ilie: 54, 151 Berdan (general american): 279 Berendeiu, Dimitrie: 68, 214, 273 Berlicoco (poreclă): v. Rosetti, C.A
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Gherghel, Tobias: 290 Gherghely, V.: 305 Gherman, Dimitrie: 220, 263 Gherman, George: 250 Ghermani, Efrem: 211, 212, 307 Gheție (Ghețu), Dumitru: 260 Ghica (familia): 128 Ghica („boier“): 116 Ghica (înalt funcționar): 203 Ghica, Alexandru Dimitrie: 115, 165 Ghica, Dimitrie Gr. (Beizadea Mitică): 62, 65, 74, 97, 99, 132, 156, 167, 176, 177, 198, 200, 220, 238, 239, 246, 248250, 259, 263, 267, 284, 285, 287 289, 297, 304, 321,335, 336, 343, 348, 351, 355, 404 Ghica, Dimitrie I.: 347, 352
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Stuart, Dimitrie: 335, 340, 342 Sturdza, Costache D. Sturdza, D.A. (Mitiță): 21, 27, 60, 68, 72, 241, 265, 266, 268, 273, 276, 288, 309, 316, 318, 322, 331, 332, 342, 343, 380, 416, 419, 420 Sturdza, Gr.: 83 Sturdza, Gr.M. (Beizadea Vițel): 65, 72, 74, 83, 123, 420 Sturdza, I.P.: 83 Sturdza, Mihail: 78 Sturza, C.: 266 Sturza, Ion Al. (Iancu): 273 Sturza, R.: 266 Suchianu, Ion (Iancu): 399 Suciu, Petre: 71 Suhopanu (arhiereul): 208 Suhr, Albert: 202 Suhr, Francisca: 202
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ralu Caragea, întemeietoarea teatrului: „Comedianții-s în favor la Curte./ S-amestecă cu dânșii chiar Ralu / Și parc-aud grăind pe-un velpostelnic:/ «Diseară avem teatru, psihimu».” Aproximativ în același stil paseist sunt lungile „balade” Toamnă la Hanul Ancuței și Beizadea Tingire. Mai interesante, prin acuitatea notației născute din faptul trăit, se dovedesc compunerile intitulate Poeme de front. Când, în Orații (1972) de pildă, poetul încearcă să cânte cu tot dinadinsul „noul”, Pillat și Blaga sunt uitați cu totul și banalitățile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
de bază al consulilor și agenților străini era că drepturile lor sunt stabilite prin tratatele încheiate de țările lor cu Poarta. Ei cereau aplicarea capitulațiilor ca în oricare alt teritoriu otoman, refuzând să accepte autonomia de care se bucurau Principatele. Beizadea Nicolae Suțu vorbea, în acest context, de „pornirea cicălitoare care caracterizează consulatele europene din Orient și care nu mai poate fi tolerată de acum înainte, Țara Românească bucurându-se, la umbra tratatelor, de o cârmuire regulată”. Sudiții englezi rămâneau expuși
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
curea, cățea, mărgea, măsea, rândunea, smicea, stea, turturea, ulcea, vâlcea, vergea, vițea); (b) creații românești sufixate (formații ca: albăstrea, cărticea, gălbenea, găurea, lingurea, măzărea, mielușea, minciunea, pielicea, pietricea, scândurea, uscățea, zorea etc.; (c) numeroase împrumuturi turcești și neogrecești (amandea, basma, beizadea, belea, bidinea, cafenea, catifea, cazma, cherestea, chesea, chiftea, cișmea, ciulama, dandana, dușumea, giubea, giurgiuvea, ghiulea, lichea, macara, mahmudea, manea, narghilea, oca, pafta etc.); (d) cuvinte de alte origini (vezi manta - mantale < pol.; lovea (rar) - lovele < țg); (e) cuvinte franțuzești intrate
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
istorice aparținând unor personaje: spătarul Mihai Cantacuzino, Ștefan, fiul cel mai apropiat de voievod, Nicolae Mavrocordat, pe atunci mare dragoman, ș.a. Pilda inorogului zugrăvită la Băjești, Palatul Mogoșoaia privit ca imagine răsturnată în lac, tânăra soție (de treisprezece ani) a beizadelei Ștefan vorbind cu păpușile minuscule, pruncul credincioasei doici - țiganca Zamfira - ucis în locul copilului lui Brâncoveanu de seimenii răsculați, durerea ienicerului Selim la auzul dangătului de clopot, ecou al unei îndepărtate copilării creștine, dau atractivitate și oarecare tensiune narațiunii. Culegerea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290214_a_291543]
-
Pe verandă până la ora 9½. Cald. Sâmbătă, 2/14 iulie Vreme minunată, enorm de cald. Elisabeta la pavilionul de vânătoare, ei mai târziu la castel, până la ora 12½. Dejunat în pavilionul de vânătoare, invitați Aladro (ministrul plenipotențiar al Spaniei) și beizadea Ghica. După-amiaza scris și citit acolo. Cu Elisabeta la castel. Seara nimeni la masă. Puțină lume în Sinaia. Bamberg la Sigmaringen. Duminică, 3/15 iulie Vreme minunată, enorm de cald. Ora 9 biserică. Cu Elisabeta la castel. Întâlnit pe Behr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
persiflează pe uneltitorii neperformanți, țesători ai unor „sfaturi vrednice de râs”, „deșarte” și „vrednice de batjocuri”), prin bagatelizare și minimalizare, dar îi este la îndemână și persiflarea în absența distilării ironiei, pe fondul unui râs gâlgâitor („dicretul” imperial prin care beizadea Gheorghe era numit nu domn sau guvernator, ci „ban Craiovei”, „l-au făcut” pe fiul lui Șerban Cantacuzino „din cal măgari”), sincopat de plasticizări paremiologice, căci P., un Miron Costin cumva „miniaturizat” datorită vehemențelor, moralizează necontenit. Adevăratul scriitor este cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
prezent încă în minte și în inimi . Din păcate, consulatele ruse nu puteau împiedica abuzurile administrative. O chestiune gravă în Principate era legată de situația țăranilor. Printre cei mai nefericiți, Duhamel îi amintea pe țăranii de la Mănăstirea Neamț, pe care beizadeaua Grigore, cel de-al doilea fiu al prințului Sturdza, „îi asuprește într-o manieră oribilă, după ce s-a autonumit proprietar al terenurilor mănăstirii'*. Prințul Sturdza era de părere că cel mai bun mod de a- ajuta pe țăran consta în
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
un post în rândurile armatei ruse. De preferință era ca Grigore Sturdza să fie admis în serviciul militar la regimentul de cavalerie, pentru a fi pus în situația de a se familiariza „cu toate detaliile serviciului militar”. Duhamel știa că beizadeaua Grigore nu se bucură de o bună reputație în Moldova, că este .. ceea ce numim un individ rău” și că, în calitatea sa de fiu al prințului domnitor , „și-a permis tot felul de acte blamabile”, care s-au răsfrânt chiar
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
de la Mitropolie a fost târâtă la racla sfântă” (Adevărul, ediția online, 14 oct. 2009). i) Pelerinajul, frecventat de lumea mondenă : superstiții și credințe de consum curent. - „Gabi Firea își duce bebelușul la icoana făcătoare de minuni” (Ring, 12 mai 2012). - „Beizadea cu credință. A aterizat cu elicopterul la mormântul lui Arsenie Boca” (Antena 1, 8 apr. 2013). - „Simona Trașcă s-a rugat la moaștele Sf. Parascheva” (Libertatea, 12 oct. 2012). - „Fița de Bamboo va fi evlavioasă sau nu va fi deloc
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
istoric, știam că Principele Unirii, bărbat frumos și cu succes la "sexul slab", cam încurca uneori așternuturile, așa că... cine știe! Bref, fără arbore genealogic și expertiză ADN, am obținut aprobarea pentru două burse și m-am trezit cu cele două beizadele la București. Erau frumoase foc și aveau aerul acela dulce al creolelor. Spre părerea mea de rău, au fost repartizate, nu știu din ce considerente, la Timișoara. Cam după șase luni mi s-a comunicat de la rectorat că una din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în vedere că "sângele apă nu se face". Am invitat tot familionul la ambasadă la o masă, au venit, ne-am firitisit, l-am mângâiat pe "ăla micu' " pentru care eram un fel de "naș" și am admirat din nou "beizadelele", care după experiența de peste ocean se făcuseră și mai frumoase! Cu Herdan povestea a fost tragi-comică. Aflasem de existența lui, unul din românii "ajunși" ginere de general și decan al Facultății de Arte Plastice de la Universidad de Chile. I-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
din poet "cel dintâi deținut politic român"" criticul atrăgând atenția, cu ironie și chiar sarcasm că, la drept vorbind, primul deținut politic, cu adevărat, a fost "Petrache Cercel (care, de fapt, nu e totuna cu Petrache de la Maglavit), urmat de beizadeaua Dimitrache, căruia îi mai zicea și Cantemir, urmat și el de ș.c.l., ș.c.l." Cartea lui Ioan Derșidan, Monologul dramatic eminescian, este apreciată pentru faptul că autorul abordează opera eminesciană "în întregul ei", nu doar în exclusivitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
unei existențe patriarhale, Îndreptându-se apoi cu toții spre Cimitirul Bellu, Pătrunjel sau Trei Coceni, cu taraful de lăutari după ei cântând sârbe și chindii, tot cântece de lume, așa cum i-am văzut În copilărie, ducându-l spre groapa lui, pe beizadea Sturdza Vițel. Fire de felul meu atentă și curioasă după Întâmplări și lume de tot felul, am fost, fără să vreau, supus credincios sub patru sau cinci regi (versatilitate a istoriei, nu a memo rialis tului), păstrând și astăzi amintirea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ploști și urcioare, harapnice și pungulițe, du cipali și faraonoaice, culese de un vagabond li bertin pe toate drumurile țării. AM PRACTICAT SPORTURILE (PARCĂ N-Aș CREDE!), șI ASTA Încă din fragedă junețe, căscând gura, În grădina Rașca, dimpreună cu beizadea Sturdza Vițel, patron al sporturilor din acea vreme, la unul care - ca În pânzele cu chermeze ale maeștrilor olan dezi - se cățăra pe o prăjină lungă cât un copac după șunca atârnată În vârf, printre panglici și coronițe, răsplată pentru
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dai voie să-ți citesc zapisul din 1 aprilie 1685 (7193): „Io Dumitrașco Cantacuzino voievod...Adică domniia mea ...am datu și am întărit...egumenului și la tot soborul de la svânta mănăstire de Sveti Ioan Zlataust...și iaste făcută de Stefan beizadea feciorul Radului vodă ginerele Ducăi vodă, cu viile și cu hăleșteul de la Penișoară ci iaste aicea, în ocolul târgului.” Si dacă mai ai răbdare am să-ți amintesc că la 11 aprilie 1685 (7183) același Dumitrașco Cantacuzino voievod, dăruind mănăstirii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mai încoace, pe urmele birjelor.Ținta? Fosta Grădină Pester. Se știe că domnitorul Mihail Sturza a înființat în 1840 Școala de Arte și Meserii din Iași. Printre meșterii de aici se afla și fierarul Cristian Pester, care a cumpărat de la beizadea Calimah o bucată de pădure la Breazu și a transformat-o în scurtă vreme într-un adevărat Paradis al distracțiilor orășenilor. Aici a fost întâlnit uneori și Eminescu. Meșterul avea două fete frumoase, Luiza, căsătorită cu V.A.Urechia, istoricul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]