436 matches
-
câte erau) și manuscrisele. „Saci de manuscrise”, va mărturisi el unui prieten, critic literar, îngrijorat de soarta lor. S. era un risipitor și, într-o lume plină de interdicții (lumea românească într-un regim totalitar), încearcă să ducă viața unei beizadele. Nu are o locuință sigură, se îmbracă modest și, când primește salariul de la „Gazeta literară”, apoi de la „România literară”, își invită generos prietenii la Casa Scriitorilor sau la o cârciumă din cartier. Are mulți prieteni și, pe măsură ce reputația lui literară
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
scriind versuri, își dăruiește plăceri intelectuale. Comparabil în privința aceasta și cu G. Călinescu (toutes proportions gardées), el își procură voluptăți rafinate prin intrarea în pielea cât mai multor poeți, de la François Villon (imitat în Villonescă) și Costache Conachi (Amor de beizadea) la confrați de aceeași vârstă. Își face un limbaj propriu din limbaje dintre cele mai diferite, predominant tradiționale în primele patru volume, apoi tot mai mult, cu timpul aproape exclusiv, moderne. Încă în Noapte de echinox enunțuri de felul butadei
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
căci speranța este sugerată alegoric printr-o viziune - o corabie cu steagul Țării Românești înfruntând furtuna - ce conotează salvarea națiunii. În Jalnica cântare a lui Zilot, întru care să cuprind revuluția românilor, supt Tudor slugerul Vladimirescul, i zavera, supt Aleco beizadea Ipsilant (1823) prezintă evenimentele din timpul mișcării de la 1821, trecând, destul de confuz, de la luptele conduse de Tudor Vladimirescu la rolul eteriștilor și al lui Alexandru Ipsilanti. Z. pare copleșit de soluțiile revoluționare ce contravin ordinii divine prestabilite, condamnând răzvrătirea și
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
, Alexandru Gr. (14.III.1837, Iași - 24.VIII.1895, Iași), publicist și traducător. Fiu al beizadelei Grigore Suțu, dintr-o veche familie fanariotă, din care se ridicase domnitorul Alexandru Suțu, S. și-a petrecut tinerețea mai mult prin străinătate. La Paris stă cincisprezece ani, apoi patru ani la Atena, unde urmează Literele. La înapoierea în țară
SUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290025_a_291354]
-
persiflează pe uneltitorii neperformanți, țesători ai unor „sfaturi vrednice de râs”, „deșarte” și „vrednice de batjocuri”), prin bagatelizare și minimalizare, dar îi este la îndemână și persiflarea în absența distilării ironiei, pe fondul unui râs gâlgâitor („dicretul” imperial prin care beizadea Gheorghe era numit nu domn sau guvernator, ci „ban Craiovei”, „l-au făcut” pe fiul lui Șerban Cantacuzino „din cal măgari”), sincopat de plasticizări paremiologice, căci P., un Miron Costin cumva „miniaturizat” datorită vehemențelor, moralizează necontenit. Adevăratul scriitor este cel
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
Ralu Caragea, întemeietoarea teatrului: „Comedianții-s în favor la Curte./ S-amestecă cu dânșii chiar Ralu / Și parc-aud grăind pe-un velpostelnic:/ «Diseară avem teatru, psihimu».” Aproximativ în același stil paseist sunt lungile „balade” Toamnă la Hanul Ancuței și Beizadea Tingire. Mai interesante, prin acuitatea notației născute din faptul trăit, se dovedesc compunerile intitulate Poeme de front. Când, în Orații (1972) de pildă, poetul încearcă să cânte cu tot dinadinsul „noul”, Pillat și Blaga sunt uitați cu totul și banalitățile
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
sunt preluate și folosite sursele. Până la 1774 transcrie cu modificări și adaosuri Istoria politică și geografică a Țării Românești a lui Mihai Cantacuzino. N. R. oferă unele știri în plus despre Cantacuzini, dar pe parcurs îl vor interesa mai mult soarta beizadelelor domnitorului Alexandru Ipsilanti sau tipărirea mineielor de la Râmnic, de care fusese legat, decât refugiul vistiernicului Mihai Cantacuzino în Rusia. De la 1774, anul când se oprește cronica lui Mihai Cantacuzino, până la 1834 cronologia domnilor este cu totul lacunară, deși se strecoară
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
locului). Portrete construite în tipare clasice (al stolnicului erudit, peripatetizând, întru aflarea unor „schisme” mai presus de vacarmul trecător, cu dascălii, „spudeii” și „bărbații procopsiți”) se însoțesc cu episoadele șarjând eroi excentrici și vocații picarești, ca în cazul unei controversate beizadele ca Răducanu / Rudolf Cantacuzino, prinț scăpătat al Imperiului German și fost mare maestru al Ordinului „Sfântul Gheorghe”, dizgrațiat după ce trafica, expert și eficient pentru un timp, titluri de cavaler în lumea parvenită a negustorimii vieneze. În fine, memorialistul C. reconstituie
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
iar nu să biruiască vinul mintea ta, și mintea ta să cunoască mintea slugilor tale, și nu să cunoască mintea slugilor tale mintea ta.” ― Din câte îmi dau eu seama, Neagoe Basarab avea multă minte. Mă întreb, însă, dacă și beizadea Teodosie îi semăna. Și pe de altă parte mă îndoiesc că dumneata îi fi un simplu „scrijelitor” în lemn, după cum singur ai spus. E ceva la mijloc care îmi scapă - a comentat spusa unul care până atunci a tăcut mâlc
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
este numai un zâmbet și face semne de salut cu mâna numai inele și brățări... Când totul s-a liniștit, bătrânul îmi face semn să mă apropii și îmi spune aproape în șoaptă: Bine că doamna era însoțită și de beizadele, că altfel trebuia să mai facem și alte temenele. Și în fața cui? În fața unor copii! În fața unor copii, dar nu oarecare - am pus eu gaz pe foc... De-ar fi trecut numai ei, dar obișnuiesc să poarte după dânșii tot
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
21 martie 1711 (7219) „Anisie călugărița”, fostă soție a „lui Gurbet ce-au fost armaș”: „Deci după moartea soțului mieu,... neavând noi ficiori... am socotit... de am închinat și am dat această moșie” (Penișoară de pe Căcaina, primită în dar de la beizadea Alexandru, fiul lui Antonie Ruset) „la sfânta Mitropolie de Iași, mai vârtos pentru sufletul mării sale lui Alexandru beizade și a părinților mării sali, și pentru sufletul soțului mieu lui Gurbet, și pentru sufletul mieu”. Un slujbaș domnesc scrie într-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fi atât de evidente, aș tăcea,dar așa... n-am încotro... Poate ai știut, dacă nu, afli acum, iar dacă ai știut nu strică să repetăm. Despre ce ar fi vorba, părinte, de mă învălui așa pe departe? Păi despre beizadelele domnești cred că am mai auzit noi, dar să vorbească precum vodă n-ai aflat încă. Uite cum beizadea Alexandru, fiul lui Antonie Ruset voievod, își ia rolul în serios și la 9 mai 1677 (7185) scrie: „Facem știre cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dacă ai știut nu strică să repetăm. Despre ce ar fi vorba, părinte, de mă învălui așa pe departe? Păi despre beizadelele domnești cred că am mai auzit noi, dar să vorbească precum vodă n-ai aflat încă. Uite cum beizadea Alexandru, fiul lui Antonie Ruset voievod, își ia rolul în serios și la 9 mai 1677 (7185) scrie: „Facem știre cu această carte a noastră tuturor cui să cade a ști pentru trei sălașe de țigani... care sălașe de țigani
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și... Prorocul Samoil din Focșani și biserica de piatră de la Bodești din ținutul Neamțului” înzestrate de voievozi cu „moșii și țigani și alte acareturi”. Apoi vodă mai spune că „Alexandru Constantin voievoda,... le-au desghinat de la mănăstirea Sfântului Spiridon”. Apoi „beizadea Ioniță Racoviță și nepoții luminării sale... luându-le să le epitropisească din neam în neam”. Un alt necaz de care se plânge vodă este faptul că de la o bucată de vreme în locul celor 2.000 de lei ce tebuia să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
alți băieți, toți mai În vârstă. Doi născuți de o sclavă, dar cel mai mare, pe nume Barkyaruk, era fiul propriei sale verișoare. Cum să-l Îndepărtezi, sub ce pretext? Ce succesor mai bun decât această de două ori selgiucid, beizadea, putea să acceadă la demnitatea de moștenitor? Asta era părerea lui Nizam. El, care voia să pună puțină ordine În certurile turcești, el, care avusese Întotdeauna preocuparea de a instaura o anumită regulă de succesiune dinastică, insistase, cu cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de puțin! A pornit către ușă; În clipa În care o deschide, se Întoarce spre Djahane. — Întotdeauna Îmi ceri sfatul după ce nelegiuirea a fost săvârșită. Ce vrei să le spun acum prietenilor tăi? Dacă-i sfătuiesc să-i dea drumul beizadelei, cum să le chezășuiesc că mâine acesta nu va dori să le taie capetele? Dacă le dau povața de a-l ține ostatic sau de a-l ucide, ajung părtaș, cu ei. Lasă-mă departe de aceste certuri, Djahane, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Impunitatea, de asemenea. Dacă veți face o listă a oamenilor loviți mortal pe trecerea de pietoni, de pildă, veți vedea că șoferii nepedepsiți aparțin în număr mult mai mare clasei politice decît „clanurilor țigănești”. 4. Majoritatea infracțiunilor sînt făcute de „beizadele”, progeniturile impunitive ale primarilor, senatorilor, oamenilor de afaceri bine conectați și altor „baștani” ai rețelelor de corupție organizată. Adică de generația de mîine a mai-marilor țării, care va pune mîna pe conducere în cîțiva ani. 5. Cînd, întîmplător, „se sparge
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
când am găsit o carte de întărire dată de fiul lui Antonie Ruset voievod. Bătrânul mă urmărește atent și mă întreabă din priviri. Îmi dau seama ce vrea și îi răspund: Îi vorba de o carte de întărire dată de beizadea Alexandru Ruset la 9 mai 1677 (7185). „Și ce, nu ai mai văzut acte date de alți fii de voievozi?” Ba bine că nu. Dar aici tonul este al unui voievod în lege: Facem știre cu această carte a noastră
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Gheorghe hatmanul la moarte ei svintei mănăstiri Trei Sfetitele danie...Pentru aceea, noi dacă am văzut cum au dat...și de la noi am dat și am întărit svintei mănăstiri...” „Ai dreptate. Este tonul unui voievod.” Aș îndrăzni să spun că beizadea Alexandru Ruset nu se lasă cu una cu două, pentru că, la 6 februarie 1678 (7186), - aflându-se la Țarigrad - dăruiește lui Gurbet armașul un loc la Penișoară, în hotarul târgului, de pe care să ia zeciuiala. Uite numai cum spune: „Adică
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
curiozitate, am pus mâna pe hrisov și am citit:„Io Dumitrașco Cantacuzino voievod...m-am milostivit și am datu... rugătorilor noștri...de la svânta mănăstire de Sventi Ioan Zlataust care iaste aicea, în târgul în Iași și iaste făcută de Ștefan beizadea, feciorului Radului vodă ginerele Ducăi vodă, cu viile și cu hăleșteul de la Penișoară...” Odată cu ultimile cuvinte citite, m-am întrebat: „De fapt cine a zidit biserica Sfântul Ioan Zlataust? Gheorghe Duca vodă sau ginerele său Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
făcută de Ștefan beizadea, feciorului Radului vodă ginerele Ducăi vodă, cu viile și cu hăleșteul de la Penișoară...” Odată cu ultimile cuvinte citite, m-am întrebat: „De fapt cine a zidit biserica Sfântul Ioan Zlataust? Gheorghe Duca vodă sau ginerele său Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă?” Nu am stat mult pe gânduri și l-am întrebat pe călugăr. La auzul întrebării, acesta a început să vânture hârțoagele din fața lui, cu intenție vădită de a găsi unul anume. Când l-a găsit, mi l-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
bătrânul, cu o undă de zâmbet pe obraz. Nu am încotro și mă avânt în necunoscut: „Io Constantin (Cantemir n.n) voievod...am dat și am întăritu la svânta mănăstire la sventi Ioan... care iaste zidită den temelii de Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă, ginerile Ducăi Vodă...” Apoi pe cine să credem, sfinția ta? Pe Ștefan Radul vodă, care, la 22 octombrie 1683, spune: „Ce-am rugat pre părintele mieu, pre măriia sa Duca vodă, de au făcut această beserică pre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ispisoc din 2 august 1685 (7193) al lui Constantin Cantemir voievod, unde citesc mai departe: „...Adică domniia mea m-am milostivit de am dat ș-am întărit la sfânta mănăstire la Sventi Ioan...care iaste zidită den temelii de Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă, ginerele Ducăi vodă, cu moșiile de la Prisăci care sântu după mănăsrirea lui Aron Vodă și cu viile de la Dealul Brândzii...însă aceste moșii și vii...le-au fostu dat Duca vodă...la mănăstirea lui Păun care s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
au răsipit...Duca vodă văzându că n-a hi pomană,au luat aceste moșii și le-au dat la...Sveti Ioan Zlataust... Ce Duca n-au apucat a faci dires...pe aceste moșii...” Iată-ne din nou în fața lui „Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă, ginerele Ducăi vodă.” Dar pentru că m-ai convins că Duca vodă a zidit Zlataustul, acum am altă nelămurire, sfinția ta. „S-o auzim!” Ce a vrut să spună vodă când l-a pus pe diac să scrie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
s-au dovedit că sunt hoți de zi, tâlhari de noapte; sunt gunoaie sociale, active pe multe fronturi și în bănci universale cu misterioase conturi; au și vile și castele, în țară, în străinătate iahturi, parcuri suspendate, pentru ei și beizadele; au colecții de tablouri, de mașini, de arme rare, aici și peste hotare de unde ne vin ecouri; unii au schimbat soții, pe codane în jupoane, cu-agresive silicoane pline de vrăjitorii; alții sunt doar concubini, la haremuri dispersate, au chiar
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]