229 matches
-
Moldova. Tot în catagrafia din 1774 mai există categoria „bejenarilor” la Torcești înregistrându-se în această postură opt cazuri, între ele un „Ion, tălmaci, bejenar”, iar la Umbrărești un număr de nouă, în frunte cu un „Pricopii și Ion Pelivan, bejenar, venit la aprel”. Se înțelege că bejenarii se întorseseră la casele lor în primăvară, probabil că, la fixarea dărilor, se ținea seama de această stare de fapt, căci oamenii, fiind plecați, au înregistrat pagube în timpul cât au fost bejenari, adică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
există categoria „bejenarilor” la Torcești înregistrându-se în această postură opt cazuri, între ele un „Ion, tălmaci, bejenar”, iar la Umbrărești un număr de nouă, în frunte cu un „Pricopii și Ion Pelivan, bejenar, venit la aprel”. Se înțelege că bejenarii se întorseseră la casele lor în primăvară, probabil că, la fixarea dărilor, se ținea seama de această stare de fapt, căci oamenii, fiind plecați, au înregistrat pagube în timpul cât au fost bejenari, adică fugiți și ascunși din cauza războiului ruso-turc din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Pelivan, bejenar, venit la aprel”. Se înțelege că bejenarii se întorseseră la casele lor în primăvară, probabil că, la fixarea dărilor, se ținea seama de această stare de fapt, căci oamenii, fiind plecați, au înregistrat pagube în timpul cât au fost bejenari, adică fugiți și ascunși din cauza războiului ruso-turc din anii anteriori (1768-1774), timp în care Moldova a cunoscut ocupația rusească. În catagrafia din 1831 s-a inclus o rubrică în care s-a trecut și apartenența anterioară la alt stat ori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întrerupt la mijlocul secolului al XIII- lea datorită marii invazii a tătarilor. Din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, numărul așezărilor omenești a cunoscut o relativă creștere. După desființarea iobăgiei din Moldova (1749), mișcările migratorii transcarpatice s-au intensificat. Bejenarii s-au așezat pe moșiile mănăstirești sau ale marilor proprietari și au înființat sate și cătune noi ca Tarnița, Valea Iepei, Slobozia, Filipeni, deși în zonă predominau așezările răzășești ca Antohești, Oțelești, Făgheni, Oncești, Fruntești sau Mărăști, care se aflau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aduse autorităților, preoții, episcopii și mănăstirile plăteau dările și scutelnicii 1 erau total sau parțial scutiți de dări. Ei corespondau cu vechii poslușnici 2 ce se învoiau cu boierii, fie să le slujească, fie să le plătească o anumită sumă. Bejenarii, cei veniți din alte sate (tărnicenii), nu plăteau nici un bir, fiind socotiți necăjiți, locuitori fără căpătâi. Totuși, sub domnia lui Ghica, au plătit și ei bir. Înainte de primul război mondial, bărbații între 18-60 de ani, dacă aveau propria casă, datorau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
7 mai 1775), Bucovina a rămas sub administrație militară austriacă, devenind teatrul confruntărilor dintre armatele austro-ungare și cele ruse, ceea ce a făcut ca mulți români bucovineni să ia drumul bejăniei spre Basarabia, Moldova, Muntenia și peste Carpații de Nord. Acești bejenari români, în grupuri mari, s-au așezat pe moșiile boierești și mănăstirești, care aveau nevoie de brațe de muncă. Astfel, în jurul anului 1784, s-a înființat satul de clăcași 1 Filipeni și m în aceiași perioadă și satele Slobozia, Stănișești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Vatra Dornei, probabil din vechea localitate bucovineană Tarnița, situată la nord de Iacobeni, Pătrăuți și Cașvana. Satul Tarnița, sat de clăcași situat între satele de răzeși Oncești și Făgheni, a început să se dezvolte economic la scurt timp de la înființare. Bejenarii sosiți aici din Bucovina au găsit aici condiții prielnice pentru creșterea animalelor, în special a ovinelor, colinele de aici oferind, pe lângă păduri, pășuni din cele mai bune. Ipoteza venirii lor într-o zonă de deal și ceva câmpie, este argumentată
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
încă tînăr și întorlocat nelegitim cu fata unui Ion Brehuiescu, țăran din Sarafinești. În gospodărie proprie? Categoric nu! Pe o moșie mănăstirească, Donțu nu putea avea stupină și nici locuință proprie, tocmai el care de-abia intrase la număr, între bejenarii mănăstirii. La 12 aprilie 1799, Curtea din Viena a scos în vînzare toate moșiile mănăstirilor din Bucovina, aflate în Moldova. Cu această ocazie, moșia Sarafinești, și alte 22 de moșii mănăstirești, aflate în Moldova, au fost cumpărate de baronul Teodor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
anii în care s-au efectuat recensăminte ale populației: 110.000 locuitori în 1860 și 240.518, în 2004 (datele, alături de altele, comparative, se găsesc în lucrarea lui Corneliu Stoica, Valea Trotușului. Enciclopedie, 2006). Sporul de populație și venirea unor “bejenari” din Ardeal, care s-au stabilit definitiv în aceste ținuturi (ca și în județele Suceava, Neamț și Vrancea) au determinat întemeierea multor noi așezări, în care, fie a avut loc o simbioză asimilatorie între autohtoni și noii veniți, fie aceștia
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
și unele elemente de vocabular care circulă numai în estul Transilvaniei, în Carpații Orientali și în Bucovina, unele dintre ele fiind pe cale de a ieși din vorbirea curentă. Câteva sunt strict locale, altele au proveniență ardelenească, fiind aduse odată cu migrările “bejenarilor” peste munți. Iată câteva exemple de apelative regionale de la baza toponimelor corespunzătoare: boiște, blidar, bahnă, bobeică, budăi, ceair, chetrărie, chicere, ciungi, coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
abundă și în așezări denumite Slobozia (de regulă, cu determinant sau cu determinat: Slobozia Clinceni, Slobozia de Jos, Slobozia Ghicăi, Slobozia Mîndra, Slobozia Muscalului, Filipeni-Slobozia etc.), create de domnitori sau mai ales de mănăstiri, după dezrobirea țiganilor sau pentru fixarea bejenarilor, îndeosebi străini, pentru a repopula zonele pustiite de năvăliri sau de birurile și servituțile exagerate. Regimul social și fiscal al acestora era similar cu cel al ohabelor. Evoluția fonetică de la Ohăbița la Hobița se explică prin trecerea lui ă la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
slujba de vornic, ce i-a fost încredințată, și mai ales să administreze poliția locală. Orișice altă întrebuințare a vornicului este ilegală” <footnote Luis Roman, Implicații istoriografice, în “Revista de istorie”, nr. 5 1984, tom 37, p. 461; Ion Nistor, Bejenari ardeleni în Bucovina, în “Codrul Cosminului”, anul II-III, 1925- 1926, Cernăuți, 1927, p. 456; Daniel Werenka, Topografie der Bukowina, Cernowitz, 1895, p. 112. footnote>. Din anul 1794 este cunoscută prima pecete a Vamei, semn al independenței administrative. Pecetea din anul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
N. Grămadă, Sătenii și stăpânii în Bucovina între 1775-1848, p. 29. footnote>, înregistrate de conscripția Josefină dintre anii 1784-1787, cu aproximativ 880 de suflete, împreună cu emigranții veniți în ultimii 10 ani, în special din Ardeal și Maramureș <footnote Ion Nistor, Bejenari ardeleni în Bucovina, în “Codrul Cosminului”, anul II-III, 1925- 1926, Cernăuți, 1927, p. 454. footnote>. Creat la 29 aprilie 1786, Fondul religionar ortodox creștin din Bucovina, condus de autoritățile austriece din Cernăuți, a înființat și domeniul Vama, dependent și administrat
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
însemnată creștere numerică a populației a avut-o satul Belcești, datorată, nu atât sporului demografic, ci - așa cum am mai amintit - mai ales emigrației interne, prin stabilirea pe moșia Belcești, începând din ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, a unor bejenari veniți din Galiția, care au format cătunul Ruși5, precum și a supraviețuitorilor epidemiei de ciumă de la începutul secolului al XIX-lea, de pe moșia Cioara, care s-au strămutat la est de sat, unde au întemeiat cătunul Ciorăni. 1813 și respectiv, 1816
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
Dănilă Marciuc, Iacob Melenciuc, Pavăl Bârlădianul, Vasile Moldovanul, Giurgiul Munteanul, Lupu Munteanul, Șărban Munteanul și alții 11 sunt destul de sugestive pentru a le indica originea etnică sau locul de proveniență. Dacă la cifrele de mai sus se adaugă și numărul bejenarilor cuprinși în recensământul fiscal din anul 1803, se poate aprecia, într-o mai bună măsură, marea mobilitate a populației Principatului Moldovei la acest început de veac. În deceniile următoare, populația satului Belcești a cunoscut creșteri remarcabile, catagrafia din 1832 consemnând
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
nici modul de viață, dar cei mai mulți, după cum am văzut, au intrat în rândul birnicilor din sate, târguri și orașe. Așa cum am mai amintit, în satele din teritoriu s-au stabilit, încă din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea bejenari, veniți, de obicei, din afara granițelor țării, fiind încurajați de statul medieval printr-un regim fiscal care le era favorabil. Prezența lor la începutul secolului al XIX-lea este confirmată doar de Condica liuzilor din anul 1803, care menționează că în
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
granițelor țării, fiind încurajați de statul medieval printr-un regim fiscal care le era favorabil. Prezența lor la începutul secolului al XIX-lea este confirmată doar de Condica liuzilor din anul 1803, care menționează că în Belcești se aflau 11 bejenari, dar credem că în deceniile următoare s-au așezat în aceste sate și alți străini, după cum sugerează numele unor birnici sau căpătăieri înscriși în catagrafii. De fapt, bejenia, ca fenomen social specific acestei perioade, nu poate fi privită doar ca
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
vălurită, la altitudinea de 530 m, cu multe areale cultivate de către locuitorii satului Berezlogi, situat pe acest platou structural. În continuare, spre sud-est, se găsesc câteva petice de platou structural, la aproximativ 520 m, în Dealul Șanțuri, Dealul Cociorvei, Dealul Bejenarilor. Aceste suprafețe structurale prezintă în substrat pietrișuri și nisipuri în care apar câteva văi estompate. Pe marginile platourilor se dezvoltă văi cu aspect torențial (valea Stânei, Rotăriei, Cetățuia, afluenți pe dreapta ai râului Bahlui). Platforma Sângeap este situată între platoul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
străvechi vetre de istorie și civilizație românească, precum 600 de ani de istorie ai satului Vama și Mitocu Dragomirnei, satul de lânga „Cordun” (semnate împreuna cu Elena Lazarovici), Dorna Candrenilor, satul de la poalele Oușorului, Pe Valea Dunavățului: Lunca, sat al bejenarilor bucovineni, la care se adaugă Momente din Istoria Romaniei Orientale (2003), ori cea în care salvează de la neagra uitare una dintre personalitățile câmpulungene ale epocii interbelice: Cu Iorgu G. Toma despre naționalism si verticalitate (2004). Absolvent al Secției de istorie-limbă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
aceeași masă, dar la un colț, și nu mâncăm decât resturi, că, uite, noi, care avem un tezaur de învățături populare, am uitat de înțeleapta vorbă: „Poftim la masă, dacă ți-ai adus de-acasă!”. Or, în desaga noastră de bejenari, cam flutură vântul, însă ne place să ne mângâiem cu hrana noastră spirituală, concretizată, după evenimentele din 1989, în creșterea exponențială a consumului de tămâie pe cap de locuitor. Spun creștere exponențială, deoarece numai la noi această întrecere interactivă de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a făcut să-și piardă uzul rațiunii, pierdere transmisă și soției, deși eu bănuiesc că i se trage de la soacră. Or, pentru a scăpa de deochi, domnul Geoană trebuia descântat, fie de Aristiția lui Driță, fie de Botușanca, urmașe ale bejenarilor bucovineni, stabiliți acum 225 de ani în satul Lunca din județul Bacău. Recuzita pentru un astfel de ritual ar fi constat dintr-un pai luat din mătură, agitat într-o cană cu apă, scoasă atunci din fântână ( apă neîncepută!). Ca să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Istoria României” vol II și IV Buc., ”Răscoala din 1821” Buc. 1959-1962, ”Istoria militară a poporului român” vol II Buc. 1986. A rămas o vastă operă În manuscris din care și studii și articole În număr de 20 privitor la ”Bejenari, bulgari și nobili În sec XV-XVI”, ”Moldova Între poloni și turci”, ”Moldova până la Întemeiere”, ”Relații agrare Între mănăstiri și locuitori ai satelor”, ”Vasile Stroescu”, ”Domeniile mănăstirești În Țara Românească”, ”600 ani de la moartea lui Bogdan Voievodul Maramureșului” etc. Volume În
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
armată otomană înainte de secolul al-XIXlea; șef al agiei, având atribuțiile prefectului de poliție de mai târziu. Aspru - veche monedă turcească, de mică valoare. Bahnă - loc mlăștinos, acoperit cu iarbă sau stuf. Bariz -Broboada femeiască țiesută din fire de lână Băjenar - bejenar, fugar, refugiat, pribeag. Bez(slav) - fără. Birnic - persoană care plătea bir, care era supusă la bir. Biv - fost. Biv vel vornic-fost mare vornic. Brat(slav) - frate. Cahlă deschizătură prin care iese fumul la casele țărănești, coșul de pe pod al sobelor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Vasluiului. Tablă de oamenii ținutului dupe cum s-au scris la velet 1774 iuli 5. Ocolul Fundului] Frenciucii a dumnealui paharnicului Râșcan [Birnicii] 1. Ștefan Cârpăveche 2. Manolachi Gălușcă 3. Ichim Cioară 4.Vasile, morar 5. Andronachi, cojocar 6. Costandin, bejenar 7. Vasile, văcar 8. Ion Cheptar 9. Anton Roșul Slujile ot tam 1. Daniil 2. Dimitri, tîlmaci 3. Grigori Știubei 4. Ion Știubei Mazlii ot tam Nane Gălușcă, priș ot Tutova P. G. Dmitriev și P. V. Sovetov, Moldova În
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de „târg boieresc” (aparținea vornicului Șerban Nigel). Aici trăiau: 313 liuzi, între care 32 birnici, 28 negustori „hrisovoliți”, 52 sârbi „hrisoviți”, 50 „străini hrisoviți după hrisov”, dați pentru „trebuința târgului” de domnitorul Scarlat Callimachi (august-octombrie 1806, 1807-1810, 1812-1819), 32 „mocani bejenari” (români din Transnistria) ai vornicului Șerban Nigel, scutiți cu carte de la Vistierie ș.a. De la începutul secolului al XIX-lea, informațiile de natură demografică sunt mai numeroase și mai consistente. Referitor la populația rurală, în februarie-martie 1800, se știe că la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]