223 matches
-
Opere: Povestiri; Șoimii; Dureri înăbușite; Crâșma lui Moș Precu (1904); Povestiri din război (1905); Amintirile căprarului Gheorghiță; Floare ofilită; Mormântul unui copil; Povestiri de sărbători (1906); Însemnările lui Neculai Manea; La noi în Viișoara Scrisori cătră un prieten; Vremuri de bejenie (1907); Duduia Margareta; O istorie de demult; Oameni și locuri (1908); Cântecul amintirii (1909); Povestiri de sară (1910); Apa morților (1911); Bordeenii și alte povestiri (1912); Un instigator (1912); Priveliști dobrogene (1914); Neamul Șoimăreștilor (1915); Foi de toamnă (1916); Umbre
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel, împărțit în trei părți, care se țin tot de una: Vatra satului, Delenii și Bejenii. Textul ne arată aspectul biografic al „romanului prin narațiunea la persoana I, așa cum o dovedesc și formele verbale: ăeu) stau, îmi aduc aminte, etc. Același text ne vorbește despre „realismul Amintirilor... cu aceste imagini „veridicedespre lumea satului, pe care Creangă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ne dă o serie de amănunte prin care noi recunoaștem satul românesc tradițional, începând de la casa părintească, cu împărțirea satului, poziția geografică, denumirile sugestive ale celor trei părți ale satului: Vatra Satului partea de mijloc; Delenii - locuitorii de la deal și Bejenii - partea cu „bejenari-, cu oameni veniți recent în sat. Toate amănuntele acestea confirmă un alt mare adevăr care s-a spus despre originalitatea lui Creangă: el nu se mulțumește să povestească ce a auzit s-au a văzut în satul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Leandru este căutat de feluriți spadasini (conform prorocirii că va fi decapitat), dar scapă de fiecare dată, reușind astfel să-și ducă la bun sfârșit vocația de erou civilizator-înălțător de biserici pe locurile călcate de musulmani și în vremuri de bejenie și cumpănă a creștinilor.Venit din eposul popular sârb și balcanic, acest Leandru este un alter-ego al naratorului, un vizionar al istoriei naționale adăpat la apa neodihnei misionare și pus de Pavič sub semnul creației miraculoase și al legământului suprafiresc
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
care s-au dezvoltat inițial principiile capitaliste era unul virgin: lipseau capitalul și burghezia națională, lipseau reglementările și, nu în ultimul rând, având în vedere instabilitatea socio-politică internă, ce a caracterizat perioada 1821-1859 (revoluții, revolte, ocupații militare urmate de nesfârșite bejenii), putem aprecia că lipsea până și statul. Cât despre profilul psiho-social al românilor, studiile lui D. Drăghicescu sau ale lui C. Rădulescu-Motru relevă fără putință de tăgadă totala neadaptare a acestuia la specificul individualist promovat de modelul capitalismului occidental: „individualismul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sărmani se înscriau pe la birourile județene al Comisiilor Aliate de Control, doar pentru a-și încasa drepturile bănești și efectele prevăzute a fi furnizate gratuit de către statul nostru, în contul articolului 5 al Convenției de Armistițiu, după care luau calea bejeniei unde vedeau cu ochii. Destul de greu se lăsau prinși deoarece în cei aproape 25 de ani de stăpânire românească învățaseră foarte bine limba poporului din care proveneau și ei, cu toată deznaționalizarea promovată de către regimul imperial rus în Basarabia, pentru că
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Popovici, Chițu N. Anton, Ciurcă Ion, precum și alți Ioni, Vasili, Gheorghi, Constantini de cea mai pură și mai curat ca lacrima origine...rusă-sovietică! Nici la Mehedinți „colectarea” repatriaților nu avusese succesul scontat de vreme ce 37 dintre ei și-au luat traistele bejeniei și au fugit din calea primitivilor de la Răsărit, mâncători de oi cu tot cu blană și mațe: Antoniu Mihai, Capmoale Teodosia, Chirăescu Nicolae, Preduticov Ion, Onesciuc Damian, Pavli Vera, soții Ion și Ecaterina Soroceanu, Sadlovschi Gheorghe, Spac Anastasia, Tarasov Alexei, Rudniciuc Condrat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
avea o populație de trei sute de suflete, prin anul 2002 a ajuns la trei sute nouăzeci. De atunci nu știu să mai fi crescut fiindcă s-au mai mutat unii spre centrul comunei.Până a Începe migrația și chiar plecarea În bejenie pe meleaguri mai Îndepărtate, ambele brațe ale pârâului erau populate. Să Începem cu brațul dinspre miazănoapte.Aici chiar În fundul pârâului a stat cândva, cam prin anul 1930, unul Blaga Dumitru căruia Îi zicea Roitoș, poreclă provenită din limba maghiară. Se
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
codrului de răul austriecilor și a ungurilor ca să scape de serviciul militar la Împăratul. Același motiv putea să-l aducă aici și din Bucovina. Din Moldova ori din Basarabia, tot de răul străinilor, ruși sau turci, o fi luat drumul bejeniei. Pe patru buturugi rămase după tăierea copacilor și-au construit un bordei. Nevastă și-o fi găsit el În satele vecine și a adus-o aici, la munte, la poalele Făgetului. Defrișând ceva pădure pentru lemne de construcție și de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și această localitate. Lacătul s-a pus pe porțile combinatului și oamenii au rămas șomeri. Încetul cu Încetul utilajele s-au dat la fier vechi, ajungându-se până la linia ferată care intra În fabrică. Tineretul din fabrică a luat drumul bejeniei să-și caute un rost pentru a supraviețui, iar bătrânii au sporit numărul pensionarilor. Blocurile construite sunt locuite doar de pensionari care Își drămuiesc cu grijă bănuții pentru a-și putea duce viața de la o lună la alta. Bătrânii din
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sat nu mai pot lucra pământul și Îi Întâlnești triști având În față câte un feldeți (50 ml) de rachiu ordinar, sporit cu apă, așteptând un telefon din Italia ori Spania de la copiii și nepoții lor care au luat drumul bejeniei. Combinatul zace În paragină, ca atâtea altele de pe cuprinsul țării. În loc de paznic o haită de câini, care ies În stația de autobuz când știu ei că trece pe acolo cineva În speranța că li se va arunca vreo ciozvârtă. Un
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe aici. Pensia mea Îi mică, dar tot e ceva, mai mult decât nimica. Noroc de copii că-mi mai trimit câte un ban. Băiatul a nimerit mai bine. El e mecanic prin Germania. Toți de aici au plecat În bejenie, cum se spunea mai demult. Răii ăștia au Închis toate fabricile și au conturi prin bănci de milioane. Mă mir cum de-i mai rabdă pământul! Eu am avut câteva iugăre de pământ, În loturi mari, uite acolo peste Mureș
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
profitabil să adun și să Înghesui pe refugiu mai multe persoane, iar În final să ticsesc refugiul. Asta cu atît mai mult cu cît, odată ales, cuvîntul refugiu Îmi dădea ocazia unor sugestii suplimentare legate de o anume panică a bejeniei, de o buluceală confuză și de un abandon al lumii tale autentice și plenare (natura) pentru un adăpost efemer și precar (civilizația). Refugiul mă ajuta să găsesc o situație simbolică pentru specia umană Înstrăinată de o civilizație acaparatoare, care-i
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de război. I-ar fi ajutat să-și ridice moralul, sarcină pe care Jim o găsea tot mai dificilă. Lui Jim Îi plăcea să-și imagineze că, În multe privințe, el era adevăratul conducător al acestei trupe de prizonieri În bejenie. Uneori, cînd ducea carafa grea cu apă și aprindea focul seara În sobă, știa că nu era mai mult decît ajutorul lor de bucătar. Dar fără Jim, care să adune surcelele și să fiarbă cartofii, pînă și doctorul Ransome și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Să ne dea Domnul avere de sănătate. Că alte averi le iau rușii și nu ne mai trebuie... Numai sănătatea-i de bază. Taman un calic trebuia să mă întâmpine, acuma, când mi-am luat traista în băț, plecând în bejenie? chibzui, cu oarece nemulțumire, Petrea Păun. Pe urmă, își spuse, iar, în cuget: Dar cine mai este de treabă în Goldana? Prea puțini gospodari, care să nu fi fost culeși de către tovarăși, cum culegi mărul domnesc de pe creangă. În dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
când începusem și eu, drăgăliță-doamne a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel, împărțit în trei părți, care se țin tot de una: Vatra Satului, Delenii și Bejenii. Șapoi Humuleștii și pe vremea aceea nu erau numai așa un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
un ciclu agricol mai lung a fost Înlocuit de mei care avea un ciclu incomparabil mai scurt (aprilie-iulie) și putea fi cultivat și la munte unde populația de la șes era nevoită de multe ori să se retragă În perioade de bejenie sau pentru păstorit. „Tot acel popor se hrănește cu pâine de mei” spunea un misionar catolic al acelor timpuri În memoriile sale (secolul XVII). Mălaiul lui Vodă (Mihai Viteazul) era denumită În epocă pâinea de mei, iar porecla voievodului era
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
poloni, austrieci și turci, după asediul Vienei din 1683, dintre ruși și turci, începând cu anul 1711 când Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, se aliază cu Petru cel Mare al Rusiei. Conflictele militare se desfășurau pe teritoriul românesc, aducând foamete, boli, bejenia locuitorilor și secătuirea rezervelor țării. În aceste condiții nu este de mirare că vămenii vor să se emancipeze de sub tutela mănăstirii și să se manifeste, în unele cazuri, ca proprietari deplini ai terenurilor, cu drept de vânzare. Astfel, suprafețele cuprinse
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
slujbași, panțiri, profitând și de nesiguranța din țară cauzată de războiul dintre turci și austrieci (1735-1739), când Moldova a fost ocupată de ruși și când „vremuri de tulburare a venirii muscalilor în țară, făcându-se multe mestecături (mutări de populați, bejenie-n.a.) de oameni, jefuindu-se unii pe alții” <footnote T.A.Wickenhauser, op. cit., p. 118 footnote>. Mănăstirea Moldovița încearcă să-și recupereze oamenii fugiți, și la 10 ianuarie 1740 se adresează șoltuzului de Câmpulung „să fie scoși de la panțiri
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
footnote Din tezaurul documentar sucevean, op. cit., p. 257. footnote>, nu a fost aprobată de domnitor. Starea de nesiguranță a locuitorilor din Moldova s-a accentuat în timpul războiului ruso-turc din anii 1768-1774, când foametea, epidemiile, rechizițiile au dat naștere fenomenului de bejenie, de părăsire a satelor, locuitorii căutându-și liniștea în alte părți. Țările Române au fost ocupate de ruși care și-au asigurat neutralitatea Imperiului Habsburgic cu intenția vădită de a ocupa definitiv teritoriile românești. În aceste condiții, o delegație de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
liuzilor din anul 1803, care menționează că în Belcești se aflau 11 bejenari, dar credem că în deceniile următoare s-au așezat în aceste sate și alți străini, după cum sugerează numele unor birnici sau căpătăieri înscriși în catagrafii. De fapt, bejenia, ca fenomen social specific acestei perioade, nu poate fi privită doar ca un exod al populației din Principate, ci se înscrie în acțiunea administrației de stat și a stăpânilor de moșii, de a-și asigura necesarul, mereu în creștere, de
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
s-a datorat împroprietăririlor cu moșii dincolo de Nistru și acordarea de demnități în special boierilor din Moldova dintre Prut și Nistru. Frecvent administrația turcească, dar cu precădere ingerințele fanariote au pus pătura mai avută în situația să ia drumul bejeniei în Polonia, la Cazaci sau slavii din Răsărit unde era prisos de pământuri agricole. Ei trec hotarul împreună cu țăranii de pe proprietățile lor colonizând ținuturi nelocuite din Ucraina și Rusia. Din această categorie să amintim descendenți ai familiilor Râșcanu, Cantacuzino, Balș
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de ocupație, soarta lor a fost îngrozitoare: deportări, asasinate în masă, confiscarea averii, schimbarea numelui, etc. Cei care s-au refugiat, de ordinul mai multor sute de mii, și-au lăsat averea agonisită o viață întreagă și au pornit în „bejenie” cu ce au apucat, grăbindu-se să nu se închidă granița, iar ei să rămână sub ocupație. Pentru ceștia, găsirea unui adăpost, a hranei zilnice, a unui loc de muncă au devenit probleme adesea greu de rezolvat. Pentru statul român
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
tata am plecat într-acolo cu căruța noastră cu doi cai. Aveau în ea tot ce putuseră strânge în grabă la plecare. Rămâneau în locurile cotropite de năvălitorii din răsărit casa, pământul, via, agoniseala lor de o viață întreagă. Începea „bejenia“... ...Am mers cu tata cu căruța timp de 22 de zile până la Târgu-Jiu, unde i-am regăsit pe mama, pe fratele și pe sora mea. Ei au rămas în Târgu-Jiu, la spitalul județean. Tata, preot, a primit parohie într-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
de război, iar mulți copii, din curiozitate sau bravada au căzut victime unor accidente. Apoi am fost martorii evacuării forțate de către ruși a tuturor satelor din această zonă, până aproape de Suceava, de frica partizanilor și am pornit și noi în bejenie,cum i-am văzut pe altii înainte, convoaiele erau formate din căruțe trase de vaci, caii fiind luați de armata rusă, iar în ele sub un “poclid din țoluri” numai văduve, bătrâni și mulți copii, căci bărbații adevărați erau încă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]