228 matches
-
Anii de ucenicie. VI Pe marginea romanului Șoimii (în fapt, un poem eroico-romantic), N. Iorga scria că autorului îi lipsește "cetirea trebuitoare"; altfel spus, perspectiva istorică a narațiunii din 1904 era precară. Imputare aplicabilă, de altfel, și istorisirii Vremuri de bejenie (1907), ca și romanului Neamul Șoimăreștilor (1915). La maturitate, un Sadoveanu atent apelează metodic la documente; cu cinci ani înainte de romanul Nunta domniței Ruxanda (publicat în 1932) adunase informații și date multiple: despre boierii de întâiul și al doilea rang
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
adevărat viața, cu toate lipsurile pe care le îndurau știau să-și înfrumusețeze existența plantând flori în grădină și crescând copii frumoși, viguroși. Mai deducem din urbariul acela că s-au înregistrat atunci 8 gospodării pustiite, cauza fiind plecarea în bejenie, decesul tuturor membrilor din respectivele sesiuni sau prin strămutare. Aceste spații libere urmează să fie distribuite de către nobil altor familii de iobagi în schimbul a diverse slujbe sau presatații. Cei mai mulți supuși și-au lăsat de izbeliște gospodăriile pentru că terenurile ce li
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
era mai mic în comparație cu cel din localitățile din regiunile nefrontaliere, întrucât de aici se putea trece ușor în Țara Românească, după cum era posibil și chiar mai frecvent fenomenul invers. Există o seamă de documente în care se reclamă orașului Brașov "bejenia" unor locuitori din zona Dâmboviței în sate din Transilvania. Nemulțumirile țăranilor brăneni au fost exprimate, în momentele de vârf, alături de Gheorghe Doja, în 1514; de Horia, Cloșca și Crișan, în 1741. Descendenți de-ai lui Cloșca sunt și astăzi locuitori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
obiecte de lux, provenite din țări răsăritene, inclusiv aur, mătăsuri, condimente etc. Nu trebuie să uităm comunicările frecvente între autoritățile locale de pe cele două versante ale Carpaților, cu ajutorul strămoșilor poștașilor, care purtau corespondența oficială în care se reclamau, spre exemplu, bejenia unor localnici dintr-o țară în alta. Anul 1521 este marcat, în acest sens în istoria noastră, ca o dată memorabilă, de când ni se păstrează primul text scris în limba română: "Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către Johannes Benkner, judele Brașovului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
lor avea nevoie. Din inelele de zestre de domnișoară, din porțelanurile și alte lucruri de valoare pe care le avuseră și pierduseră, din toate acestea doar dorul de oameni rămăsese și poate amărăciunea unei nedrepte condamnări a existenței lor la bejenii și repetate refugii. * Am văzut la Galați, după spectacolul de pe stadion dat în cinstea eroicei armate sovietice de ocupație care se întorcea în URSS, am văzut pe coama străzii Traian, un nacealnic strivit cu tot cu motocicletă sub un zid. Gestul voluntar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
care ar putea jigni urechile fine ale neasemuitului așteptat. „O să-l mutăm doamnă! Bine că ne-ați atras atenția.” Și uite așa pentru a purifica locul în așteptarea musafirilor de gradul zero, mâine vor fi exilați și vor pleca în bejenie, pictorii artiști și măgarul turc, Ionel, fiecare în drumul lui. La masă când ni s-a relatat discuția, mai în glumă mai în serios am întrebat cu vocea gâtuită: „Dar de ce nu l-am lega, oare pe săracul măgar de
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel, împărțit în trei părți, care se țin tot de una: Vatra satului, Delenii și Bejenii. Textul ne arată aspectul biografic al „romanului prin narațiunea la persoana I, așa cum o dovedesc și formele verbale: ăeu) stau, îmi aduc aminte, etc. Același text ne vorbește despre „realismul Amintirilor... cu aceste imagini „veridicedespre lumea satului, pe care Creangă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ne dă o serie de amănunte prin care noi recunoaștem satul românesc tradițional, începând de la casa părintească, cu împărțirea satului, poziția geografică, denumirile sugestive ale celor trei părți ale satului: Vatra Satului partea de mijloc; Delenii - locuitorii de la deal și Bejenii - partea cu „bejenari-, cu oameni veniți recent în sat. Toate amănuntele acestea confirmă un alt mare adevăr care s-a spus despre originalitatea lui Creangă: el nu se mulțumește să povestească ce a auzit s-au a văzut în satul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
sunt nu mai puține de trei la număr, unul la Nord-Est de Craiova, altul la Nord de Slatina și celălalt la Nord-Est de Târgul Jiu, ar fi apărut pe harta țării noastre, urmare roirii locuitorilor Cârțișoarei în vremuri de tristă bejenie, cel mai probabil atunci când aceștia s-au putut lipi de alaiul marelui Voievod și Herțeg, Radu Negru, așa cum probabil oameni din Viștea s-au dus să se așeze acolo unde au fondat un Târg al Viștenilor -Târg ot Viștea-, din
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
emigrație s-a datorat Împroprietăririlor cu moșii dincolo de Nistru și acordarea de demnități În special boierilor din Moldova dintre Prut și Nistru. Frecvent administrația turcească, dar cu precădere ingerințele fanariote au pus pătura mai avută În situația să ia drumul bejeniei În Polonia, la Cazaci sau slavii din Răsărit unde era prisos de pământuri agricole. Ei trec hotarul Împreună cu țăranii de pe proprietățile lor colonizând ținuturi nelocuite din Ucraina și Rusia. Din această categorie să amintim descendenți ai familiilor Râșcanu, Cantacuzino, Balș
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
să se îndrepte, în calitatea lui de hatman, deci orașul era suficient de mare în 1711 pentru a adăposti domnitorul în drum spre Muntenia. Cronicarul este martor al invaziei tătarilor („iară tătărâmea tot trecea în sus spre Huși, pre la bejenii, dreptu pradă, ca lupii”); mulțimea năvălitorilor, tătari și turci, înaintea bătăliei de la Stănilești, cuprindea „costișa pănă pre suptu pădure, tot câmpul acela, pănă la Huși”. Ruinarea vechilor curți domnești, printre care se aflau și Hușii, apare secvențial în documente. Curtea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
oameni săraci, dar cinstiți", foștii comuniști și urmașii lor. Sunt oarecum întristat de ce se întâmplă la noi. Și nu vorbesc neapărat de mine. Mă gândesc, de pildă, la cei peste trei milioane de români care au luat drumul amar al bejeniei. Ne iluzionăm că nu mai avem exil, ci "diasporă". E doar un fel de a ne fura pălăria. Nu e doar vina liderilor politici, ce s-au întrecut, vreme de 25 de ani, în corupție, în demagogie și incompetență. E
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
marea șansă a românilor de a pleca în alte țări. Ca și cum a-ți părăsi casa și rosturile din propria țară ar fi o bucurie. Șomajul și sistemul corupt al mafiei multipartinice îi silește pe mulți dintre noi să ia drumul bejeniei, mai rău decât în vremea năvălirilor tătărești. E drept, avem tătarii noștri, bine instalați la cârma treburilor obștești. Nu sunt un nostalgic, dar, de bine,de rău, în perioada dictaturii comuniste orice copil de la țară putea să facă liceul și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Așezarea geografică a româniei la intersecția unor imperii, momentele de conjunctură din anumite perioade istorice, au făcut ca în toate vremurile existenței noastre, să stăm cu sabia în mână,pentru a ne apăra locurile și nația, sau să luăm calea bejeniei prin munți și păduri, pentru anumite perioade de timp și să revenim din nou la vetrele noastre părăsite. Nu vom ști niciodată numărul conaționalilor noștri căzuți pe câmpurile de luptă ale istoriei neamului nostru, sau unde se află mormitele acestora
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
care bat și vor mai bate în fiecare veac, pentru că suntem la poarta trecătorilor oștilor străine. Suntem un copil al Romei,pierdut în pustiul veșnic înnoit al barbarilor și siliți de a trăi mereu perioade îndelungate de timp,de la o bejenie la alta,dar am revenit mereu la albia și țărmurile părăsite pe lungi perioade de vreme. Oricare altă nație,scrie N.Iorga,s-ar fi risipit în lume,s-ar fi destrămat și nu s-ar mai fi întors,noi
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
fier, iar oamenii au fost mitraliați de pe geamuri, scena transformându-se într-un carnagiu îngrozitor. Datorită faptului că satul era evacuat și rămăsese pustiu, cadavrele acelor oameni nevinovați au stat două săptămâni în cele două case. După revenirea sătenilor din bejenie, trupurile celor 42 de oameni au fost scoase, identificate și înmormântate creștinește după regulile și credința fiecăruia. În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că dintre cele 42 de cadavre, 24 au fost ale unor cetățeni din județul Mureș, 3 din
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
interromânești fiind ample și mai importante decât emigrările românilor în alte teritorii, având o contribuție hotărâtoare pentru unitatea poporului român. Evenimentele politice interne determinate de politica marilor imperii, Otoman, șarist și Habsburgic, au contribuit la amploarea sau diminuarea emigrărilor și bejeniilor interromânești, secolul al XVIII-lea situându-se, sub acest aspect, cu mult deasupra celorlalte. într-adevăr, în secolul al XVIII-lea au loc șase războaie pustiitoare între ruși și turci, desfășurate pe teritoriul Moldovei și șării Românești, populația plecând în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
interromânești, secolul al XVIII-lea situându-se, sub acest aspect, cu mult deasupra celorlalte. într-adevăr, în secolul al XVIII-lea au loc șase războaie pustiitoare între ruși și turci, desfășurate pe teritoriul Moldovei și șării Românești, populația plecând în bejenie, în zone mai ferite sau la sudul Dunării. Imperiul Habsburgic își întărește stăpânirea asupra Transilvaniei, acceptă legislația veche ungurească de nerecunoaștere a românilor ca națiune în stat, ceea ce va determina apariția conștiinței național-politice românești (Supplex Libellus Valachorum, 1791, document elaborat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
credință față de împărăteasa Maria Tereza (1740-1780) și față de Iosif al II-lea, rămas singur împărat între 1780-1790 - Jurământul de credință trebuia depus de grănicerii Regimentului 2 Năsăud, cărora li s-a propus eliberarea din iobăgie, promisiune amânată care a amplificat bejenia țăranilor români din Ardeal spre zona de nord-vest a Moldovei care, începând cu toamna anului 1774, va fi ocupată de Imperiul Habsburgic, privind numele de Bucovina. în legătură cu bejenia țăranilor români din comitatele ardelene de la granița cu Moldova trebuie privită și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
li s-a propus eliberarea din iobăgie, promisiune amânată care a amplificat bejenia țăranilor români din Ardeal spre zona de nord-vest a Moldovei care, începând cu toamna anului 1774, va fi ocupată de Imperiul Habsburgic, privind numele de Bucovina. în legătură cu bejenia țăranilor români din comitatele ardelene de la granița cu Moldova trebuie privită și înțeleasă întemeierea satului Lunca din comuna Filipeni, județul Bacău, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, eveniment care comportă o dublă bejenie: o trecere peste munți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numele de Bucovina. în legătură cu bejenia țăranilor români din comitatele ardelene de la granița cu Moldova trebuie privită și înțeleasă întemeierea satului Lunca din comuna Filipeni, județul Bacău, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, eveniment care comportă o dublă bejenie: o trecere peste munți a numeroase familii românești din Ardeal și așezarea lor în 80 de sate din Bucovina și apoi o trecere a unei părți din această populație peste „Cordon”, peste granița dintre Bucovina și Moldova, care și-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai rămas pe loc, la primăvară, vor pleca în altă parteî” O anchetă a autorităților făcută în 1779 (satul Ieciu, Jud. Mureș) dezvăluie cauzele pentru care țăranii români (niciodată și țăranii unguri!) iau drumul spre Moldova.: „Cei mai mulți iobagi pleacă în bejenie din pricina sărăciei ce bântuie între țărănimea din țara noastră. Robotele, dăjdiile cărăușiile la depărtări mari sunt mai multe decât să poată a fi suportate, fiindcă domnii au cuprins în timpul din urmă tot pământul cel bun pe seama lor și iobagii n-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
condusă de Tănase Tudoran, care i-a îndemnat pe grăniceri să nu depun jurământul de credință față de împărat, atunci când se sfințeau steagurile regimentului grăniceresc din Năsăud. Această revoltă, determinată, în principal, de menținerea stării de iobăgie, a amplificat fenomenul de bejenie în Moldova, dup cum este scris în „Consignațiunea lui Enzenberg” din 1778, care, înainte de a ajunge guvernator militar al Bucovinei, a fost comandantul regimentului grăniceresc Năsăud. Bătrânul Tănase Tudoran a lăsat mărturie peste timp ca niciodată românii s nu se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ani) a fost condamnat la moarte prin tragere pe roată, la locul numit „Mocirla” pentru instigații la revoltă și nesupunere, împreună cu alți trei țărani executați prin spânzurare și a căror trupuri au fost expuse mai multă vreme la locul execuției. Bejenia ardelenilor spre șara Românească și spre Moldova avea un caracter organizat, erau conduși pe potecile munților de oameni cunoscători, erau înarmați cu puști, lănci și unelte agricole, inclusiv femeile, plecau cu tot avutul și familia. Se poate spune că în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ungureni (așa li se spunea românilor veniți din Transilvania stăpânită de unguri) sunt și în județul Bacău; Ungureni și Lecca-Ungureni, dar sunt răspândite în toate județele țării. Emisarii plecați din Moldova și șara Românească, trimiși de domnii șărilor Române încurajau bejenia și le arătau avantajele materiale oferite de noua stăpânire. Din cele două conscripții făcute de guvernatorul militar al Bucovinei generalul Enzenberg, în 1778, în lunile ianuarie și decembrie, rezultă că la prima conscripție au fost înregistrate 1200 familii cu 5018
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]