481 matches
-
Stalin este de fapt în război cu propriul său popor. Secțiile IC trebuie să stea de gardă în jurul „patriei celor ce muncesc”. 1 august - aniversarea primului conflict mondial - este instituită zi de luptă contra războiului, ocazie de mobilizare contra intențiilor belicoase puse pe seama învingătorilor, Franța fiind „promovată” în 1931 la rangul de pericol principal. Lupta pentru pace și apărarea URSS Date fiind tensiunile din Extremul Orient, IC organizează la Amsterdam, între 27 și 29 august 1932, Congresul contra Războiului; el este
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Turcia de NATO. El a cerut la 1 august 1950 Statelor Unite, Franței și Marii Britanii ca Turcia să devină membră a Alianței. Dar existau mari probleme în zona de est a Mediteranei - arabii și Israelul, la care se adăuga și poziția belicoasă a Uniunii Sovietice față de Turcia. De aceea, aderarea Turciei la NATO trebuia să pară doar dorința ei și nu un interes al vest europenilor sau americanilor. Pentru că Turcia n-a fost invitată să adere în septembrie 1950, s-a făcut
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
pe femeie cu un rol diferit, bine determinat pe pămînt. Americanii par să se trezească din coșmarul trăit în Irak. În tot cazul, victoria categorică a democraților asta ne sugerează. A început alungarea uliilor, iar cel puțin unul dintre ei, belicosul Donald Rumsfield, a început să aibă probleme și cu justiția datorită crimelor și abuzurilor la care s-au dedat soldații americani. În aceste condiții, estimez că cel mai tîrziu Crăciunul anului viitor îi va regăsi pe aceștia întorși acasă, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
este un exemplu care ar trebui să prezinte interes pentru teoreticienii contemporani ai societății civile, deoarece întreaga preocupare a acestui model fusese de a instituționaliza mijloacele de violență în așa măsură încît calitatea nejustificabilă a violenței de stat și anarhia belicoasă dintre state, tipică modelului westfalian, să fie înlăturate 14. Urme puternice ale spiritului philadelphian, în mod deosebit dorința de a pune capăt violentei anarhii a sistemului de state-națiune, nereglementat prin reglementări politico-legale și prin participarea publică la puterea asupra mijloacelor
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
violul) și genocidul. Atacul din secolul al XX-lea asupra modelului westfalian s-a concentrat nu numai asupra reducerii cantității și tipurilor de violență din lumea hobbesiană a relațiilor dintre state. Conduse de maxima că statele sînt cu atît mai belicoase cu cît își exercită mai violent puterea asupra propriilor supuși, eforturile constituționale internaționale s-au concentrat și asupra pacificării interne a statelor. Consiliul Europei, fondat în 1949, avînd trei obiective de bază democrație pluralistă, angajamentul pentru statul de drept și
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
în poemul "Zăpodie") își îngăduie imposibile derapaje într-un idiolect aproape macheronic al paiațelor și măscăricilor, pitoresc, truculent, cu mixturi de paremiologie și cruzime deochiată. Idiolect ce dă copia neretușată a pustiului sufletesc, a necurățeniilor și primitivismului condiției de fantoșe belicoase, ridicole, dezgustătoare, prinse în mâzga unor dispute de mortăciuni cu ifose. Mascaradă, bufonadă, carnaval al măștilor turpitudinii, toate acestea explică deșănțarea limbajului, abolirea comunicării în favoarea ritualului mecanic, al caraghioslâcului într-o multiformă tehnică a grotescului fizic și fiziologic, după cum arată
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
epistemelor rivale. Confruntați cu imensitatea sarcinii, cei mai mulți creștini aleg fie soluția discreditării universalității teologiei prin îmbrățișarea unei retorici sectare, retrograde și antiistorice, fie soluția comodă a coabitării cu normele lumii, împotriva exigențelor tradiției. Această ultimă decizie presupune suspendarea tuturor întrebărilor belicoase ale teologiei - cele care eventual ar viza, în termenii lui Carl Schmitt, distincția politică dintre „prieteni” și „adversari”. Aceste întrebări spinoase dau nu doar sens dezbaterilor intelectuale, ci prepară un climat salubru pentru angajamentul civic și testează sentimentul apartenenței fiecărei
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Părinții mărturisitori este, de aceea, o sarcină care depășește cu mult simpla competență academică. Dinamica istorică a limbajului teologic al Ortodoxiei ne poate ajuta să depășim retorica opoziției ideologice între „dușmanii credinței” - o categorie indispensabilă? - și „apărătorii Ortodoxiei”. Nici retorica belicoasă, nici mobilizarea politică nu țin cont de lecția Evangheliei atunci când este vorba despre mărturisirea Adevărului. Firește, panoplia retorică a Părinților Bisericii ne-a livrat un irefutabil portret-robot al ereziei; firește că diavolul este „tatăl minciunii” (In. 8,4). Oricine „care
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Reapare, în schimb, nostalgia „tinereții fără bătrânețe”, ameliorată doar de legile televizuale ale iconoclasmului. Dimensiunea erotică a sublimului cu funcție de Ersatz nu este neapărat determinantă. Aceeași critică a „prezenței” și „identității” poate ajunge denunț estetic al reprezentării printr-o cenzură belicoasă a proporțiilor. Aici, problematica metafizică reapare sub o înfățișare mai generoasă. Războiul cubist împotriva reprezentării continuă, atunci când nici contemplația iconică a medievalilor, nici transfigurarea impresionistă a modernilor nu mai revendică vreo actualitate. Sub semnătura lui J. Pollock, de pildă, sublimul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a rămas cel mai important reper în definirea apartenenței etnice. Cele două Franțe care au schimbat lumea, revoluționară și, apoi, imperială, au jucat un rol crucial în insuflarea și propagarea acestei identități. Războaiele nu s-au mai purtat între elite belicoase, ci s-au bazat pe armate populare. Animate de idealuri, armatele franceze au aprins flacăra naționalismului, care s-a răspândit cu repeziciune în Europa. Trebuie consemnat că, în paralel, în aceeași epocă, la Paris s-a creat o identitate subsumată
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
s-a perpetuat până în prezent de-a lungul unui șir de generații începând cu perioada străveche. Și nu este doar cazul nostru, ci și al altor nații din Balcani. Acești oameni liniștiți au preferat să devină supuși ai unor populații belicoase (Hg R1b, R1a, Q și N), care s-au aciuat pe lângă dânșii. Au stat deoparte și au privit cum hoardele duceau lupte crâncene pentru putere. Se uitau din țarinele pe care le trudeau din greu la cum se perindau pe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a vieții și a morții. Așa au putut aceste populații să-și poarte moștenirea în timp până în zilele noastre. Au rămas pe pământurile noastre ca niște pietre peste care a curs, năvalnic, apa războinicilor. Neîntâmpinând nicio rezistență, invazia diverselor triburi belicoase a fost, exceptând unele episoade, pașnică. Supraviețuirea peste milenii a populației bărbătești, care reprezintă și astăzi majoritatea covârșitoare în țara noastră, constituie o probă de netăgăduit (mai ales dacă o vom compara cu destinul unor linii masculine masacrate aproape în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cu sfințenie tradițiile neamului pe baza cărora s-a născut identitatea noastră. Totuși, trebuie să evidențiem că această minune a fost posibilă și superiorității civilizaționale pe care am avut-o în raport cu o parte dintre invadatori. Astfel, asimilarea unora dintre triburile belicoase s-a datorat și necesității lor de a se adapta la un mod de viață superior pe care l-am dezvoltat de-a lungul veacurilor. Este cazul aparte al hoardelor turco mongole care, obligate, de regulă, de schimbările climatice abrupte
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
spre vârsta fragedă a prunciei și chiar a copilăriei lor. Nevoite să înfrunte, încă de la naștere, vitregiile naturii, aceste triburi au avut o proeminentă componentă patriarhală, pe fondul căreia s-au manifestat pornirile lor războinice. Nu în mod întâmplător, populațiile belicoase (indo europene și turanice, aparținând Hg R1b, R1a și Q)139, care ne-au invadat pământurile, au fost zămislite undeva între Asia Centrală și Marea Caspică. Subzistența lor a depins de partea masculină a comunității care, pentru a valorifica resursele limitate
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
faptul că populațiile indo europene nu au fost unitare din perspectiva capacității politice, aspect care s-a repercutat asupra naturii și evoluției statelor întemeiate. Este posibil ca triburile celto italice, din care au rezultat germanicii, să fi fost mult mai belicoase decât cele ponto caspice, din care au derivat slavii. Din populațiile la nivelul cărora predomina Hg R1a, au făcut parte atât traco ilirii, cu ramura geto dacă, cât și sarmații. Ar putea însemna că aceste triburi erau mult mai capabile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
politice britanice nu puteau admite accesul Imperiului rus - prin exercitarea unui adevărat „protectorat” asupra Bulgariei - la Bosfor, Dardanele și Marea Mediterană, după cum nu era de dorit nici Întărirea poziției acestuia prin noile anexiuni din Asia. Prin urmare, Anglia adoptase o atitudine belicoasă, o parte a flotei sale ocupând Strâmtorile <ref id="107"> 107 Richard Millman, op. cit., p. 382, 387. </ref>, ceea ce avea să dea anumite speranțe Guvernului princiar față de o posibilă sprijinire a revendicărilor românești. Opoziția față de constituirea unui mare stat slav
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
internațional devenise extrem de periculoasă, fiind absolut necesară, pentru asigurarea existenței naționale și garantarea frontierelor, integrarea Într-un sistem de alianțe. Privite Într-o asemenea perspectivă, nu sunt deloc surprinzătoare tatonările diplomatice, din perioada imediat următoare, pe lângă Puterile Centrale. Atitudinea din ce În ce mai belicoasă a Rusiei și tendința sa evidentă de a exercita un veritabil protectorat asupra Bulgariei <ref id="148"> 148 Semnificativ este faptul că doi generali ruși dețineau portofoliile de la Război și Afacerile Străine; vezi Pierre Renouvin, Histoire des relations internationales, tom
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
literară a publicației a căpătat contururi nete în anii 1914-1916, în care varianta galbenă prezzoliniană a lăsat loc celei albe, conduse de Giuseppe De Robertis.87 Dorind să impună legătură indestructibila dintre literatura și viața, departe de orice atitudine retorica belicoasa, De Robertis a restrâns domeniul de interes al publicației la cel literar. Gestul ar putea fi un prim semn de neimplicare a intelectualului, de izolare a acestuia de societate ce s-a manifestat în perioada următoare.88 Refuzând să îi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
nu a crezut necesar să intervină pentru a interzice demonstrațiile și protestele împotriva războiului, crezînd că amploarea lor redusă nu reprezenta nici un pericol pentru efortul de război susținut de majoritatea irlandezilor. De asemenea, nu s-a încercat deloc temperarea elanului belicos al unioniștilor ulsterieni, care văzîndu-și liderul în guvernul britanic, au simțit că se îndreaptă cu pași mari către o rezolvare favorabilă excluderii unui număr de comitate ulsteriene de sub incidența legii autonomiei. În ciuda faptului că politicienii englezi sperau la începutul primului
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
triburilor secesioniste. Primul calif Abu-Bakr a reușit să unifice cea mai mare parte din peninsulă prin sabia lui Halid ibn-al-Walid. Arabia a trebuit să se cucerească pe sine însăși înainte de a cuceri lumea. Succesele înregistrate în aceste campanii interne, spiritul belicos al triburilor de acum fraternizate și atracția regiunilor prospere din aria mediteraneeană, au determinat continuarea expedițiilor spre nord în deceniile următoare, soldate cu întemeierea diferitelor formațiuni califale. Califatul Omeiazilor (Califatul de la Damasc) a fost consecința directă a atracției inițiale irezistibile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
maselor" (ibid., op. cit., pag. 169), nici faptul de a "dezvălui în mod concret forța maselor populare și de a depăși resemnarea" (ibid., op. cit., pag. 169) nu constituie bazele unei filosofii politice oarecare. Nu există, ca și în trecut, decît aforisme belicoase " A pedepsi pe unul, înseamnă să vindecăm o sută" (ibid., op. cit., pag. 161), sfaturi privitoare la arta și modalitatea de a-i crea o proastă dispoziție burghezului sau de a-l teroriza (ibid., op. cit., pag. 159); pentru a termina prin
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
1924 scoate împreună cu Victor Brauner, Marcel Iancu, M. H. Maxy ș.a. unicul număr al revistei „75 HP”. Semnează atât cu numele literar (dat de E. Lovinescu), cât și cu pseudonimele Alex. Cernat, Roneiro Valcia. Mai publică manifeste, articole de atitudine belicoase, poeme ultrabizare în revistele „Punct”, „Integral” (la care figurează ca redactor) și „unu” (unde e, de asemenea, în redacție). „Iepurele sfios - scrie Lovinescu - vrea să necheze și să muște, vrea să smulgă și să sfâșie ca leii.” Revenit în 1929
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
concrete din partea statelor membre și a Organizației Mondiale în egală măsură. (3) Abordarea eminamente pozitivă. Atât prin conținut, cât și prin forma de exprimare, toate inițiativele vădeau o ținută conceptuală elevată. Ele evidențiau o linie de demarcație între o viziune belicoasă, impregnată de acuze, reproșuri și imprecații, și o abordare bazată pe luciditate și raționalitate, ambele postulând respectarea normelor de civilitate, cooperare și înțelegere. Accentul era pus invariabil pe necesitatea conjugării eforturilor statelor membre în vederea căutării de soluții rezonabile problemelor ridicate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Se nimerise bine că am avut timpul suplimentar oferit de Ben, pentru că alcătuirea acestei scrisori mi-a înghițit toată seara. Era, într-adevăr, o scrisoare dificilă și forma ei finală era departe de a mă mulțumi. Prima versiune fusese mai belicoasă, dar James, căruia i-o arătasem, mi-a atras atenția că dacă-l acuz pe Ben că-i un despot și un tiran, ar putea reieși că Hartley s-a plâns de el. N-aș fi putut justifica asemenea acuzații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
polemică, ușurința de a-și face inamici datorită stilului său caustic, ironic și atacul declanșat de Luceafărul asupra unor scriitori proletcultiști au venit ca o mănușă adversarilor lui Eugen Barbu, care, prin intermediul consfătuirilor cu Nicolae Ceaușescu, au impus ideea că belicosul prozator ar fi un recalcitrant incurabil al literaturii române, un ațâțător al patimilor scriitoricești. Că inamicii lui Eugen Barbu - nu puțini și bine organizați - și-au impus punctul de vedere în fața lui Nicolae Ceaușescu, mediatorul suprem al acestor dispute literare
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]