807 matches
-
acest anotimp în care poeții au „brațele învinse". Sub pustiul pe care ți-l închipui, pustiu de lume fără rost, e freamătul acestor mașini ocupate, duduirea unei clase de străini aliniați. Care nu mai discută nici măcar nimicurile fără miez din berăriile lui Caragiale, ci au deprins, pînă la excelență, știința dea fi singuri. De-a trăi singurătatea obligațiilor, pe care fiecare și le duce cum poate: „Te pierzi în golul singurătății,/ O, suflet al meu, de lume fugar,/ E ora când
Obligații by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6877_a_8202]
-
că "nu există roză fără spini", ori de virtuoz al ambiguității, în stare oricînd să-ți demonstreze că, în chestiunea bulgară, nu stăm "nici așa, nici altminterea". Carevasăzică, nici bine, nici rău. E o cale de mijloc numai potrivită cu berăria. Fiindcă, dacă n-ar fi probleme, n-ar avea tîlc adunarea. Dacă n-ar fi cine să se ocupe de ele, superba pierdere de vreme ar prinde iz de imoralitate, ori de inconștiență. Dar așa, iluștri chibiți ai mizelor altora
Carul cu bere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7510_a_8835]
-
venirii unui urmaș ("Nu pot, monșer, pentru ca să stau când face" - Situațiunea), înecate în bere și-n politică. Departele, pe care nu poți să-l influențezi, dar poți să-l discuți, e, întotdeauna, mai ispititor. De la "cafine central", și nicidecum de la berărie, începe dezordinea publică. Berăria, mult mai inofensivă, e spațiul disputelor care se animă și se dezumflă pe verticală, căzînd în sine, cu intonația acelui "nu mai ai nici un haz" din finalul C.F.R.-ului. Luarea Plevnei, dată în presă cu o
Carul cu bere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7510_a_8835]
-
pot, monșer, pentru ca să stau când face" - Situațiunea), înecate în bere și-n politică. Departele, pe care nu poți să-l influențezi, dar poți să-l discuți, e, întotdeauna, mai ispititor. De la "cafine central", și nicidecum de la berărie, începe dezordinea publică. Berăria, mult mai inofensivă, e spațiul disputelor care se animă și se dezumflă pe verticală, căzînd în sine, cu intonația acelui "nu mai ai nici un haz" din finalul C.F.R.-ului. Luarea Plevnei, dată în presă cu o lună înainte să fi
Carul cu bere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7510_a_8835]
-
cu muscalii. Căldura mare, lucru ciudat, nu se stinge cu bere. În Petițiune, băutura care amețește e apa chioară, iar în Gazometru e sugerată, în trecere, scăderea unei damigene. Dovadă că berea n-are amestec în pierderea lucidității. Stîlpii de berărie știu foarte bine pe ce lume se află, fiind mai curînd niște cinici, decît niște exaltați. De pildă, Iancu (Verigopolu), plătind o bere cu o hîrtie de o sută, din micile economii ale lui madam Aglae. Care-l ajută, om
Carul cu bere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7510_a_8835]
-
-și facă probleme mari. Un ideal de atins, în felul lui. Dacă ai cu ce... Dacă nu, dacă nervii nu te țin la acest ritual al amînărilor, cu iluzia neîntrupată a unui țal care va încheia socotelile, te porți, în berărie, ca un neavenit. De pildă, d. Anghelache sare de numărul obișnuit de pahare și se aprinde a scandal. Bea din ce în ce mai mult, vorbește din ce în ce mai tare. țal-ul pe care-l strigă disperat ("Nu vezi că bat de un ceas, și nu
Carul cu bere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7510_a_8835]
-
o notă de plată. Care să-l exonereze de răspunderi, de suspiciunea insuportabilă a dezonoarei. Care să-i redea libertatea, să-l lase să se ridice și să plece. Doar că, în refrenul etern repetabil "băiete, încă un rând", din berărie nu e scăpare. Cum nu e nici din birocrația aparent laissez-faire din care, rămînînd în cercul acelorași, insolubile, probleme, se iese la bere. Niciodată afară. Tristețea drapată în convivialitate a băutorilor de bere e tristețea trăncănitoare a lumii lor. Nu
Carul cu bere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7510_a_8835]
-
desprinderii. Dependenți de onoare, de familie, de lumea măruntă care-i cunoaște și-i recunoaște, nu pot să devină niște ratați, în sensul adevărat al cuvîntului. Preferă să se rateze cu încetinitorul, la fel de sistematic cum și trăiesc. Așa că escapadele la berărie ascultă de legea repausului duminical. Cetățenii onorabili trebuie, după aceste scurte Saturnalii, să revină în mecanism: "Eu - răspunde omul nostru - mă duc la atelier... După repausul duminical, începem la șapte... Sunt șef de echipă, nu pot să fac blau." Nu
Carul cu bere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7510_a_8835]
-
parte” și „pe de altă parte”. Într-o zi spunea că aici se sufocă și amuțește, în altă zi - că acolo, fiind fără mediul vital al limbii ruse (...) va amuți. „Știți, să auzi limba în tramvai, la baia publică, la berărie. Iar acolo ai numai limba pe care ai dus-o cu tine. Asta pentru că poetul nu poate trăi fără mediul lingvistic...” Și așa a lungit-o până la jumătatea lunii mai. Între 22 și 30 mai 1974 avea să aibă loc
Brodski: Drumul de la pierde-vară la laureat Nobel by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5895_a_7220]
-
ale ebrietății", în care a dorit să prezinte cum se schimbă atitudinea unui personaj pe măsură ce cantitatea ingerată de alcool crește. Din păcate, cele cinci stadii ale ebrietății pot fi cu ușurință recunoscute și astăzi, în cluburile în vogă sau la berăriile de cartier, scrie webcultura.ro.
Stadiile ebrietății, în fotografii vechi de 150 de ani by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62233_a_63558]
-
drept cuvânt extraordinar? „Și ce mai poți dărui când și cui/ Poate o dantelăreasă/ O parașutistă/ O zi mai ascuțită decât o lamă/ Și care o să-ți ia cât mai puțin timp// O singură lovitură de coasă/ Și toate mesele berăriei se vor lăsa în genunchi/ Și nu vor înceta să se roage// Un singur mister cel al halbelor de bere vărsate/Minuscul popor sau adunătură de blonde/ Mărșăluind către călcâiul tău și nemaiprididind să-l servească [subl. mea]// Și apoi
Un optzecist din anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6057_a_7382]
-
mici. „Fiind o bere nepasteurizată termenul de garanție este de doar 2 luni, ceea ce înseamnă că întotdeuna se va bea berea proaspătă, va ajunge în pahar repede după ce a fost scoasă din tancul de fermentare", a declarat Alexandru Geamănu, proprietar berărie manufactură. O altă opțiune sănătoasă este berea de ghimbir, pe care o puteți face chiar și acasă. Rețeta este foarte simplă: puneți în blender rădăcina de ghimbir, zeama de lămâie și miere după gust. Dacă vreți să faceți doi litri
Berea, sănătate curată. Cât ar trebui să bea o femeie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62072_a_63397]
-
Simona Vasilache La sfârșitul lui 1930, Mateiu Caragiale publică, în Gândirea, un prim fragment dintr-o poveste rămasă neterminată, Sub pecetea tainei. Decorul acestei povești e caragialian pe de-a întregul: o berărie, chiar dacă una pricopsită, în care un amic ieșit la pensie din poliție deapănă amintiri. Numele lui ? Rache, întregind o serie. Un Lache mai pedant, mai asprit, om de viață, dar și de lecturi solitare, proprietar și familist, dar robit farmecelor
Celălalt Anghelache by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6213_a_7538]
-
conversație de pahar, despre ultimul măritiș al coanei Masinca Drângeanu (în paranteză fie spus, numele ei - și, nu mai puțin, firea - o arată de întrupare feminină a craiului, zis uneori și drângălău), se schimbă într-o istorie complicată, când în berărie intră o femeie însoțită de o „oarecare taină". O văduvă, adică o instituție socială care, la Caragiale fiul și tatăl, nu mai are nimic de pierdut. Din gura ei iese adevărul. Doar că văduva aceasta tace și-și consumă, în
Celălalt Anghelache by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6213_a_7538]
-
este Gogu Nicolau, un anonim: „Scotocii prin toate fundurile de sertare ale ținerii mele de minte, fără a găsi nimic legat de acest nume." Un funcționar a cărui legendă se consumă între cei ca el, fără să depășească, vreodată, ușa berăriei. Un nene Anghelache. Viața și-o duce într-un caragialism perfect, într-o pereche de case din Sfinții Apostoli, peste care plutește umbra lui 7 și 7 bis: „case gemene, sistem vagon, una în fața celeilalte, amândouă cu totul la fel
Celălalt Anghelache by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6213_a_7538]
-
negustorilor, hanurilor și viilor, cu evocarea universului muntenesc alcătuit din mahalale, biserici, oboare, maidane, piețe și restaurante, cu ulițele desfundate sau cu podurile legînd sudul de nordul tîrgului, cu bulevarde și cu magistrale construite cu încetul după model occidental, cu berăriile întinzîndu-se sub umbra copacilor și cu palatele ascunse îndărătul zidurilor de verdeață, sau cu zecile de cofetării din centrul orașului - toate aceste „fantome" urbane ajută cititorul să intuiască atmosfera de odinioară a Capitalei. „Cofetărie vine de la cofeturi, care în limba
Reședința domnească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6166_a_7491]
-
pe dl Lefter (în pielea lui se găsește Macedonski însuși, în anii când îl cunoaște Cincinat Pavelescu, cel care primește Castelele... cu dedicație), e o sursă de îmbogățire spre risipă. Nu în societate, cum era tiparul obișnuit, al grandomaniei de berărie sau de cafenea, ci în natură. „Pustia de nisipuri plină/ Precum e cerul de lumină" e, fără nume, o altă himeră a Bagdadului. Frumusețea ei, de vis, este impracticabilă în realitate, tocmai fiindcă societatea tentează mai mult decât natura. Iar
Bagdadii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6275_a_7600]
-
sancțiunea). Orice complezență a dispărut. Pălăria pică, deci, între două lumi. De la pălăriile spectaculoase, ca ale eroinelor de five o’clock - întrebarea-cheie despre „Protopopeasca a tânără” este „cu ce pălărie era?” - la acelea fără nici un fason, atârnate în cuierul vreunei berării, acoperământul quatre saisons face și platitudinea, și ridicolul unei societăți în care eleganța nu se mai poartă. Este întruparea pretențiilor de distincție, care sfârșesc în cea mai desăvârșită uniformitate. Ușoară, de vară... În vremea când, în varianta pentru dame, li
Pălăriile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5467_a_6792]
-
din prezent și întorcându-se în prezent: violarea interiorității, expunerea ei din frica de oglindă (un cuvânt care apare rar la Caragiale și numai cu intenția deformării, a sporirii - dacă așa ceva se poate - a vidului), principiul realităților comunicante (secția, orașul, berăria, mahalaua - „universuri logopatice” - și „ritualul halucinogen” al carnavalului), formele fără fond (de la primarul Cuțiteiu din Păcat... până la venerabilul Trahanache din O scrisoare pierdută), întemeierea ființei prin verbalitatea cu registrele sale diferite (sentimentalitate, automatizare până la confortul patului lui Procust, cult al
Cele două ipostaze ale criticului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/5399_a_6724]
-
Planurile de dezvoltare pentru anul viitor ale omului de afaceri Dragoș Petrescu prevăd investiții de peste 1,5 milioane de euro în deschiderea a cinci restaurante. Dintre acestea, două vor fi berării Hanul Berarilor, două restaurante City Grill și unul Buongiorno. Pe lângă acestea, Petrescu intenționează să acorde și cinci francize BackWerk. “Da, am avut un an senzațional. Niciodată nu am crezut că o să mă pot dezvolta atât de bine și că se
Dragoş Petrescu de la City Grill va deschide cinci restaurante în 2011 () [Corola-journal/Journalistic/53423_a_54748]
-
extind cât de mult pot pe acest segment, un segment unde nota de plată e mult mai mare decât la un restaurant obișnuit, unde oamenii stau mai mult, unde se fac petreceri și așa mai departe”. Nota de plată în berăriile lui Petrescu trece de 20 de euro pentru 2,5 persoane, în timp ce la restaurantele City Grill sau Trattoria Buongiorno este undeva la 15 euro. Citiți mai multe despre afacerile din Centrul Vechi al Capitalei pe
Dragoş Petrescu de la City Grill va deschide cinci restaurante în 2011 () [Corola-journal/Journalistic/53423_a_54748]
-
codoșlâcuri nu le strică alibiul. La urma urmei, cui i-ar folosi? Probabil că încurcăturile cele mai celebre, ținând de apele-ape ale caracterului - dacă se poate spune așa - moftangiilor sunt cele din Amici și din Infamie... Decorul diferă, este de berărie fără ștaif, unde oricând se poate întâmpla un accident. Cineva sau ceva se amestecă și identitatea, cam precar construită, a unei atitudini sau a unui gest, se arată a fi cu totul altceva. Îi putem alipi aici, la amicii care
Identitate... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5214_a_6539]
-
cu consecințe uneori comice, alteori dramatice - În vreme de război, bunăoară, preia același procedeu - face pereche cu identitatea care se deșiră. Cine mai este nenea Anghelache, după ce și-a părăsit soclul de funcționar fără prihană? Nimeni. Amicii nu caută, din berărie în berărie, o persoană pe care să o prevină, ci o identitate pe care să o recupereze. Doar că ea nu mai este de regăsit. Un singur pas în lături anulează momentul și compromite schița. La fel, cine mai este
Identitate... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5214_a_6539]
-
uneori comice, alteori dramatice - În vreme de război, bunăoară, preia același procedeu - face pereche cu identitatea care se deșiră. Cine mai este nenea Anghelache, după ce și-a părăsit soclul de funcționar fără prihană? Nimeni. Amicii nu caută, din berărie în berărie, o persoană pe care să o prevină, ci o identitate pe care să o recupereze. Doar că ea nu mai este de regăsit. Un singur pas în lături anulează momentul și compromite schița. La fel, cine mai este domnul Lefter
Identitate... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5214_a_6539]
-
în eter trebuiau acoperiț i cu banii Asociației Prietenilor Ceainăriei Ruse. Iar gaura din casa admiratorilor uncropului, prevăzătorul președinte preconiza s-o cârpească cu ajutorul unei alte asociații, la a cărei organizare lucra în prezent. Această asociație era Jos Mâinile de pe Berării. Vestea adusă de Evsei Lvovici dărâma dintr-un foc sistemul perfect de relații dintre asociațiile voluntare, construit cu atâta dragoste de președinte. Continuând să se uite ciudat la Ioannopolski, președintele spuse cu o voce agasantă: - Trebuie pus un mai mare
Ilf și Petrov - 1001 de zile sau Noua Șeherezadă () [Corola-journal/Journalistic/5220_a_6545]