215 matches
-
Aaron și veșmintele lui, fiii lui și veșmintele lor în slujba Domnului. 22. Să iei apoi grăsimea berbecelui, coada, grăsimea care acopere măruntaiele, prapurul ficatului, cei doi rărunchi cu grăsimea care-i acopere și spata dreaptă; căci acesta este un berbece de închinare în slujba Domnului; 23. din coș să iei din azimile puse înaintea Domnului, o turtă de pîine, o turtă cu untdelemn și o plăcintă. 24. Toate acestea să le pui în mîinile lui Aaron și în mîinile fiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
legănat înaintea Domnului. 25. Să le iei apoi din mîinile lor și să le arzi pe altar, deasupra arderii de tot; aceasta este o jertfă mistuită de foc înaintea Domnului, de un miros plăcut Domnului. 26. Să iei și pieptul berbecelui care va sluji la închinarea lui Aaron în slujba Domnului, și să-l legeni într-o parte și în alta, ca un dar legănat înaintea Domnului: aceasta va fi partea ta. 27. Să sfințești pieptul legănat și spata ridicată din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
care va sluji la închinarea lui Aaron în slujba Domnului, și să-l legeni într-o parte și în alta, ca un dar legănat înaintea Domnului: aceasta va fi partea ta. 27. Să sfințești pieptul legănat și spata ridicată din berbecele care va sluji la închinarea lui Aaron și a fiilor lui în slujba Domnului, pieptul legănîndu-l într-o parte și într-alta, spata înfățișînd-o înaintea Domnului prin ridicare. 28. Ele vor fi ale lui Aaron și ale fiilor lui, printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
închinați în slujbă. 30. Vor fi purtate timp de șapte zile de acela din fiii lui, care îi va urma în slujba preoției, și care va intra în cortul întîlnirii, ca să facă slujba în sfîntul locaș. 31. Să iei apoi berbecele pentru închinarea în slujba Domnului, și să pui să-i fiarbă carnea într-un loc sfînt. 32. Aaron și fiii lui să mănînce, la ușa cortului întîlnirii carnea berbecului și pîinea din coș. 33. Să mănînce astfel tot ce a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
locașului cortului întîlnirii. Copiii lui Israel au făcut tot ce poruncise lui Moise Domnul: așa au făcut. 33. Au adus locașul la Moise: cortul și toate uneltele lui, copcile, scîndurile, drugii, stîlpii și picioarele lui; 34. învelitoarea de piei de berbece vopsite în roșu, învelitoarea de piei de vițel de mare, și perdeaua de despărțire; 35. chivotul mărturiei și drugii lui și capacul ispășirii; 36. masa cu toate uneltele ei, și pîinile pentru punerea înaintea Domnului; 37. sfeșnicul de aur curat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
mîinile tale Ierihonul și pe împăratul lui, pe vitejii lui ostași. 3. Înconjurați cetatea, voi toți bărbații de război, dînd ocol cetății o dată. Așa să faci șase zile. 4. Șapte preoți să poarte înaintea chivotului șapte trîmbițe de corn de berbece; în ziua a șaptea, să înconjurați cetatea de șapte ori, și preoții să sune din trîmbițe. 5. Cînd vor suna lung din cornul de berbece, și cînd veți auzi sunetul trîmbiței, tot poporul să scoată mari strigăte. Atunci zidul cetății
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
faci șase zile. 4. Șapte preoți să poarte înaintea chivotului șapte trîmbițe de corn de berbece; în ziua a șaptea, să înconjurați cetatea de șapte ori, și preoții să sune din trîmbițe. 5. Cînd vor suna lung din cornul de berbece, și cînd veți auzi sunetul trîmbiței, tot poporul să scoată mari strigăte. Atunci zidul cetății se va prăbuși, și poporul să se suie, fiecare drept înainte." 6. Iosua, fiul lui Nun, a chemat pe preoți, și le-a zis: "Luați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
zidul cetății se va prăbuși, și poporul să se suie, fiecare drept înainte." 6. Iosua, fiul lui Nun, a chemat pe preoți, și le-a zis: "Luați chivotul legămîntului, și șapte preoți să poarte cele șapte trîmbițe de corn de berbece înaintea chivotului Domnului." 7. Și a zis poporului: "Porniți, înconjurați cetatea, și bărbații înarmați să treacă înaintea chivotului Domnului." 8. După ce a vorbit Iosua poporului, cei șapte preoți care purtau înaintea Domnului cele șapte trîmbițe de corn de berbece au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
de berbece înaintea chivotului Domnului." 7. Și a zis poporului: "Porniți, înconjurați cetatea, și bărbații înarmați să treacă înaintea chivotului Domnului." 8. După ce a vorbit Iosua poporului, cei șapte preoți care purtau înaintea Domnului cele șapte trîmbițe de corn de berbece au pornit și au sunat din trîmbițe. Chivotul legămîntului Domnului mergea în urma lor. 9. Bărbații înarmați mergeau înaintea preoților, care sunau din trîmbițe; și coada oștirii mergea după chivot; în timpul mersului, preoții sunau din trîmbițe. 10. Iosua dăduse porunca aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
o dată; apoi au intrat în tabără, și au rămas în tabără peste noapte. 12. Iosua s-a sculat cu noaptea-n cap și preoții au luat chivotul Domnului. 13. Cei șapte preoți, care purtau cele șapte trîmbițe de corn de berbece înaintea chivotului Domnului, au pornit și au sunat din trîmbițe. Bărbații înarmați mergeau înaintea lor, și coada oștirii venea după chivotul Domnului; în timpul mersului, preoții sunau din trîmbițe. 14. Au înconjurat cetatea o dată a doua zi; apoi s-au întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
nefiind lipsită de oarecare formă ai varietate, alternând bârnele și pietrele, care-și păstrează fiecare rândurile lor, prin linii drepte, este încă foarte potrivită și de folos pentru apărarea cetăților, fiindcă și piatra o apără de foc și lemnul de berbece, și fiind legată adeseori pe dinăuntru prin bârne de aproape 40 de picioare, nu poate nici să se rupă, nici să se despice.» Aceste întărituri sunt îndeobște înconjurate și de un șanț, peste care duce un podeț ce se poate
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
propugnaculum roman. La atacul precum și la apărarea cetăților, Dacii întrebuințau aproape aceleași mijloace ce se văd puse în lucrare și de Romani, și care constituiau oare cum zestrea comună a mecanicii de război a popoarelor vechi. La asediu se întrebuința berbecele, o bârnă lungă și puternică de lemn, prevăzută la capătul cu care lovea cu un cap de berbece de fier și care, purtat de mai mulți oameni, prin repetatele lovituri date în zid, producea o spărtură. Pe când Romanii adusese această
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
lucrare și de Romani, și care constituiau oare cum zestrea comună a mecanicii de război a popoarelor vechi. La asediu se întrebuința berbecele, o bârnă lungă și puternică de lemn, prevăzută la capătul cu care lovea cu un cap de berbece de fier și care, purtat de mai mulți oameni, prin repetatele lovituri date în zid, producea o spărtură. Pe când Romanii adusese această mașină de război la o mare perfecțiune, punând-o sub un acoperemânt, care apăra pe cei ce o
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
o spărtură. Pe când Romanii adusese această mașină de război la o mare perfecțiune, punând-o sub un acoperemânt, care apăra pe cei ce o purtau, și prevăzându-o cu roți, așa că se putea mișca cu mai mare ușurință, apoi atârnând berbecele de niște otgoane, care făceau ca loviturile lui se aibă mult mai mare putere, la Daci această unealtă de război rămăsese în forma ei primitivă, purtată pe mâini. Mijloacele mecanice, întrebuințate de Romani în întocmirea ei, făceau cu putință construcțiunea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mult mai mare putere, la Daci această unealtă de război rămăsese în forma ei primitivă, purtată pe mâini. Mijloacele mecanice, întrebuințate de Romani în întocmirea ei, făceau cu putință construcțiunea ei în dimensiuni colosale. Așa la asediul Cartaginei lucra un berbece de 200 de picioare de lung, care era mânuit de 3000 de oameni. Despre toate aceste se vede că Dacii nu aveau nicio idee și lucrul se înțelege ușor, cum de ei nu putuseră introduce asemenea înnoiri în vechiul lor
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
fi fost cunoscute în aceeași măsură. Nu se știe dacă Dacii cunoșteau și celelalte mașini întrebuințate la Romani pentru baterea cetăților, precum fălcile murale, un soi de instrumente care slujeau spre a scoate pietrele din ziduri; terebrele, un fel de berbece, care în loc de cap de animal spre a lovi, se sfârșea într-un vârf ascuțit spre a găuri zidul; turnurile mișcătoare si altele mai multe. Ca mijloace de apărare contra asediului cetăților lor de Romani, Dacii întrebuințau fără îndoială mașinile acelea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
pe Romani, gheața se rupe și ea cade în apă. Capul Dacilor, deși disperat de nenorocirea întâmplată, ordonă totuși restului trupei atacul Romanilor, care erau apărați de un lagăr întărit. Barbarii lovesc în oameni cu săgeți, în ziduri cu un berbece, dar după cât se pare cu puțină izbândă. Traian oprește aici campania din anul 101 și, lăsând în toate lagările și întăriturile construite garnizoane îndestulătoare, se întoarce într-un oraș din Pa-nonia, pentru a petrece iarna. În primăvara anului 102, el
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
nu vini să vezi de mine. -Ține-mă pământ uscat Că socot că m-ai lăsat. -De te-oi fi lăsat de bine Să n-ajung ziua de mâne, De te-oi fi lăsată eu Topască-mă Dumnezeu Ca pe săul de berbece Când îl pui în apă rece, Da de me-i fi lăsată tu Topască-te Dumnezeu Ca pe seul cel de oaie Când îl pui vara-n tigae Și-i dai foc cu flăcăraie. 193 Cine mă scoase din sat N-aibă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Îi insulta pe Nuñez și pe Spenser. — Așa-i că trebuie să mă gândesc eu la toate? Cosmograf de cizmă, a urlat el livid către Nuñez. Și apoi: Amanasiel, Zorobabel, a strigat. Iar Nuñez a fost lovit ca de un berbece invizibil În stomac, s-a dat Înapoi câțiva pași, palid, și s-a lungit cu fața-n jos. — Imbecilule, i-a zis Dee. Spenser era palid. A rostit cu greutate: — Se poate lansa o momeală. Tocmai termin un poem, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
se afla pe o stâncă mare perpendiculară deasupra mării, alături de ruinele unui castel roman. Urcușul până acolo nu era deloc ușor. Porțile în vremea aceea erau căptușite cu plăcuțe de fier, și zăvoarele de pe dinăuntru rezistaseră până și la un berbece improvizat. Ferestre nu existau pe fațadă; se deschideau sus, doar deasupra prăpastiei. Am încercat porțile sub privirile hulpave a peste treizeci de soldați și am hotărât: - Nu vă pot lăsa să faceți asta, nu înainte de a vedea ce se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pe trotuarul înghețat, își suflă în pumni, unii se adăpostesc de crivățul subțirel ce despică osul în refugiul de metal și sticlă ridicat în mijlocul zăpezilor. Într-un colț s-a încolăcit un câine, din cei cu blana albă, mițoasă, de berbece. Câinele doarme temeinic în ea, cu botul vârât între labe și coada împăturită dedesubt. E dulău de treabă, cu o fire blândă. Chiar întărâtat prin vreo haită de maidan, acest câine care latră gros și rar nu va mușca totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
cărora nu le-ar fi pasat nici de potop, cu atât mai vârtos că aveau turetci care îngropau în ele pantalonii individului conținut îndată ce timpul devenea problematic. Umbra eroului nostru dispărea prin șiroaiele ploaiei, care dederă capului său aspectul unui berbece plouat, și te mirai ce mai rezistă torentelor de ploaie - hainele lui ude - sau metafizica. De prin crâșme și prăvălii pătrundea prin ferestele cu multe geamuri, mari și nespălate, o lumină murdară, mai slăbită încă prin stropii de ploaie ce
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
coada calului, frânturică, iarbă mare, laptele câinelui, osul iepurelui, pătrunjel, din măciulii de scai voinicesc, din sculătoare, de susai. Se mai dă bărbatului gândaci de frasin În rachiu, gândaci de turbă plămădiți În rachiu, urină crudă de găină, fudulii de berbece, de cal sau de porc, fripturi de găină neagră (!), precum și ceai de gămălii de scai voinicesc, când au viermi, care se fierb cu planta coada mânzului. În Basarabia, remediu cel mai des folosit constă În vin roșu fiert cu morcov
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
lungul timpului, soarele a cunoscut o multitudine de simboluri arhetipale, specifice codurilor culturale. Astfel, simbolurile specific solare sunt discul, discul înaripat, roata, carul, ochiul, svastica. Simbolurile specifice codului animal care reprezentau soarelui au fost: vulturul, șoimul, leul, cerbul, calul, taurul, berbecele. Din codul metalelor, soarele a fost reprezentat de aur. "Sfântul Soare", divinizat în spațiul Daciei romane, specific religiei mithraice și al cultului Sol Invictus, s-a păstrat în civilizația tradițională românească ca motiv apotropaic, prezent în ornamentica populară, ca personaj
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în vreo crăpătură, va fi fată copilul următor. Femeia să nu stea pe troacă și pe piuă, că face numai fete. Pentru ca o femeie să nască o fată, să nu mănînce carne de vițel ori de bou, ori de țap, berbece, rățoi, cucoș, gînsac, curcan. Dacă partea bărbătească are părul la ceafă ca o coadă, este făcut după fată, iar de va rotund, după băiat. Ca o femeie să facă o dată copil și apoi fată, e bine ca, cînd se duce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]