470 matches
-
sălbatici. O clipă îi trecu lui Tavi prin cap ca un fulger gândul luptătorului: „E singur numai el cu mine, dacă mă ridic îl trântesc la pământ ca pe un buștean cât o fi el de grozav și îi rup beregata cu dinții și cu mâinile”. Dar îndată alungă acest gând și răbdă în continuare loviturile, până când Ștefan obosi și ieși din cameră înjurând. Se întoarse după câteva minute, căutându-l cu lanterna prin cameră. Tavi se ridicase după plecarea lui
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
gardul. Cînd am văzut cît ne plătește, mi-a venit ideea. Cum adică, n-au plătit destul? Din contra. Ne-a plătit regește și am zis... Dar au capetele tari, anafura mamii lor de boanghine. Altă dată o să le tai beregata. Mă întunec la față și primarul se apropie zîmbind îngerește. Vor ceva? Ceva anume? Dom' primar, strigă Ghiocel. Să ne pună pe amîndoi în aceeași celulă. Mai jucăm cărți, barbut... trece timpul. Ce-a spus, ce dorește? Mă simt revoltat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
muștruluială din partea unor autori dintre cei mai respectabili. Binențeles, de la aplicarea săpunelii nu puteau să lipsească tocmai monitorii, raportorii și analiștii principali. Plus filierele lor locale, băieți ambițioși, dar lefteri de caracter. Vânătorii de oameni care s-au repezit la beregata făptașului știu bine că el are ceva păcate, dar numai rasist nu este. Ba, ani la rând, alături de foști colegi de partid, a fost el însuși acuzat că este un... alogen. Vânătorilor de oameni nu le priește liniștea. Ei trăiesc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Istrate se strâmbă, Istrate Panait se ia de piept cu Mihai Eminescu! (...) Temperament anarhic, dincolo de ordinea morală constituită, e greu să angajezi o discuție cu el. Argumentele noastre le "dinamitează" cu aceeași ușurință cu care a încercat să-și reteze beregata singur. Ce să-i spunem, deci lui Istrate? Că lupta națională a lui Eminescu, fiind lupta pentru desrobirea unui colț de umanitate, nu e decât o pagină generoasă din cartea mare a desrobirilor omenirii? Că ura împotriva străinilor nu era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pământ [...]. În acest imperiu nebulos, în care dânsul rătăcește fără inevitabilul pașaport al inteligenței, ar fi prin urmare o pierdere de vreme să-l urmăm, chiar și în cazul când n-ar fi la mijloc imaginea destul de desagreabilă a unei... beregate..." În disputa ce a durat aproape un an, s-au antrenat spirite dintre cele mai variate ca formație culturală și apartenență politică, de la un Al. Cazaban sau Ion Pas până la Mihail Ralea și Tudor Vianu, de la Mihail Sadoveanu la Camil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
semilună al Profetului. Osmanlâii se bulucesc peste parapete, valuri-valuri... "Paștele!!! Dumnezăii!!! Anafura!!!" Capetele se rostogolesc cu turban cu tot. Corp la corp. Moldovan cu turc; turc cu moldovan, se tăvălesc în mocirla mustind de sânge, cu degetele încleștate unul în beregata celuilalt, gâfâind, gâjâind: "Moldovaaaa....." "Allahhhh....." Ajutați-mă, oameni buni, bolborosește un bătrân oștean târându-se printre cadavre... Ajutați-mă... Câțiva tineri oșteni, însângerați și ei și săbiile lor picurânde, se reped, fac zid în jurul Măriei sale: Fugi, Măria ta!!! Fugi!!! strigă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
câștigi într-o viață și niciodată nu poți spune că te-ai biruit îndeajuns... Vreau să dau țării mele libertatea și liniștea, să ne găsim locul nostru sub soare. Destul am orbecăit prin întunericul veacurilor, destul am fost târâți de beregată să ne închinăm la câte o Înaltă Poartă, fie ea la Răsărit, la Miazăzi au la Apus... Nu îndur nici papuc, nici cizmă pe grumazul țării mele. Țamblac exaltat, profetic: Va veni vremea când orice om va striga: Sunt om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
socotește sever Stanciu. Aiasta-i recunoștința omenească, filozofează Vlaicu. Corcitură, mormăie Ștefan printre dinți. Am crezut că-n vinele lui curge un strop din sângele Basarabilor... Am sperat să stăm împreună la Dunăre stavilă păgânătății... E greu cu iataganul la beregată. Vai de capul lor, îi căinează Vlaicu. Toți domnii munteni până la urmă... Ce să facă și ei? Taci, cloșcă muntenească! își varsă Ștefan năduful. Toți?! Toți, în afară de bunică-su Bătrânul Mircea. ...Și de Vlaicu!... Și de Țepeș!... Parcă s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ei ce-au cătat în țara mea?! Și nu pentru "Creștinătate" mă bat. Pe mine mă dor nevoile noastre. Moldova mea mă doare... Desigur, pacea-i mai bună, dar o pace cinstită, nu o pace în genunchi, cu iataganul la beregată. Moldova vreau s-o păstrez întreagă, cu prețul pieirii capului meu. Pax ottomanica! declară Țamblac. Visul tău, Doamne, "Neatârnarea"! D-aia ai poprit și haraciul! spune Vlaicu. Și, nu-i dreptul nostru?! sare Ștefan. Libertatea ne-a dat-o Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
între morminte, grijuliu să nu-și găsească pricină cu strigoiul mortului. Alexa îl consolează: Răbdărică, boier Cupcici, răbdărică... Până ți se tămăduiește pielița curului, o să ți se plinească și blăstămu', spune el și cu latul palmei își taie în scurt beregata. Cui?! Lui?! se gângăvește Cupcici speriat de moarte. Da' cui, moașă-ti?!... Văleu! De ne află Vodă, ne-mplântă în cur un par de salcie, de înflorește în mațe, cu frunze, cu rădăcini cu tot! Doamne apără și păzește! caută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ce?!... Ce?!... Sărmanul boier Cupcici... îngână Isaia jalnic, neconsolat. În noaptea aiasta chiar, în puterea nopții, l-au călcat tâlharii! L-au jefuit de scule și-apoi i-au făcut de petrecanie, spune el și cu latul palmei își taie beregata, jeluindu-l. Săracu' boier Cupcici... Ceee?!... L-au belit! Dumnezău să-l ierte... A fost un om tare cumsecade, îl căinează Isaia cu jale în glas. Nu! Nu poți să-i faci una ca aiasta, intervine Alexa înfiorat. Ne pedepsește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tăiere am făcut în turcime!... Veneau-veneau, valuri-valuri veneau, puhoi se revărsau... Ne copleșiseră... Piept la piept! strigă Ștefan gâfâind, cu pumnii încleștați, cu fălcile încleștate, înfierbântat. Ne tăvăleam în mocirla de sânge! Cu jungherul! Cu mâinile goale! De păr! De beregată!... Allah!!Allah!!... Moldova!!Moldova!!.. Dumnezeule! "Multă moarte am semănat atunci în turcime!" Dar și vitejii mei, au 'nălbit poiana cu trupurile lor", adaugă cu glas frânt. Dumnezeu să-i ierte... Ștefan respiră, respiră; nu-i mai ajunge aerul: Eram stropșiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
În armură, ca și cum s-ar fi pregătit de luptă. Coiful și-l ținea În mâna Înțepenită și la gât avea o tăietură adâncă ce aproape Îi retezase capul. — și-a scos coiful pentru că se sufoca și atunci i-au retezat beregata, șopti Îngrozit careva. Cutremurat, Bodo Își uită slăbiciunea și răspunse tot În șoaptă: —Un singur om putea cuteza să facă asta... Adalbrecht nu și-ar fi dezvăluit oricui taina... Eglord, Eglord, ți-ai ucis ultimul prieten! Doamne Sfinte, strigă el
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Iar denunțați au fost cu toții, chiar și doi copii abia născuți, ceea ce nu prea avea vreo logică. (Pe urmă, pentru că totuși trebuiau să iasă măcar până la fântâna publică și la cârciuma lui Bandy, doi vișinieni albi au fost găsiți cu beregatele tăiate și cu câte o carte de vizită alături: Ca lucrurile să n-o ia cu totul razna, și-au făcut iarăși apariția domnul procuror Doctor Ralf Lalalzor, cei patru jandarmi și mașina laborator criminalistic (sosită cu întârziere fiindcă s-
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
învățau ca într-o mână să țineți crucea, iar în cealaltă pistolul. Voi va trebui să ajungeți până acolo încât să rupeți cu dinții gratiile acestea și să vă duceți la Aiud, unde vă sunt șefii, să-i luați de beregată și să le cereți socoteală pentru ceea ce au făcut din voi. Uitați-vă la Nuty ['Nutti' Pătrășcanu-n.n.]: a făcut ce-a făcut afară, a făcut ce-a făcut în penitenciar, dar s-a rupt hotărât de trecut și a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
forumiști, care așteaptă, excitați, ocazia săptămânală de a înjura gros, de a blestema, de a-ți poci numele, de a te invita să mori. Au toți nefericirea să creadă că, pentru a părea inteligent, trebuie să atârni, mereu, de o beregată. Ura pare să devină, în asemenea cazuri, nu doar un mod de viață, ci un divertisment și un ideal. Nu pot decât să-i mulțumesc lui Dumnezeu că m-a ferit, până acum, de această anticameră a iadului. Frica Suferim
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
dreapta, mușchiulețul cu sos portocaliu sau pe cel scăldat în bulionă) Dar poate exagerez. Poate că tânăra doamnă a vrut doar să spună că tot ce urmărește e să câștige și ea o pâine pe socoteala politicienilor. Le sare la beregată pur și simplu pentru că e plă tită pentru asta: i se dă pâine. Multă, cât mai multă, pâine. Ce se întâmplă când un jurnalist se hotărăște „să mănânce politicieni pe pâine“? În plan privat, s-ar putea ca viața lui
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
fel ca propoziția e și data morții: Întâi Mai, cea mai mare sărbătoare socialistă, „Ziua Muncii“. De Ziua Muncii, un dictator setos de prigoană și de construcții monumentale s-a descotorosit de un inginer constructor. Regele m-a strâns de beregată la primirea veștii. Oare cum e să fii acasă la tine seara târziu, cineva să-ți bată la ușă, să-i deschizi și acela să-ți pună ștreangul de gât? Vecinii spun azi că ar fi auzit noaptea mai multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
musca, ci cu vorbe decupate din ziar: tăcerea se plimbă poate prin cotorul unui măr cum doamnele își plimbă cățelul cum numele se plimbă prin ziare iar urmăritorii prin arșița verii flămândă de vânt și pământ pe partea întunecată a beregatei mi s-a așezat cândva o muscă sosită din bucătărie Tot astfel și pentru fiecare din familia mea,ceea ce numim atât de net istorie s-a dovedit a fi - din vremea național-socialismului și până în anii ’50- partea întunecată a beregatei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
beregatei mi s-a așezat cândva o muscă sosită din bucătărie Tot astfel și pentru fiecare din familia mea,ceea ce numim atât de net istorie s-a dovedit a fi - din vremea național-socialismului și până în anii ’50- partea întunecată a beregatei. Fiecare dintre ei a fost convocat de istorie, trebuind să i se înfățișeze ca făptaș sau ca victimă. și nici unul n-a rămas nevătămat când a fost destituit din istorie. Tatăl meu își îneca în beție amintirea perioadeicât fusese soldat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cu două tăișuri a buruienilor de cimitir - la urma urmei, pe toate le-ai putea înlocui și cu alte exemple când vorbești despre viață. Dar și în acele altele ar continua să existe lucruri ce-au cunoscut „partea întunecată a beregatei“ și li s-ar potrivi și lor cuvintele: „Când tăcem, devenim dezagreabili - când vorbim, ajungem ridicoli“. Apucă o dată, dă-i drumu’ de două oritc "Apucă o dată, dă‑i drumu’ de două ori" Momentele din trecut nu mi-ar mai cutreiera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
colbuite” au predilecție personajele lui Octav Dessila, tot în momente festive. În schimb la parastas se bea tescovină până la ebrietate, ca în finalul Gaițelor la care ultima replică e îndemnul către soțul văduv să bea o tescovină care „unge pe beregată” cu rudele soției defuncte. În Enigma Otiliei, la pomenirea lui Moș Costache se servește țuică fiartă. Asta după ce, la primul atac al decedatului, rudele băuseră cu nesimțire vin roșu, Bordeaux veritabil, ceea ce medicinistului Felix îi dă sugestii hematologice - apoplecticului trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
a fost asasinat pe întâi iunie pe Commonwealth Avenue la aproximativ nouă și jumătate dimineața. Ieșise cu câinele la plimbare când a fost atacat și înjunghiat de mai multe ori în regiunea superioară a corpului, apoi i s-a retezat beregata... - Iisuse Hristoase. - Nu. Nu era vorba de jaf. Domnul Rabin n-avea nici un dușman, cel puțin asta e concluzia noastră. E vorba de un asasinat la întâmplare. Era - credem noi - la ora nepotrivită în locul nepotrivit. Pauză. Însă e ceva straniu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Patrick Bateman i-a rupt picioarele. Privi iarăși la notele sale și continuă: - În iulie, Sandy Wu, un băiat care onora comenzile la domiciliu pentru un restaurant chinezesc din Brigham, a fost asasinat. Asemeni domnului Rabin, i s-a retezat beregata.“ M-am ridicat în capul oaselor. - Avea... și el un câine? Kimball se foi stânjenit și se încruntă, dând senzația că nu credea să fim pe aceeași lungime de undă. Dar nu era adevărat. Nu voiam decât să prelungesc inevitabilul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
făcut ravagii în Ardeal la alegerile din 2000, când tinerii români ardeleni l-au votat in corpore. Se observă deja o schimbare de atitudine: intelectualii subțiri, Avramescu este o excepție lângă altele, stau în expectativă, nu se mai repăd la beregata Tribunului care-i duelează cu pamfletul, dar nici Vadim nu-i mai trimite în lagăre, nu-i mai împușcă, a obosit strigând „jos mafia sus patria” și nici partidul lui nu mai e cel din anul 2000. Înțelegerea Boc PDL
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]