611 matches
-
ce nu le scad din anvergură, ci îi situează, nuanțat, cât mai aproape de adevărata lor condiție, una complexă și tragică. Merită citit subcapitolul La Berlin, care, discutând contribuția cercetătoarei Ilina Gregori la exegeza eminesciană, face un act de dreptate perioadei berlineze a poetului național, socotită de unii critici a fi fost neroditoare. În schimb, noile date revelează fecunditatea acestor ani de intensă acumulare intelectuală, în varii domenii, și de recoltă poetică esențială. O privire proaspătă aruncă eseistul și asupra lui G.
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
la petreceri, în presă și, mai nou, au și fan club pe Facebook. Acesta este produsul-minune, de care nu prea are nimeni nevoie, dar pe care toată lumea vrea cu disperare să-l cumpere", scrie Deutsche Welle, în materialul cu titlul "Berlinezii sunt dependenți. Iar românul Cante - viitor milionar din carton". Tânărul inventator Cantemir Gheorghiu, care s-a născut în București și trăiește în Germania din copilărie, a studiat design grafic. Cantemir a povestit, în limba română, cum s-a născut cea
Românul care a inventat ochelarii de carton, vedetă în Germania () [Corola-journal/Journalistic/71118_a_72443]
-
muzică din asta... electronică. Era o fată la bar, care era aaa... fashion design student. Și a zis: «Uaaa, ce ochelari mișto!» Și mi-a propus să-mi dea cocktail-ul pe gratis pentru ochelarii mei", a spus amuzat Cantemir. Berlinezii cred că accesoriul cu iz de anii 1960-1970 conferă un "look cool", are chiar efect placebo, spune inventatorul ochelarilor. "Am zis că, dacă și designerii sunt atât de înnebuniți după ochelari și fetele mor după ei, atunci le-am povestit
Românul care a inventat ochelarii de carton, vedetă în Germania () [Corola-journal/Journalistic/71118_a_72443]
-
gen căruia de peste o sută de ani buni i se cântă prohodul - se pune aceeași întrebare. Și totuși în Europa de Vest sălile de concert sunt pline. Nu mă refer numai la Berlin. Sunt desigur aspecte regretabile. După părerea mea, critica muzicală berlineză nu se ridică nici pe departe la înălțimea muzicii care se face în Berlin. Este un oraș cu mari potențe muzicale; cu trei opere; cu mai multe orchestre. în urmă cu câteva săptămâni, la Opera de pe Unter den Linden am
Violoncelistul Cătălin Ilea în dialog cu Dumitru Avakian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7369_a_8694]
-
Iordachescu Ionut Un chirurg pretinde că Rudolf Hess a fost ucis de agenții britanici pentru a-l împiedica să divulge secrete de război. Adjunctul lui Hitler a murit în 1987 la închisoarea berlineză Spandau, dar motivul declarat al morții, sinucidere, a fost pus puternic la îndoială în ultimii 25 de ani. Nazistul a ajuns să fie judecat la Nurnberg după ce, înainte să înceapă războiul cu URSS, a zburat în Scoția pentru a negocia
Sinuciderea lui Rudolf Hess, o înscenare? "A fost ucis de britanici" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/72676_a_74001]
-
lumea în compania lor și care tocmai sosise de la București. Înainte de inaugurarea programată, Ball putu să mai angajeze o orchestră rusească de balalaici. Programul inaugurării Cabaretului Voltaire, la 5 februarie 1915, a cuprins: dna Hennings și dna Lecompte interpretând șlagăre berlineze; Tristan Tzara recitând și strigând versuri în limba română, unele fiind doar «strigături» obscene, acele scandări nerușinate pe care ciobanii excitați din Carpați le slobod când se întorc la ei în sat, după o lungă vară fierbinte în care au
Când dadaiștii joacă șah (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5721_a_7046]
-
Chiar și scenariile erotice se supun acestei reguli de disoluție. Maria și Adrian se vor întâlni doar din când în când, Dana și cel supranumit The Great (alias Florin Roman) vor trăi împreună nu mai mult decât un scurt episod berlinez. Dar nu sunt în cauză doar scenariile erotice. Apropierea e mai curând povestea unui grup de, mai bine nu se poate spune, devoratori de poezie. Nu e greu până la urmă să-i recunoaștem, în spatele numelor de împrumut, pe câțiva dintre
Cartea devoratorilor de poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6289_a_7614]
-
statornici, ăștia sunt în general oamenii singuri, cei ce nu se pot așeza undeva definitiv sau pentru multă vreme, oameni care au un semn distinctiv. Dar aș putea să scriu o carte. Am și scris a doua parte a Jurnalului berlinez, care va purta titlul adresei mele de acum, Stuttgarter Platz 22. De la viziunea exterioară exaltat-romantică a suprafeței, am trecut la viziunea foarte interiorizată, reflexiv-critică a unor sensuri grave, ascunse după gesturi. Faptul că sunt ultimul bursier locuitor în această casă
Nora Iuga - „Berlinul e singurul oraș de iubit și de urât până la moarte“ by un cristian () [Corola-journal/Journalistic/6306_a_7631]
-
cu umbrela de la Bellu. Iată că ne distingem și noi prin ceva, asta nu-i de colo! u.c.: Mi-ați spus că dacă stați la Berlin vă veți prelungi viața. Aveți de gând să vă mutați aici sau rezidențele berlineze sunt soluția de avarie? N.I.: Da, simt că întineresc la Berlin. Trupul îmi devine pe zi ce trece mai mobil și contactul cu fluxurile vitale ale naturii - Berlinul e plin de apă și de clorofilă - mă fac să văd mai
Nora Iuga - „Berlinul e singurul oraș de iubit și de urât până la moarte“ by un cristian () [Corola-journal/Journalistic/6306_a_7631]
-
oglindă! Când vrea să fie istoric sau justițiar, devine ca o măslină rătăcită în găluștele cu prune. Se pare că avem tineri care atunci când își pun în cap să miște ideile, urnesc munții... u.c.: Ați încheiat de curând Jurnalul berlinez, care a luat drumul Poliromului. În Franța tocmai a apărut Autobuzul cu cocoșați, iar Sexagenara va cunoaște în câteva zile lansarea ediției germane. În plus, fiecare zi la Berlin înseamnă contacte noi cu agenți literari și posibilități reale de traduceri
Nora Iuga - „Berlinul e singurul oraș de iubit și de urât până la moarte“ by un cristian () [Corola-journal/Journalistic/6306_a_7631]
-
ispitirea publicului... celelalte mai încolo, când Editura Matthes und Seitz și, mai ales, tipografia vor mai pune ceva cărbuni pe foc, fiindcă de paie pe foc m-am cam săturat. Așadar, Sexagenara a intrat în linie dreaptă și conduce detașat. Berlinezii s-au sculat în picioare, aplaudă, „e cineva sau poate mi se pare?". Ziceam de destin... nicio altă carte nu am plătit-o cu mai mult suflet, aici în Germania, decât această Sexagenară care, iată, iese treptat din nori ca
Nora Iuga - „Berlinul e singurul oraș de iubit și de urât până la moarte“ by un cristian () [Corola-journal/Journalistic/6306_a_7631]
-
secolului al XIXlea, cît și modelele intelectuale - de la Wundt și Durkheim la scientismul mesianic al lui A. Comte și Saint-Simon - își pun definitiv amprenta pe gîndirea celui care, în 1907, coresponda cu prietenul său Caragiale pe tema răscoalelor țărănești, exilatul berlinez sfătuindu-l - surprinzător? - să nu accepte un post de docent la Universitatea din Berlin ci să se întoarcă în țară... Despre discreta „germanofilie” a lui Gusti a scris, deja, Lucian Boia; Momoc nu o exagerează, insistîndpe nonpartizanatul ecumenic al profesorului
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
Vasile Lungu În lipsa unor mărturii lămuritoare din partea lui Caragiale asupra motivelor care l-au determinat să ia hotărârea exilului berlinez, biografii marelui scriitor au formulat câteva ipoteze. În anii proletcultismului, istoricii literari dogmatici nu vedeau decât o singură cauză a părăsirii țării și anume persecuțiile la care ar fi fost supus dramaturgul de către „oficialitatea culturală burghezomoș ierească”1. Îndepărtarea din
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
de a i se acorda Premiul Academiei ar fi fost măsuri represive comandate de protipendadă, de liderul liberal Dimitrie Sturdza, împotriva celui care îi satirizase necruțător în comedii și în schițe. Alți cercetători literari, inclusiv Șerban Cioculescu, explicau ultimul domiciliu berlinez doar prin confortul vieții și clima temperată mai prielnică sănătății, pe care Caragiale, beneficiar al unei apreciabile moșteniri, le găsea în civilizata capitală a Reichului. Toți pierd din vedere motivul, poate cel mai important, dacă nu al părăsirii țării, sigur
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
Schöneberg. Era încântat de binefacerile civilizației germane, admira calitățile poporului german, dar era nemulțumit de limba germană, care i se părea „păsărească și absurdă, în care soarele era de genul feminin și luna masculină”. Nemulțumit de valoarea interpretativă a concertelor berlineze, făcea naveta până la Leipzig, pentru a asculta faimoasa orchestră Gewandhaus. Trăgea la Paul Zarifopol, ginerele lui Constantin Dobrogeanu-Gherea; Zarifopol era un virtuoz al pianului, cunoștea toate genurile muzicale și avea înclinații componistice. Corespondența pe care Caragiale a purtat-o cu
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
Viena, din Brașov, și-au dat mâna pentru a promova în spațiul public actual muzica unor artiști ce au avut neșansa unui destin tragic, destin ce a marcat o întreagă epocă a civilizației europene. Semnificativ îmi apare faptul că societatea berlineză „International Enescu Society”, inimoșii animatori ai acesteia, doamna Ruxandra Ilea și muzicologul Jörg Siepermann, s-au implicat trup și suflet în realizarea acestui ambițios proiect. O mare parte a fost suținută de Ministerul Federal al Culturii din Germania. Cuvinte introductive
Muzică refuzată, muzică regăsită... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5437_a_6762]
-
scriitor. E citată, în sensul acesta, o epistolă pe care Caragiale a trimis-o membrilor societății. Apoi: „Urmează una din lungile formule de politețe cu care se încheiau scrisorile vremii, apoi semnătura, precedată de «Al Domniilor Voastre devotat servitor» și adresa berlineză din Wilmersdorf bei Berlin. Studenții români din Viena se așteptau poate la un om sarcastic sau măcar malițios, care să semene cumva cu propria-i literatură, dar, spre surprinderea lor, au găzduit la acea întâlnire un Caragiale elegant, «serios», de
O interpretare strălucită by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5464_a_6789]
-
româno-german, Hertzinstitut / Institutul inimii, tradus în germană de Herbert Muelroth și publicat de Editură Universalia. Sîmbătă, 15 octombrie, Andrei Oișteanu a prezentat volumul Konstruktionen des Judenbildes: Rumänische und Ostmitteleuropäische Stereotypen des Antisemitismus, tradus de Larisa Schippel și publicat la editură berlineza Frank & Timme. (Red.)
Standul României la Frankfurt () [Corola-journal/Journalistic/5174_a_6499]
-
afaceri dubioase. Scenariul melodramatic este simplu, Lissy este bolnavă de ftizie, Bertha dorește să-și răscumpere amantul, iar Rosenemil alege, în locul cuștii aurite a contesei, tumultul pestriț al străzii, redevenind un Charlot anonim. Povestea sufletului de aur al unui Mitică berlinez care nu se lasă cumpărat, ci se dă pe gratis mi se pare mai puțin importantă în acest film care face loc unei lumi traversate cu o mare delicatețe de regizorul atent la detalii, la recuperarea unei atmosfere, la reflexul
Retrospectivă Radu Gabrea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5338_a_6663]
-
constituit faptul că în cazul celor doi muzicieni, bunic și nepot, diferența de vârstă de mai bine de cinci decenii, relația muzicală de excelentă comunicare, au sporit savoarea unei apariții apreciate călduros de o numeroasă asistență. Dar noutatea actualului sezon berlinez o reprezintă redeschiderea ultimului lăcaș de cultură de pe "Insula Muzeelor", de pe Sprea. Bombardată în timpul războiului clădirea a fost lăsată în paragină de autoritățile R.D.G.-iste; risca să fie demolată. Și totuși, un proiect costisitor de aproape 240 de milioane de
De la Viena la Berlin, un vast spațiu al culturii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6651_a_7976]
-
mod ciudat diferite momente ale actului doi, precum și altă piesă aproape nelipsită din recitale, Pas de deux din Don Quijote, de Ludwig Mincus, în cunoscuta coregrafie de Marius Petipa, interptretată de astă dată de Iana Slenko și Marian Walter, de la Opera berlineză. Alte două partiuri celebre, pas de deux-uri din Corsarul și din Lacul lebedelor, au fost pietre de încercare cam grele pentru Alina Somova de la Baletul Kirov din Sankt Petersburg și pentu David Makhateli de la Royal Ballet din Londra. Această defilare
Un dar pentru iubitorii dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6722_a_8047]
-
să scriu poezii oribil de feminine,/ să fiu uncool și unsexy./ la 35 de ani ce se va scrie după elena vlădăreanu virgulă./ unde îmi este umorul. cum stau cu networkingul./ corespondez cu un jurnalist austriac/ cu un artist plastic berlinez/ cu un autor mexican de haikuuri care trăiește la praga/ - oare asta contează mai mult? -/ cu câțiva intelectuali albanezi/ dar asta chiar nu se pune./ de ce dorm atunci pe o ureche./ mă zbat suficient ca literatura mea să fie tradusă
Poezie cu virgulă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6732_a_8057]
-
altfel și în postfața romanului, să explice de ce această mare carte, îi aparține și lui Oskar Pastior, căruia nu i-a mai fost dat să aibă parte de bucuria Nobelului. Mi-am reamintit, ascultînd-o, de relatarea publicată într-un ziar berlinez, a sărbătorii care-i fusese pregătită autoarei după decernarea Nobelului, de admirabilul Discurs despre Herta, rostit de Andrei Pleșu cu acel prilej, în fața a peste o mie de spectatori, de năstrușnica și tandra idee că, de pe un nor alb, Oskar
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
secolul al XV-lea, a modului în care ilustrarea cu acuratețe a trăsăturilor individuale - fizice și, mai târziu, de caracter - și-a făcut treptat loc în reprezentarea chipurilor timpului, constituie subiectul unei superbe manifestări pe care Metropolitan-ul și muzeele berlineze au organizat-o împreună. „Portretul renascentist de la Donatello la Bellini” reunește peste 150 de lucrări din cele mai importante colecții europene și americane - picturi, desene, sculpturi, monede de bronz -, demonstrând atât lărgirea cercului modelelor, de la capete încoronate la simpli burghezi
Chipuri ale Renașterii by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4954_a_6279]
-
peste crusta precaută a originalului și îi scoate la lumină ideile delicate, grație unei empatii care denotă o lungă familiarizare cu opera lui Carl Schmitt. Mai mult, exegetul își îndreaptă atenția asupra acelor români care au fost influențați de profesorul berlinez, în speță Mircea Eliade și Mihail Fărcășanu, acesta din urmă susținîndu-și teza de doctorat (Monarhia socială) în 1938 chiar sub coordonarea lui. Sunt trei întrebări în jurul cărora se adună capitolele volumului: 1) Ce înseamnă „a fi politic”? 2) Ce înseamnă
Noi, cei învinși by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4985_a_6310]