1,509 matches
-
au rugat, efectiv, Toți arșii au început să moară. Incendiul din „Colectiv”, Am s-o spun eu foarte franc, Este un joc subversiv, Ca-n răpirea din Irak. Foto: Tablou de Gabriel Todica Referință Bibliografică: Reqviem pentru Colectiv (epigrame în bernă) / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1878, Anul VI, 21 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriel Todică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
REQVIEM PENTRU COLECTIV (EPIGRAME ÎN BERNĂ) de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1456010486.html [Corola-blog/BlogPost/370101_a_371430]
-
spre Pat-Rie Tatăl curios m-a privit Din duioșie mi s-a părut Că poartă sânge de profet Apoi Țărâna mi-a zis: Nu-mi aduc aminte de fața voastră Când trupul și sentimentele Le ai în țări străine (CH - Berna, 16. 04. 2001) INTEGRAREA (Integrimi) Până când în jurul pietrei va încolți iarba Până când soarele va schimba mersul său Până când nu va cădea întunericul Până când verdeața va înverzi în întuneric Până când apa se va întoarce înspre sus Emigrantul nu va aranja integrarea
POEZIE ALBANEZĂ DIN ELVEȚIA SHEFQET DIBRANI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1491252591.html [Corola-blog/BlogPost/380677_a_382006]
-
sa fiind daneză, diplomată și ea? Mircea CARP: Băiatul meu s-a născut în Statele Unite, a urmat cursurile uneia din cele mai prestigioase universități americane Georgetown, din Washington. A lucrat la început în cadrele Departamentului de Stat la ambasadele, de la Berna, Berlin, a pus umărul la înființarea Ambasadei americane din Chișinău, apoi a trecut la Ambasada americană din România, mai întâi ca reprezentant pentru Transilvania, apoi în calitate de consilier politic, la București. A dat examen și a fost angajat la NATO, la
CONVORBIRE CU MIRCEA CARP de ADALBERT GYURIS în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 by http://confluente.ro/Convorbire_cu_mircea_carp.html [Corola-blog/BlogPost/345120_a_346449]
-
calea emigrației în Palestina. Pentru meritele sale, Raoul Șorban a primit titlu de ”drept între popoare” și a plantat un pom la Yad Vashem. Mulți evrei din Ungaria au ajuns în Elveția cu pașapoarte românești prin complicitatea legației noastre din Berna. Însăși rabinul Clujului Moshe Carmilly Weinberger a făcut parte din ultima echipă de refugiați salvată de Raul Șorban, care a trecut granița clandestin prin cartierul Gheorgheni, pe la Aiton, în mai 1944, ceilalți 18 mii de evrei clujeni rămași au fost
CE L-A SALVAT PE EPISCOPUL MARTON ARON DE PRIGOANA HORTYSTĂ, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1463645594.html [Corola-blog/BlogPost/379044_a_380373]
-
spre Pat-Rie Tatăl curios m-a privit Din duioșie mi s-a părut Că poartă sânge de profet Apoi Țărâna mi-a zis: Nu-mi aduc aminte de fața voastră Când trupul și sentimentele Le ai în țări străine (CH - Berna, 16. 04. 2001) INTEGRAREA (Integrimi) Până când în jurul pietrei va încolți iarba Până când soarele va schimba mersul său Până când nu va cădea întunericul ... Citește mai mult (În românește de Baki Ymeri)CU FAȚA SPRE PATRIE(Me fytyrë kah atdheu)Pe unde
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/baki_ymeri/canal [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
unde merg și mă topescțin fața spre Pat-RieTatăl curios m-a privitDin duioșie mi s-a părutCă poartă sânge de profetApoi Țărâna mi-a zis:Nu-mi aduc aminte de fața voastrăCând trupul și sentimenteleLe ai în țări străine(CH - Berna, 16. 04. 2001)INTEGRAREA(Integrimi) Până când în jurul pietrei va încolți iarbaPână când soarele va schimba mersul săuPână când nu va cădea întunericul... VIII. DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI, de Baki Ymeri , publicat în Ediția nr. 2257 din 06 martie 2017
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/baki_ymeri/canal [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
după privire, fără să lase vreo vorbă de duh pentru posteritate. O compuse ceva mai târziu Marele Poet, mândru că astfel intră și el în istorie. Cam pe ușa din dos, dar ce mai contează! Marele Drapel fu coborât în bernă și un Înalt Decret băgă toată suflarea în doliu. Însă treburile regatului necesitau veghe continuă... În uriașul birou al Marelui Șambelan erau adunați: Marele Armaș, Marele Vistiernic, Marele Ierarh și Marele Spion Regal. Toți cu figuri cernite, cu ochii înlăcrimați
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400432417.html [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
ziua / noaptea de 25 august, de dinaintea înmormântării sale de la Paris, priveghi la care asistă și Elena Cuza, cu aproape toate atributele „personajului catadioptru / reflector“: «În fața reședinței prințului, simți că i se taie picioarele. Cineva arborase la poartă tricolorul românesc în bernă. Deci nu putea fi vorba de moartea doamnei Leroi. [...] În salonul larg și luminos, Grigore Alexandru Ghica Vodă repausa pe o canapea Louis XIV. Așa vroise distinsa văduvă.» - p. 15 sq.), În audiență la Napoleon (unde-i vorba despre celebrul
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1404412541.html [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
Roman Publicat în: Ediția nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Iarna asta-i grav bolnavă de-astenie de zăpadă, plânge-n ploaie cu suspine: Aștept ninsoarea, nu mai vine. Iarna asta postmodernă Și-a lăsat magia-n bernă, cerul norii și-i respinge: Aș vrea să ningă, nu mai ninge. Iarna asta-i grav rănită de-o ură nestăvilită, de ger crunt între destine: Aștept iubirea, nu mai vine. Iarna asta e pe moarte, stă în fulguieli deșarte
ANOTIMP MURIBUND de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1452685758.html [Corola-blog/BlogPost/369501_a_370830]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIȘINĂU A COBORÂT DRAPELELE ÎN BERNĂ Autor: Primăria Municipiului Chișinău Publicat în: Ediția nr. 1964 din 17 mai 2016 Toate Articolele Autorului (16 mai 2016) REF: Drapelul de stat de pe clădirea Primăriei municipiului Chișinău a fost coborât astăzi, 16 mai 2016, în bernă. De asemenea, în
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU A COBORÂT DRAPELELE ÎN BERNĂ de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/primaria_municipiului_chisinau_1463449139.html [Corola-blog/BlogPost/375307_a_376636]
-
COBORÂT DRAPELELE ÎN BERNĂ Autor: Primăria Municipiului Chișinău Publicat în: Ediția nr. 1964 din 17 mai 2016 Toate Articolele Autorului (16 mai 2016) REF: Drapelul de stat de pe clădirea Primăriei municipiului Chișinău a fost coborât astăzi, 16 mai 2016, în bernă. De asemenea, în bernă au fost coborâte și cele trei drapele de la intrarea in sediul Primăriei, drapelul orașului Chișinău, al Uniunii Europene și drapelul de stat, care a fost legat și cu o panglică de culoare neagră. Prin această acțiune
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU A COBORÂT DRAPELELE ÎN BERNĂ de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/primaria_municipiului_chisinau_1463449139.html [Corola-blog/BlogPost/375307_a_376636]
-
Autor: Primăria Municipiului Chișinău Publicat în: Ediția nr. 1964 din 17 mai 2016 Toate Articolele Autorului (16 mai 2016) REF: Drapelul de stat de pe clădirea Primăriei municipiului Chișinău a fost coborât astăzi, 16 mai 2016, în bernă. De asemenea, în bernă au fost coborâte și cele trei drapele de la intrarea in sediul Primăriei, drapelul orașului Chișinău, al Uniunii Europene și drapelul de stat, care a fost legat și cu o panglică de culoare neagră. Prin această acțiune, Primăria municipiului Chișinău comemorează
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU A COBORÂT DRAPELELE ÎN BERNĂ de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/primaria_municipiului_chisinau_1463449139.html [Corola-blog/BlogPost/375307_a_376636]
-
legat și cu o panglică de culoare neagră. Prin această acțiune, Primăria municipiului Chișinău comemorează data de 16 mai, când se împlinesc 204 ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Țarist. Municipalitatea îndeamnă și alte instituții publice să coboare drapelele în bernă, pentru a comemora data de 16 mai 1812, zi în care a fost semnat Tratatul de pace ruso-turc, prin care Moldova din stânga Prutului a fost anexată la Imperiul Rus. --------------------------------------- 16 mai 2016 Direcția Relații Publice Primăria mun. Chișinău Bd. Ștefan
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU A COBORÂT DRAPELELE ÎN BERNĂ de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/primaria_municipiului_chisinau_1463449139.html [Corola-blog/BlogPost/375307_a_376636]
-
Chișinău Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 83 MD 2012, Chișinău, Republica Moldova Tel.: + 373 22 201 707; Fax: + 373 22 201 708 e-mail: drp@pmc.md web: www.chisinau.md Referință Bibliografică: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIȘINĂU A COBORÂT DRAPELELE ÎN BERNĂ / Primăria Municipiului Chișinău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1964, Anul VI, 17 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Primăria Municipiului Chișinău : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU A COBORÂT DRAPELELE ÎN BERNĂ de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/primaria_municipiului_chisinau_1463449139.html [Corola-blog/BlogPost/375307_a_376636]
-
exemplu în ziua alegerilor, atunci când ROMÂNII [nu rromii] nu fost mai preocupați să nu rateze episodul respectiv, decât să își exercite dreptul la vot. Am făcut această paralelă pentru că, în cursul acestei dimineți am discutat telefonic cu Ambasadorul României la Berna. Domnul Sava, s-a declarat încântat de faptul că sunt preocupat de imaginea românilor din Elveția, și sincer mi s-a părut a fi un diplomat, care este plin de intenții bune, însă este cam legat de mâini și de
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_roman_1463411613.html [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
evident, astfel, faptul că, cel puțin în cazul acestor atacuri xenofobe din presă elvețiană, MAE trebuia să intervină, pentru că românii se simt efectiv abandonați de toată lumea, adevărați „fii ai ploii”. Un profesor român care preda la catedra unei universtități din Berna îmi spunea: „Am învățat la Oxford, predau de peste 20 de ani, însă nu am crezut că o să apuc ziua în care, la curs, studenții să mă întrebe dacă nu cumva și eu am rude țigani în familie! Nimeni nu ne
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_roman_1463411613.html [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
am ajutat atunci când ți-a fost greu, Ți-am dat tot ce-am avut mai bun la sân, Prieten de-o viață, frate bun al meu, Dușman îmi ești acum și ce hapsân! Flămând, neajutorat și invalid, Erai căzut în bernă ca un fald, Ți-am pus pe masă dragostea în blid Și te-am culcat în așternutul cald. Când ai plecat în lume cu merinde Așa mi-ai spus, rămân dator în veci, Bolnav de sunt, spre mine nu se
PRIETEN DE-O VIAȚĂ, FRATELE MEU BUN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1453979481.html [Corola-blog/BlogPost/363605_a_364934]
-
Revistei Sport in România. Multiplă recordmenă mondială și olimpică, Iolanda Balaș Soter, mai are în palmares și două medalii de aur la campionatele europene de atletism de la Stockholm în 1958 și Belgrad în 1962, precum și o medalie de argint la Berna în 1954. A fost președinta Federației Române de Atletism între 1988 și 2005, de numele ei legându-se construirea actualului sediu al FRA, dar și amenajarea mai multor piste de atletism. MEDIAFAX
Iolanda Balaş Soter, o legendă a atletismului românesc, a murit la 79 de ani by http://uzp.org.ro/iolanda-balas-soter-o-legenda-a-atletismului-romanesc-a-murit-la-79-de-ani/ [Corola-blog/BlogPost/93551_a_94843]
-
misiunea ei în istorie. Dacă Bierica nu poate fi înțeleasă corect numai în lumina destinului eshatologic, tot așa, lumea trebuie văzută nu doar în termenii împerfecțiunii și ai nedesăvârșirii, ci și în lumina destinului ei. Conferința din anul 1930 de la Berna consacrată „Epistolei către Efeseni”, ce a format o întâlnire a reprezentanților teologiei ortodexe cu cei ai spiritualității apusene, a avut un rol determinant în această direcție. N. Gluboloswski o înțelegere mai accentuat hristologică a mântuirii. El a prezentat viziunea unui
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_eshatologiei_soteriologiei_si_eticii.html [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
Bine, dragă, îți mersi!” Creația sa dramatică poate fi considerată de excepție : „Iona”, „Paraclisierul”, „Matca”, „Există nervi”, „Atreia țeapă”, și „Răceala”. Piesele sale s-au bucurat de o primire excepțională, fiind traduse și prezentate pe scene din Paris, Zürich, Tampere, Berna, Copenhaga, Geneva, Napoli, Helsinki, Dortmund, Varșovia și Port-Jefferson (SUA). Drama ,,Iona” își are originile din mitul biblic în care personajul principal trebuie să propăvăduiască cuvântul Domnului în ceața Ninive. El ajunge în burta unui pește uriaș și este dat afară
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Marin_sorescu_ironistul_sin_ion_ionescu_bucovu_1384598369.html [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
câteva vizite unor ierarhi ortodocși de peste hotare și a primit vizite la București. Biserica Ortodoxă Română a participat și la câteva Congrese ale celor trei mari ramuri ale mișcării ecumenice care au activat în perioada interbelică: Creștinism practic (Stockholm 1925, Berna 1926), Credință și organizare (Lausanne 1927) și Alianța Mondială pentru înfrățirea popoarelor prin Biserică (Praga 1928, Faris Bad Larvik în Norvegia 1938). Cea din urmă a ținut mai multe conferințe regionale, unele chiar în România (Sinaia 1924, București 1933, Râmnicu-Vâlcea
PARINTELE IOAN AUREL BOLBA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_ioan_aurel_bolba_.html [Corola-blog/BlogPost/364630_a_365959]
-
reprezentanții altor popoare slave, dimpotrivă, cu toții trebuie să fim uniți în promovarea acestui adevăr și în construcția unor relații reciproc avantajoase, bazate pe dezvoltare în Republica Moldova și Federația Rusă. Astăzi, din păcate, doar pe clădirea municipiului a fost coborât în bernă drapelul de stat, tricolorul și doar la drapelele dumneavoastră din piept sunt prinse panglici negre în semn de doliu. Nu am avut alte asemenea acțiuni nici în municipiul Chișinău, din câte cunosc, nici în afara municipiului și din păcate nici dincolo de
DISCURSUL PRIMARULUI GENERAL AL CHIŞINĂULUI, DORIN CHIRTOACĂ, ROSTIT LA MANIFESTAREA DE COMEMORARE A CELOR 200 DE ANI DE OCUPAŢIE de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/Primaria_municipiului_chisinau_disc_primaria_municipiului_chisinau_1337261347.html [Corola-blog/BlogPost/358447_a_359776]
-
cetățean, libertatea, demnitatea, adevărul istoric și pământul pe care s-a născut el și cu strămoșii săi. Același lucru trebuie să îl facem și noi. Sunt convins că va veni ziua când toate instituțiile statului din Republica Moldova vor arbora în bernă pe 16 mai, pe 28 iunie, tricolorul în semn de recunoștință pentru toți aceea care au luptat pentru libertate, în semn de doliu pentru toți aceea care și-au pierdut viața de-a lungul ocupației și a destinului nostru zbuciumat
DISCURSUL PRIMARULUI GENERAL AL CHIŞINĂULUI, DORIN CHIRTOACĂ, ROSTIT LA MANIFESTAREA DE COMEMORARE A CELOR 200 DE ANI DE OCUPAŢIE de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/Primaria_municipiului_chisinau_disc_primaria_municipiului_chisinau_1337261347.html [Corola-blog/BlogPost/358447_a_359776]
-
de autor din întreaga lume. Până acum, a utilizat aceste scanări în mod ilegal, aplicând doar principiul american al utilizării echitabile, fără a cere permisiunea autorilor sau a editurilor. Noul acord continuă să sfideze un principiu fundamental al Convenției de la Berna, care spune că deținătorilor de drepturi de autor trebuie să li se ceară permisiunea înainte ca lucrările lor să fie utilizate, nu să li se dea pur și simplu opțiunea de a se sustrage, ceea ce ar plasa responsabilitatea, eforturile și costurile pe umerii
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
președinții cu privire la o altă chestiune importantă și simbolică, a referendumului din Elveția privind minaretele. Ministrul suedez de externe a definit răspunsul negativ privind construirea de minarete ca fiind "expresia unei prejudecăți”. A mers chiar mai departe, susținând că însăși decizia dlui Berne de a organiza un referendum pentru o astfel de chestiune este îndoielnică. Prin urmare, ne confruntăm cu o întrebare care se regăsește în afara ariei referendum-ului, iar aceasta este dacă să organizăm un referendum sau nu. Cum pot legislatorii Uniunii Europene
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]