797 matches
-
nu sunt un ageamiu". Cabinetul se învârte cu ea. Simte mâinile celor doi prelingându-se peste trupul ei ca niște șerpi lipicioși. Se smucește, lipindu-se de peretele opus. Ca o fiară încolțită. Pe cei doi îi apucă un râs bezmetic. Printre sughițuri, doctorul spune: "Am pregătit totul". În ușă apare faraoana cu machiajul ei desăvârșit. Frumusețe rece, îmbălsămată. Se uită cu dispreț la ea. În minte îi apare chipul celui de care s-a îndrăgostit, părul, mâinile, ochii, îi aude
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
acest lucru nu era un fapt neobișnuit, deși văzuse adeseori măicuțele cum își ridică năframa până la rădăcina nasului doar la apariția ei. Maria, una din novicele cele mai tinere, umbla adeseori prin pădure cu capul descoperit, despletită, cântând în timp ce alerga bezmetică de colo-colo, transpusă într-o fericire care nu i se ștergea de pe chip decât atunci când maica stareță o punea să frece podelele bucătăriei în semn de penitență. Maria nu era de acord cu această pedeapsă, îi mărturisea doar ei, să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
preț, și aceasta știa să negocieze. Deși tare amar i se mai lăsa după fiecare târg. Nu era o naivă. Nu-și făcea iluzii. Uneori pasiunea tovarășului o încălzea atât de tare, încât odată ajunsă acasă izbucnea într-un plâns bezmetic, se golea de un fel de ură și două zile zăcea bolnavă în pat. Prietenul meu vizita întreprinderea a patra oară, știa că iubita lui e bolnavă, că nu are cum să o vadă, îi era lehamite de toate aceste
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
rol de odaliscă, își spune în sinea ei, amestecându-i-se râsul cu plânsul în coșul pieptului. Ea, odaliscă, ea, femeia inaccesibilă, femeia cerebrală! Nu cumva i-au căzut și ei creierii în chiloți? Bună întrebare. Izbucnește într-un râs bezmetic. Se aud bătăi în ușă. Își înfășoară prosopul peste piept și se duce să deschidă ușa. Alex stă în rama ușii, mai frumos ca niciodată. Se uită la ea cu o uimire atât de sinceră, încât i se șterge din
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
să deschidă ușa. Alex stă în rama ușii, mai frumos ca niciodată. Se uită la ea cu o uimire atât de sinceră, încât i se șterge din minte tot ce a mestecat cu atâta sârg în creierul ei de femeie bezmetică. Îl trage în pat fără o vorbă. El continuă să se uite la ea de parcă acum ar descoperi-o pentru prima oară. Întreabă mirată. "Ce s-a întâmplat"? "Arăți ca o zeiță păgână care tocmai și-a înfulecat adversarul". Adversarul
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ei, cu brațele deschise, planând ca o păsare, mănăstirea arde în flăcări, Maria cântă fericită la pian, în mijlocul focului soldații violează măicuțele, Maria apasă clapele pianului tot mai tare, iadul se întinde până la picioarele ei, cântă și râde ca o bezmetică, "așa vă trebuie nenorocitelor, sunteți doar niște găini, asta sunteți, acum au venit jigodiile să vă jupoaie, poate că la unele dintre voi le și place, sunteți doar niște găini", pianul atacă partitura, sunetele urlă în văzduh, se împreunează cu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
în sală, Aide, spectatoarea fidelă, topită în beznă, cina în trei, poveștile deocheate, somnul din zorii zilei, senzația de ieșire din timp, revenirea la treburile zilnice ca după o amnezie îndelungată, lucrurile din jur par învechite, casa pustie, oamenii păpuși bezmetice, prăfuite, chiar corpul ei suferă schimbări substanțiale după un astfel de concert, întotdeauna se simte mai tânără, muncește cu spor, privește lumea din jurul ei cu umor, concertul celor două are darul să-i pună pielea la loc, în ultimii zece
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
a spălat pe față, pe mâini, apoi s-a îmbrăcat și a fugit în piața satului, era o dimineață neobișnuită, cu soare strălucitor și cu o liniște nefirească, nu se clintea nicio frunză în copacii de la marginea drumului, ea fugea bezmetică pe ulițe, cineva parcă o trăgea înapoi, dar ea fugea spre inima satului, alerga, alerga... Lângă gardul primăriei sta tatăl ei într-un șir de bărbați, cu părul acela alb înainte de vreme, mai înalt cu un cap decât ceilalți, alerga
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
uscat, firul de apă strecurându-se printre pietre spre pântecele pământului, agonia, pianul cântând singur în peșteră, fuga, călătoria pe urmele băiatului din Clădirea Albastră, somnul, durerea, somnul, durerea, greața, greața, păianjenii uriași, fantomele, durerea, greața, vioara lui Zinzin cântând bezmetic, femeia aplecată peste vioară ca peste balustrada unui pod, atacă clapele pianului și vede chipul transfigurat al lui Alex, trupul gol lângă al ei, tremurând ca în transă, gemând de plăcere, senzația ei de vomă, îi întoarce spatele, el o
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pentru care nu am fost niciodată selecționat În echipa de fotbal a școlii. Eram Înlăturat În favoarea altora din cauza acestor picioarelor subțiri și lungi, În care mă Împleticeam deseori În alergare. Exagerat de lungi... Câinele brutarului de peste drum lătră ca un bezmetic. A trecut iarăși puștiul acela pistruiat plimbând un băț printre zăbrelele gardului. Încep să tremur pentru că cealaltă fotografie este cu mama. O fotografie de-a mamei din tinerețe. Frumoasă. E Într-o livadă de meri, cu o rază de soare
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
sigur, trecându și mâna prin părul bogat și scuturându-și capul Într-o parte și În cealaltă. Probabil că ochii neiertători ai vecinilor mei (madam Gușă, de la 3, ori Țiți Mițura, poreclită „Țurca”, ce Împroașcă vorbe veninoase ca o vuvuzelă bezmetică, ori „Scoancsa”, de la 2 - prima la cancaniadă) și cuvintele lor intrigante mă vor desființa completamente. Probabil că reputația mea de om liniștit se va duce de râpă. Începând de acum. Sau din noaptea trecută... Dar nu mă voi lăsa nici
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Libelula - fapt care-i creiona o alură absolut fantastică) și cu un băiat grăsun, jerpelit Îmbrăcat, vulgar, grețos și cu burta veșnic Înfometată. Lui Îi spuneam Goanță. Ieșeam alături de ei În fiecare zi, plimbând cele trei vițelușe și o capră bezmetică „de-a lungul și de-a latul lumii”, cum ne plăcea nouă să glumim. În ziua aceea, dimineața se ivi neașteptat de răcoroasă, aducând cu ea un cer amenințător, de cerneală. Totuși, am ieșit pe imaș, hotărâți să nu ne
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
combinații și alchimii misterioase, vor Întreține imaginația și imaginarul.Un fenomen de magnetizare nimbează imaginea, așa Încît, cu ușurință, cădem pradă acestei puteri de atracție, ajungînd captivii ei adulatori”(p.5); sau :”...Ca o desfrînată vrăjitoare, imaginația aprinde În noi bezmetice ruguri pe care se mistuie dezirabilul și visul”(p.300). Acroșaje stilistice găsim În teză În foarte multe alte capitole și subcapitole, autoarea , omul de teatru, exegetul, fiind atent dublate de... poet, de un om care scrie cu dragoste, dăruindu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
se plimbă relaxat, cu mîinile Împreunate la spate. Recla mele de pe clădiri evocă naturalețea relațiilor cu străinii : Philips, Chlorodont, Wimpassing...Dar cel mai elocvent rămîne peisajul uman. Nu există copii ai străzii, spălători, cerșetori, traficanți de valută. Nu se aleargă bezmetic, nu se vorbește conspirativ, nu se aruncă ambalaje pe stradă. Asfaltul, fără gropi și crăpături, este și bine măturat. Pe stră zile orașului se află cetățeni ai orașului, nu indivizi decla sați. Toți au sufletul ușor, lipsit de griji, toți
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
pe Pablo cum mă privea, serios și nedumerit, găseam atitudinea lui cît se poate de comică și asta mă făcea să rîd și mai tare, aveam impresia că n-o să mă pot opri niciodată din rîsul acela de-a dreptul bezmetic... Și totuși m-am oprit brusc, În momentul cînd Pablo mi-a pus o Întrebare ciudată, al cărei rost nu-l Înțelegeam. Și dumneata ești un vînător de suflete? Nici măcar nu sunt sigur că a fost o Întrebare, suna mai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
dintre cei care s-au pierdut cu firea și n-au ascultat indicațiile date de Petrică. Acum să vă vedem, pe cine o să mai dea vina pentru morții ăștia, se gîndește Roja din ascunzișul său, privind la siluetele care aleargă bezmetice pe străzi fără nici o țintă și cad secerate de gloanțe venite de undeva de pe acoperișurile clădirilor. După ce Timișoara a fost înecată în sînge, Potaie și-a tras un glonț în piept, dîndu-și seama că asta e singura cale prin care
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
să vomite și să ucidă. Dînd din colț în colț, un cîine cu un ochi scos se plimbă dintr-o parte în alta a fostului bulevard Victoria Socialismului. Recunoscîndu-l de la depărtare, Roja o ia brusc pe urmele lui ca un bezmetic. Ce prăpădit ai ajuns Potaie, îi vine să-i strige dar se abține, se vede că te-a lăsat stăpînul, te și miri că încă mai trăiești. Cîinele parcă-l simte și se oprește, îl privește țintă cu ochiul pe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
rămîne cum am stabilit, spuse Poștașul, pășind în stradă, e verificat că nimănui nu-i strică să se reprofileze din cînd în cînd, nu vezi că de-un timp încoace a ajuns o modă? Toată săptămîna Roja umblase ca un bezmetic pe străzi, nu dormise mai mult de zece-douășpe ore puse cap la cap, e o minune că ești încă viu, începu să se gîndească, să-și ciupească dosul palmelor să se convingă că totul e aievea. — Să nu-mi spuneți
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
iluminat public, se trîntesc uși, din spatele gardurilor se aud lătrînd cîini. De unde avusese impresia că se află în mijlocul unui oraș părăsit, se trezește în mijlocul unei hărmălăi de neînchipuit, înconjurat din toate direcțiile de indivizi care aleargă pe străzi ca niște bezmetici țipînd în gura mare înjurături și lozinci deocheate la adresa regimului. Nici nu-și dădu seama că luat de val ajunsese deja pe Calea Victoriei, se trage la Palat, aude pe cineva strigîndu-i la ureche, noi într-acolo ne îndreptăm, să le
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
o soartă mai bună după atîția ani de zbateri. Ar fi fost nedrept ca cineva să strice orzul pe gîște sau să aștearnă mărgăritare înaintea porcilor. Ce ziceți? De mult n-am mai prins așa o baftă, începe să vocifereze bezmetic, ai mîini de aur Nepoțică, cîteodată chiar mă faci să-mi pară rău de bănuielile pe care le am legate de tine. Zău așa. Cine e dama? Ești sigur că nu urmărește altceva, că nu-i stă capul la vreo
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
apă, dușumele...Totul a fost smuls, călcat În picioare cu furie, dezmembrat, ars, murdărit, găurit, spart, pângărit, trădat, aflat Într-o degradare cumplită. Pe scara interioară a acestui bastion al mizeriei, Într-un continuu du-te -vino, foamea și boala, bezmetice și trumfătoare, Își fac de cap, neținând cont de nicio lege. Acești oameni bătuți de soartă nu sunt uniți, dimpotrivă sunt Înrăiți, se dușmănesc, se privesc cu ură În loc să se ajute, Își Întind cu frenezie cele mai neașteptate capcane, sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cuvânt. Privește mai departe tavanul scorojit și respiră În continuare cu greutate, de parcă pe piept cineva i-a așezat un bolovan. -Dumnezeule, ce-i cu tine? Din ce mormânt ai apărut pupăzoi smintit? Pe unde ai umblat atâta timp fantomă bezmetică? Cu un efort teribil, Kawabata Își mișcă Încet capul, În direcția ușii, acolo de unde cuvintele lui Antoniu se aud pentru el ca o muzică plăcută. -Su-nt foar-te ostenit și te-aș ruga Ăurmează o pauză lungăă ca până mâi-ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
zi, pe la zece, zece jumate, a scris în declarație l-am trezit pe Lazăr, știind că trebuie să se ducă la întîlnire. M-am ținut după el tot timpul. Voiam să aflu unde intră, în ce locuință, dar a umblat bezmetic pînă seara. A cumpărat de la unul Istoria... lui Călinescu, a dat trei mii cinci sute, apoi a plecat acasă, în sat." Închipuie-ți ce s-ar fi întîmplat dacă te duceai la întîlnire? Un prieten ca ăla e o pacoste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
data asta fumegând) fix în coșul pieptului. Trebuie să mă înțelegeți că, oricât aș vrea ca unele lucruri să stea pitite măcar până la Judecata de Apoi dacă nu pentru totdeauna, oricât mi-aș dori (și mi-am dorit ca un bezmetic) ca ele să rămână departe de ochii culpabilizatori ai mamei și ai lui Filip, oricât aș încerca să mă fofilez și să mă mint că poate trece, mâncărimea asta devine insuportabilă și am nevoie mai mult decât oricând (bănuiesc, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și apoi, ca o consecință implacabilă „că pute de-mi mută nasu’“. Întrebarea era, firește, retorică, pentru că tovarășa nu se aștepta să-i și răspundă cineva. Așa că, deja cu crucea pe umăr și proba strivită de scăunel, și în chiuiturile bezmetice ale poporului meu care o dădeau ca victimă sigură pe Angelica, tovarășa ne-a tras rând pe rând pantalonii în jos, descoperind fără milă vreo douăzeci și ceva de mărturii sincere (adică funduri de șoim) până când, mă rog, aripa destinului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]