172 matches
-
la Edinburgh, Scoția. Are în prezent 1600 membri din 150 de țări din lumea întreagă. Sediul federației este la Haga. 242. Unde puteți urma cursuri de specialitate în România? Menționați câteva instituții! R: * Universitatea București, Facultatea de Litere, Secția de Bibliologie și Știința informării * Universitatea Babeș-Bolyai, Facultate de Istorie și Filosofie, Secția de Bibliologie, Biblioteconomie și Știința informării * Universitatea din Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, Secția biblioteconomie și Ș tiința informării * Centrul de Formare, Educație Permanentă și Management în
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
lumea întreagă. Sediul federației este la Haga. 242. Unde puteți urma cursuri de specialitate în România? Menționați câteva instituții! R: * Universitatea București, Facultatea de Litere, Secția de Bibliologie și Știința informării * Universitatea Babeș-Bolyai, Facultate de Istorie și Filosofie, Secția de Bibliologie, Biblioteconomie și Știința informării * Universitatea din Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, Secția biblioteconomie și Ș tiința informării * Centrul de Formare, Educație Permanentă și Management în Domeniul Culturii, București * Universitatea « Lucian Blaga » Sibiu, Facultatea de Litere și Arte, Colegiul
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Ș tiința informării * Centrul de Formare, Educație Permanentă și Management în Domeniul Culturii, București * Universitatea « Lucian Blaga » Sibiu, Facultatea de Litere și Arte, Colegiul de Biblioteconomie și Arhivistică 243. Menționați titlurile unor reviste de specialitate R: * Biblioteca * Revista Română de Bibliologie și Științele Informării * Revista Bibliotecii Naționale a României * Biblioteca Bucureștilor LEGISLAȚIE DE BIBLIOTECĂ Situl Asociației Bibliotecarilor din România (http://www.abr.org.ro/) la rubrica „Resurse utile" (http://www.abr.org.ro/legaturi.html) „Legislație. Regulamente. Standarde profesionale", oferă informații actualizate pe
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
siturilor actualizate pe care se găsesc modele europene de CV (europass), de scrisori de intentii și de alte documente necesare înscrierii la un concurs. PROPUNERI DE SUBIECTE PENTRU REFERATE, LUCRĂRI, EXAMENE SCRISE/ORALE * Expuneți rolul avut de principalii reprezentanți ai bibliologiei românești în dezvoltarea acesteia * Schițați portretul unui bibliolog român * Bibliologia și ramurile ei * Biblioteconomia, un domeniu în schimbare * Învățământul biblioteconomic în România : evoluție, dezvoltare, alternative * Funcțiile și misiunile unei biblioteci * De la Biblioteca din Alexandria la biblioteca virtuală : o scurtă călătorie
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
europass), de scrisori de intentii și de alte documente necesare înscrierii la un concurs. PROPUNERI DE SUBIECTE PENTRU REFERATE, LUCRĂRI, EXAMENE SCRISE/ORALE * Expuneți rolul avut de principalii reprezentanți ai bibliologiei românești în dezvoltarea acesteia * Schițați portretul unui bibliolog român * Bibliologia și ramurile ei * Biblioteconomia, un domeniu în schimbare * Învățământul biblioteconomic în România : evoluție, dezvoltare, alternative * Funcțiile și misiunile unei biblioteci * De la Biblioteca din Alexandria la biblioteca virtuală : o scurtă călătorie în timp * Un popas în timp prin bibliotecile de pe teritoriul
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
centru vital al școlii * Depozitul legal între deziderate și realitate * Rolul formativ-cultural al bibliotecii * Informarea bibliografică într-o bibliotecă publică * Istoricul catalogului de bibliotecă * Funcțiile bibliotecii. Evoluția acestora în timp * Achiziția și eliminarea -procese fundamentale în gestionarea fondului documentar * Evoluția bibliologiei românești-direcții și personalități * Locul și rolul bibliotecii în societatea contemporană * Imaginea bibliotecii în literatură și film * Managementul instituției bibliotecare * Management și marketingul în bibliotecă * Conferința de presă. Întocmirea dosarului pentru această activitate * Biblioteca și utilizatorii ei * Biblioteca publică : centru cultural
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
info documentare de la însușirea temeinică la experimentarea continuă, traseu urmat secole de-a lungul în meseria care a contribuit, din umbră, la progresul științelor și al acțiunii umane în general. Elena LEONTE Expert european în info-documentare Index 1. Ce este bibliologia? ................................................. 15 2. Enumerați câteva personalități ale bibliologiei românești. ..................................................... .......... 15 3. Ce este biblioteconomia? ......................................... 25 4. Ce este bibliografia? ................................................ 25 5. Ce este documentarea? ........................................... 25 6. Ce este bibliofilia? ................................................... 26 7. Ce este informatica? ................................................ 26 8. Ce este știința informării? ....................................... 26
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
continuă, traseu urmat secole de-a lungul în meseria care a contribuit, din umbră, la progresul științelor și al acțiunii umane în general. Elena LEONTE Expert european în info-documentare Index 1. Ce este bibliologia? ................................................. 15 2. Enumerați câteva personalități ale bibliologiei românești. ..................................................... .......... 15 3. Ce este biblioteconomia? ......................................... 25 4. Ce este bibliografia? ................................................ 25 5. Ce este documentarea? ........................................... 25 6. Ce este bibliofilia? ................................................... 26 7. Ce este informatica? ................................................ 26 8. Ce este știința informării? ....................................... 26 9. În ce limbi au fost scrise
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
și matematician-mecanician de-a lungul timpului. Această listă a fost completată cu c-ca 16 lucrări dintr-o lista selectivă, oferită de Conf.dr. G. Teodoru. Titlurile în limba rusă au fost transcrise cu ortografia limbii croate, așa cum se obișnuiește în bibliologie. Alte 7-8 lucrări au fost găsite pe Google Scholar (de A.C.) și pe MathSciNet (de Prof. Dr. Ioan I. Vrabie). În ce priveste secțiunea III - Lucrări comunicate la conferințe și congrese, am separat lucrările care au fost publicate în Proceedings
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
tainele vieții și ale morții. Orice s-ar spune, mintea celebrează triumful cunoașterii, iar cartea îi răspunde cu recunoștință, iubire și o conștiință egală cu sine. Putem constata cu satisfacție, orice s-ar afirma, segmentele importante din tema largă a bibliologiei (biblioteconomie, bibliografie, informare documentară) dar și din a bibliofiliei (ex-libris, ediții princeps, ediții vechi, colecții speciale, cărți cu însemnări și autografe etc.). 80 Incredibil, dar nu ne dăm seama că noi simțim și trăim într-o lume de semne cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
limbă franceză a prof. Bazil Munteanu, de estetică a prof. Tudor Vianu, de istoria artei a prof. George Oprescu, uneori cel de istoria Românilor a prof. Constantin Giurescu, titanii epocii de aur ai Universității bucureștene, cât și seminariile de gramatică, bibliologie, limba română veche și modernă și altele. Urmez și astăzi prețioasele indicații de bibliologie ale prof. Georgescu Tistu. Păstrez cele mai frumoase amintiri din primul semestru universitar, care prin prelegerile pe care le-am audiat a contribuit din plin la
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
artei a prof. George Oprescu, uneori cel de istoria Românilor a prof. Constantin Giurescu, titanii epocii de aur ai Universității bucureștene, cât și seminariile de gramatică, bibliologie, limba română veche și modernă și altele. Urmez și astăzi prețioasele indicații de bibliologie ale prof. Georgescu Tistu. Păstrez cele mai frumoase amintiri din primul semestru universitar, care prin prelegerile pe care le-am audiat a contribuit din plin la formarea mea ulterioară. ∗ Folosesc prilejul pentru a menționa că sărăcia de cuvinte a limbii
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
remediere, investighează fenomenul lecturii în diverse medii sociale în vederea întocmirii unor programe de educare a beneficiarilor etc.”. (O disciplină de graniță, în nr. 45/ 22 aprilie 1972, p. 5). Disciplinaritatea se conjuga cu interdisciplinaritatea, încât psihopedagogia lecturii se corelează cu bibliologia, cu informatică documentara, cu sociologia culturii etc. În ansamblu, este vorba de o ars discendi, de o metaeducație: „A citi, a studia nu este o simplă acțiune mecanică de parcurgere a unor texte, ci presupune o anumita pregătire, o tehnică
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Și-a luat astfel angajamentul de a pune temelia viitoarei instituții a bibliotecii. A organizat-o, în cei patru ani ai conducerii sale (1919-1923), într- un institut de înaltă cultură românească. Bogatele sale experiențe și idei de reformă pe tărâmul bibliologiei au fost expuse într-un proiect de lege pentru biblioteci, înaintat și discutat la Adunarea Asociației profesorilor universitari din România, care a avut loc în perioada 3-5 iunie 1922 la Cernăuți. Mai multe sugestii din acest proiect au fost implementate
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
panoramă a procesului literar arborosean, în care, urmând metoda istorică, a propus printre primii o sistematizare și periodizare a tezaurului, începând de la origini până în zilele lui. Datorită activității lui bogate în domeniul bibliografic, s-a discutat pe seama pătrunderii termenului de „bibliologie”, că Nectarie Cotlarciuc ar fi fost acela care l-a utilizat pentru prima dată, în 1910, când cărturarul bucovinean publică articolul Kurze Übersicht über die rumänische Bibliologie (Wien, 1911). Această părere este împărtășită de Georgescu- Tistu și Ioachim Crăciun, care
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
activității lui bogate în domeniul bibliografic, s-a discutat pe seama pătrunderii termenului de „bibliologie”, că Nectarie Cotlarciuc ar fi fost acela care l-a utilizat pentru prima dată, în 1910, când cărturarul bucovinean publică articolul Kurze Übersicht über die rumänische Bibliologie (Wien, 1911). Această părere este împărtășită de Georgescu- Tistu și Ioachim Crăciun, care susțin că bibliologia a fost utilizată de un român, dar în limba germană și abia la acea dată. Ipoteza lor este anulată de B. Theodorescu care spune
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Cotlarciuc ar fi fost acela care l-a utilizat pentru prima dată, în 1910, când cărturarul bucovinean publică articolul Kurze Übersicht über die rumänische Bibliologie (Wien, 1911). Această părere este împărtășită de Georgescu- Tistu și Ioachim Crăciun, care susțin că bibliologia a fost utilizată de un român, dar în limba germană și abia la acea dată. Ipoteza lor este anulată de B. Theodorescu care spune în Istoria bibliografiei române că termenul de bibliologie a fost folosit de Hașdeu în revistele sale
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Georgescu- Tistu și Ioachim Crăciun, care susțin că bibliologia a fost utilizată de un român, dar în limba germană și abia la acea dată. Ipoteza lor este anulată de B. Theodorescu care spune în Istoria bibliografiei române că termenul de bibliologie a fost folosit de Hașdeu în revistele sale Lumina și Din Moldova, în 1860, cu înțelesul restrâns de bibliografie, iar la 1871, Laurian și Massim tipăresc Dicționarul Limbii Române, în care sunt trecute pentru întâia oară definițiile tuturor genurilor bibliografice
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
care din 1930 este redactor), „Boabe de grâu”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Floarea soarelui” (1927-1929, scoasă împreună cu I. E. Torouțiu), „Adevărul”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Neamul românesc”, „Cuvântul”, „Gândirea”, „Societatea de mâine”, „Cele trei Crișuri”, „Ramuri”, „Manuscriptum”, „Studii și cercetări de documentare și bibliologie” ș.a. A mai semnat Filip Roman și Stelian Andrei. Obiectul major, îndelungat și constant de cercetare al lui T. este Nicolae Iorga. De la debutul editorial cu volumul Bibliografia operilor din lucrarea Nicolae Iorga. Viața și opera (1931) până la biobliografia Nicolae
THEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290161_a_291490]
-
1966; Biblioteca marelui umanist român Constantin Cantacuzino Stolnicul (1640-1716) (în colaborare cu Livia Bacâru), București, 1966; Bălcescu și alți deținuți politici, Bălcești pe Topolog, 1970; Constantin Cantacuzino Stolnicul. Un umanist român (în colaborare cu Livia Bacâru), București, 1970; Ex libris. Bibliologie și bibliofilie, București, 1973; Biblioteci umaniste românești, București, 1974; Biblioteci umaniste franceze în colecții românești (în colaborare cu Gheorghe Buluță), București, 1978. Repere bibliografice: Măndica Mardare, Liliana Cioroianu, Geografie spirituală băcăuană, Bacău, 2001, 17. T.N.
DIMA-DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286766_a_288095]
-
Hasdeu, între 1862 și 1863. Începând cu numărul 10 din 1863, în urma unor acuze de separatism, și-a schimbat titlul în „Lumina”. Datorită lui Hasdeu, publicația are un solid sector de istorie, cu contribuții și în domeniile adiacente: diplomatica, arheologia, bibliologia, iconica, glosologia, chiar filologia, întrucât Hasdeu, care, primul în cultura română, a avut conștiința valorii filologice a textelor vechi și a prețuit savoarea stilului arhaic, sprijinea argumentarea istorică cu observații lingvistice. Spirit romantic, el nu separa istoria de literatură, cerându
DIN MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286784_a_288113]
-
cercetător științific la Institutul de Istorie „N. Iorga” din București. Își ia doctoratul în 1971 cu teza Radu Greceanu și „Istoria domniei lui Constantin Brâncoveanu”. A colaborat la revistele „Anuar de lingvistică și istorie literară” (Iași), „Studii și cercetări de bibliologie”, „Studia bibliologica”, „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie” (Cluj), „Studii și materiale de istorie medie” ș.a. I s-a decernat Premiul „Perpessicius” al revistei „Manuscriptum”. I. a depus cu abnegație o muncă susținută pentru depistarea manuscriselor de cronici românești din
ILIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287515_a_288844]
-
condițiile în care s-a plămădit spiritualitatea românească (La răspântia a două lumi: Occidentul latin și Orientul bizantino-slav este titlul primului capitol din Istoria literaturii române vechi), a înființat, în 1938, un lectorat de limbă neogreacă și o conferință de bibliologie (încredințată lui N. Georgescu-Tistu) și, cu deosebire, a știut să „proiecteze” mersul cercetărilor prin pregătirea unor specialiști cărora zonele culturale aflate în relații esențiale cu cea românească să le devină familiare. Astfel, I. C. Chițimia va fi trimis în Polonia
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
economice, management, istorie, filozofie, psihologie, pedagogie, sociologie, științe juridice, matematică, informatică, astronomie, fizică, chimie, geologie, geografie, biologie, ecologie, științe filologice - filologie, lingvistică, teorie, critică și estetică literară, ediții critice, antologii cu sau fără aparat critic, folcloristica, dialectologie, cultura românească veche, bibliologie, biblioteconomie, teatrologie, etnologie și etnografie, muzicologie, teorie și critica de artă, lexicoane, enciclopedii, dicționare -, toate aceste domenii implicind cunoștințe specifice și cercetare de specialitate. 5. În limita fondului prevăzut de Ministerul Cercetării și Tehnologiei, comisia dezbate și decide sumele pentru
INSTRUCŢIUNI Nr. 45836 din 8 martie 1994 cu privire la modul de încasare a contribuţiei, finanţarea cheltuielilor aprobate, evidentierea şi raportarea Fondului special pentru cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111643_a_112972]
-
apoi, în Bulgaria - îndemnați de Maestru să se instruiască în studiile medievale. În același timp, pe lîngă catedra sa, N. Cartojan înființează o "asistență" de neogreacă în care lucrează Ariadna Camariano, iar pe N. Georgescu-Tistu îl îndreaptă către "conferința" de bibliologie. O întreagă școală de studii medievale românești lua ființă, la București, în jurul profesorului N. Cartojan. Dl. N. Florescu a urmărit îndeaproape, documentat, activitatea universitară complexă a celui care - după B.P. Hașdeu - a întemeiat studiile riguroase de literatură veche la Universitatea
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]