604 matches
-
Bucur cu ocazia soluționării cererii de recurs formulate de autorii excepției împotriva sentinței prin care le-a fost respinsă cererea de anulare a unui act administrativ. ... 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că textele criticate încalcă principiul bicameralismului, întrucât între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului există o deosebire majoră de conținut juridic și o configurație semnificativ diferită, care nu se limitează numai la soluții legislative asupra Legii-cadru nr. 153/2017, pe care prima Cameră nu le-
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
drastică a nivelului de salarizare a specialiștilor IT, spre deosebire de restul salariilor personalului plătit din fonduri publice, chiar de întreg personalul din domeniul justiției. În susținerea excepției, autorii acesteia invocă jurisprudența Curții prin care s-a reținut încălcarea principiului bicameralismului. ... 8. În ceea ce privește încălcarea art. 111 alin. (1) și a art. 138 alin. (5) din Constituție se susține că forma adoptată de Camera Deputaților modifică și completează propunerea votată de Senat, prin adoptarea unei grile de salarizare pentru
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
Direcției Naționale Anticorupție, respectiv al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, potrivit legii. ... ... 15. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 61 alin. (2) și ale art. 75 privind principiul bicameralismului, ale art. 111 alin. (1) privind informarea Parlamentului și ale art. 138 alin. (5) privind bugetul public național. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile criticate reglementează modalitatea de salarizare a personalului auxiliar de specialitate și conex din
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
acestea. ... 17. În ceea ce privește salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor și al parchetelor, respectiv a specialiștilor IT, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra unei pretinse încălcări a prevederilor art. 61 și 75 din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, respingând ca neîntemeiate aceste critici (a se vedea în acest sens Decizia nr. 521 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 946 din 15 octombrie 2020, paragrafele 36-40, Decizia nr. 704 din 6 octombrie
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
al României, Partea I, nr. 106 din 1 februarie 2021, paragraful 39, și Decizia nr. 82 din 3 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 13 mai 2022, paragraful 15). ... 18. Referitor la principiul bicameralismului, Curtea a reținut în jurisprudența sa că există două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care, prin procedura legislativă, se încalcă principiul bicameralismului, și anume: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
României, Partea I, nr. 478 din 13 mai 2022, paragraful 15). ... 18. Referitor la principiul bicameralismului, Curtea a reținut în jurisprudența sa că există două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care, prin procedura legislativă, se încalcă principiul bicameralismului, și anume: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
al României, Partea I, nr. 260 din 13 aprilie 2017, paragraful 54, sau Decizia nr. 377 din 31 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 44). ... 19. Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a reținut că acesta nu presupune ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
Cameră se va identifica, în ceea ce privește activitatea sa legislativă, cu prima Cameră, neputându-se îndepărta în niciun fel de la soluțiile legislative pentru care a optat prima Cameră, ceea ce este contrar, până la urmă, chiar ideii de bicameralism. Prin urmare, nu se poate susține încălcarea principiului bicameralismului, atât timp cât legea adoptată de Camera decizională se referă la aspectele principiale pe care le-a avut în vedere propunerea/proiectul de lege în forma sa însușită de Camera de reflecție
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
sa legislativă, cu prima Cameră, neputându-se îndepărta în niciun fel de la soluțiile legislative pentru care a optat prima Cameră, ceea ce este contrar, până la urmă, chiar ideii de bicameralism. Prin urmare, nu se poate susține încălcarea principiului bicameralismului, atât timp cât legea adoptată de Camera decizională se referă la aspectele principiale pe care le-a avut în vedere propunerea/proiectul de lege în forma sa însușită de Camera de reflecție. În acest sens, modificările aduse formei adoptate de Camera
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
ținând cont de faptul că forma adoptată de Camera Deputaților nu modifică substanțial obiectul de reglementare, scopul urmărit de legiuitor sau configurația propunerii legislative, Curtea reține că nu au fost încălcate dispozițiile art. 61 și 75 din Constituție privind principiul bicameralismului, așa cum a fost acesta dezvoltat în jurisprudența Curții. ... 22. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea art. 111 alin. (1) din Constituție, în jurisprudența sa (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 1.056 din 14 noiembrie
DECIZIA nr. 101 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273869]
-
art. 61 alin. (1) și ale art. 75 și 138. Astfel, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 61 alin. (1) coroborat cu art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, autorii obiecției amintesc că respectarea principiului bicameralismului Parlamentului României reprezintă o condiție extrinsecă de constituționalitate a legilor, recunoscută ca atare în jurisprudența Curții Constituționale. În acest sens, sunt amintite deciziile nr. 472 din 22 aprilie 2008, nr. 1.029 din 8 octombrie 2008, nr. 62 din 7 februarie
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
către prima Cameră sesizată. ... 5. Diferențele majore de conținut juridic dintre forma proiectului de lege adoptat de Senat, ca primă Cameră sesizată, și forma legii adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, sunt de natură să încalce principiul bicameralismului, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din urmă din procesul de legiferare. Or, legea
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
urmă din procesul de legiferare. Or, legea trebuie să fie rezultanta manifestării de voință concordante a ambelor Camere ale Parlamentului. ... 6. Este adevărat că în dezbaterea unei inițiative legislative Camerele au un drept propriu de decizie asupra acesteia, dar principiul bicameralismului nu poate fi respectat decât atât timp cât ambele Camere ale Parlamentului au dezbătut și s-au exprimat cu privire la același conținut și la aceeași formă ale inițiativei legislative. ... 7. Curtea Constituțională a stabilit două criterii esențiale pentru a
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
Parlamentului au dezbătut și s-au exprimat cu privire la același conținut și la aceeași formă ale inițiativei legislative. ... 7. Curtea Constituțională a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care, prin procedura legislativă, se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
obiectul de reglementare al propunerii legislative, așa cum a fost el asumat prin expunerea de motive. În susținerea acestei critici, invocă cele reținute prin deciziile Curții Constituționale nr. 407 și 408 din 21 septembrie 2022 cu privire la încălcarea principiului bicameralismului în situații în care Camera decizională a reglementat cu privire la o altă categorie ocupațională decât cea avută în vedere de Camera de reflecție. ... 11. În critica pe care o formulează, autorii sesizării arată și că reglementarea Legii pentru modificarea
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
neconstituționalitate formulate în raport cu prevederile art. 61 alin. (1) și art. 75 din Constituție, arată că, pe cale jurisprudențială, Curtea a stabilit cele două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului, respectiv existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Cu toate acestea, stabilind limitele principiului bicameralismului, prin
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
principiul bicameralismului, respectiv existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Cu toate acestea, stabilind limitele principiului bicameralismului, prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, Curtea a observat că aplicarea acestuia nu poate avea ca efect deturnarea rolului de Cameră de reflecție al primei Camere sesizate în sensul că aceasta ar fi Camera care ar fixa în
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
posibilitatea să modifice ori să completeze legea adoptată de Camera de reflecție, ci va avea doar posibilitatea să o aprobe sau să o respingă. Astfel, Curtea a mai precizat că, ținând cont de aceste aspecte, este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor; prin urmare, lipsirea Camerei decizionale de competența sa de a modifica sau
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
elementul novator nefiind semnificativ, de substanță, ci, dimpotrivă, el circumscriindu-se obiectului de reglementare, astfel că dispozițiile legale criticate nu încalcă art. 61 din Constituție; din contră, modul în care a fost adoptată legea criticată constituie o aplicare a principiului bicameralismului, caracterizat de colaborarea dintre cele două Camere ale Parlamentului. ... 17. În ceea ce privește criticile referitoare la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, Guvernul apreciază că acestea nu vizează aspecte intrinseci, proprii normei juridice, ci se referă la aspecte
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
de autorii obiecției de neconstituționalitate, diferențele de conținut și formă dintre legea propusă de inițiatori și legea adoptată de Camera Deputaților sunt de natură să aducă atingere prevederilor art. 61 alin. (1) și art. 75 din Constituție, care consacră principiul bicameralismului. ... 25. Față de această critică, instanța de contencios constituțional reține că în jurisprudența sa cu privire la principiul bicameralismului a dezvoltat o veritabilă doctrină privind acest principiu și modul în care acesta este reflectat în procedura de legiferare. Ținând seama
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
Camera Deputaților sunt de natură să aducă atingere prevederilor art. 61 alin. (1) și art. 75 din Constituție, care consacră principiul bicameralismului. ... 25. Față de această critică, instanța de contencios constituțional reține că în jurisprudența sa cu privire la principiul bicameralismului a dezvoltat o veritabilă doctrină privind acest principiu și modul în care acesta este reflectat în procedura de legiferare. Ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului (Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008, sau Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, precitată, paragraful 53). ... 26. Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a apreciat
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
ce contravine principiului bicameralismului (Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008, sau Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, precitată, paragraful 53). ... 26. Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a apreciat că aplicarea acestuia nu poate avea ca efect deturnarea rolului de Cameră de reflecție al primei Camere sesizate. Este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
nr. 89 din 28 februarie 2017, precitată, paragraful 53). ... 26. Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a apreciat că aplicarea acestuia nu poate avea ca efect deturnarea rolului de Cameră de reflecție al primei Camere sesizate. Este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor (Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, paragraful 55). ... 27. Curtea a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care, prin procedura parlamentară, se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]