156 matches
-
Liviu Dănceanu O biserică bicompartimentată cu subtilitate și eficiență printr-un perete interior ca o lentilă armonios ornamentată, ce reflectă bidimensional un spațiu generos în ordinea pietății, a comunicării, dar și a rezonanței fizice ori metafizice. O orchestră bicentenară, pe care timpul nu numai că a cruțat-o, absolvind-o să trăiască doar din amintiri, ci a și vitalizat-o, investind-o cu acea înțelepciune de a aborda fiecare partitură deopotrivă cu prudență și cu implicare. Aceasta înseamnă că
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
Cum s-a mai întâmplat cu înregistrările istorice românești readuse pe disc, semne de întrebare pun identificările soliștilor, orchestrelor și ale datei concertelor. În cazul Missei în do minor, erorile par să se succeadă, preluate de autorul prezentării discului. La bicentenarul nașterii compozitorului, în ianuarie 1956, Constantin Silvestri nu a condus Orchestra Filarmonică „George Enescu“, ci pe cea a Radiodifuziunii Române. Lucrul este cert. Iar, cel puțin în concertul de la 25 ianuarie, potrivit concertografiei lui Octavian Lazăr Cosma (înregistrarea Electrecord ni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
s-a pornit la dezafectarea satelor mai mici și la îngrămădirea oamenilor în blocuri- vagon etajat, cu wc-ul într-un capăt de culoar și cu bucătăria în altul, promiscuitatea fiind la ea acasă, etc., etc... Iată însă, că în anul bicentenar al Revoluției Franceze - preludiu bolșevismului în lume = domnia terorii și lupta împotriva bisericii creștine, că într-un Decembrie al Nașterii Mântuitorului - și România profundă a crezut și al renașterii sale! , poporul român a îndrăznit, prin foc și tancuri, să intre
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
n-a văzut decât tivul rochiei muștar, unduind o clipă deasupra covorului. Prin urmare, Ortansa purta o rochie de culoarea muștarului... Ca să vezi, nici nu observase ! Perdelele sunt trase, răcoare și umbră, capul în pământ... ar fi greu pentru șiretul bicentenar Johann Caspar, chiar dacă s-ar strecura neauzit prin ușa rămasă întredeschisă, să cerceteze chipul captivului. Râsul gros și bătrân se ridică dinspre bucătărie, repede acoperit de șuvoiul zgomotos de apă pe care îl dezlănțuie, în spatele peretelui din stânga, Ortansa. Cu câtă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
unei istorii semnificative și a unui destin de împlinit începe să circule în scopul mobilizării generației de la 1848. Sub impulsul influenței lui '89, dezbaterile istoriografice din România rămîn deschise asupra sensului acestor ani ai începutului. Cercetările realizate aici cu prilejul bicentenarului revoluției franceze au arătat existența unor tendințe divergente în ceea ce privește descrierea și interpretarea atmosferei socio-culturale a acestui spațiu înaintea mișcării naționalităților. Unii istorici, cum ar fi Dan Berindei, cred într-o zguduire prerevoluționară și națională a Principatelor. Alții, ca Andrei Pippidi
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Deux Monde, l dec. 1876. Mantran, Robert (dir.), Histoire de l'Empire ottoman, Paris, Fayard, 1989. Pippidi, Andrei, "L'accueil de la philosophie française du XVIIIe siècle dans les Principautés roumaines", în La Révolution française et les Roumains, studii cu prilejul bicentenarului publicate de Al. Zub, Iași, 1989. Saint-Marc Girardin, Souvenirs de voyages et d'études, 2 vol., Paris, Amyot, 1852-1853. Ubicini și Chopin, Provinces danubiennes et roumaines, Paris, 1856. Vaillant, J.A., La Roumanie ou son histoire, langue, littérature, ortographie, statistique
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
conține cele mai puține intenții agresive și ofensatoare. La el, se întîlnesc profeții și „zîmbete rele”, - însă violența, în mod excepțional, numai o singură dată. Radio Romînia Cultural transmite încontinuu de cîteva ore muzică de Chopin. E ultima zi a bicentenarului său. Pentru ea s-a alcătuit un program lung de 24 de ore. Acesta-i un fel de paradox, căci Chopin a fost, în tot ce a compus, scurt. Scurtimea e una din caracteristicile sale cele mai frapante. Părăsesc un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a fost dat să trăim la acest sfârșit de veac și de mileniu scadența unui proces istoric care a început demult și care numără, dacă e să considerăm explozia iacobină ca un moment semnificativ al emergenței sale, taman două secole. Bicentenarul Revoluției franceze, evocat de curând în toată lumea, a pus în lumină eforturile de limpezire a procesului în cauză, eforturi asumate îndeosebi de istorici, se înțelege, dar și de filosofi, antropologi, oameni de artă, etc. O vastă operație analitică s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în urmă apărea la Paris culegerea de studii privind imaginea Franței revoluționare în Europa centrală și de sud-est, publicată de istoricul Georges Castellan, volum ce reunea lucrările unui substanțial colocviu pe această temă1. Editorul avea grijă să precizeze, în perspectiva bicentenarului, că această moștenire este importantă nu prin evenimente, contradictorii și discutabile, ci prin ideile, principiile puse la lucru în mai toată lumea. Într-un moment când Imperiul otoman dădea semne de oboseală, iar puterile de pe continent se străduiau să asigure un
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
al invidiei populare", pentru a exalta numai ceea ce este "creațiunea umană" ca atare. Istoria nu e reductibilă la document și spectacol, căci ea trebuie să formeze mereu pe om, să pună în valoare umanitatea din noi. La un pas de bicentenarul Revoluției franceze și în timp ce Europa de est cunoaște încă un semnificativ proces înnoitor, refuzul de plano rostit de Iorga (demitizarea a ajuns să fie și în acest domeniu o conduită la modă) stânjenea și editoarea Generalităților a preferat să-l omită. Textele
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
îndeobște asupra schimbării intempestive. Oricât ar părea de straniu, spațiul rus a fost prea puțin studiat din acest punct de vedere. Liantul ideologic al Revoluției a interesat, pare-se mai mult decât istoria însăși a evenimentelor. De curând cu ocazia bicentenarului, Nathan Eidelman a subscris o monografie ce reține luarea aminte: 1789 en Russie 3, după ce se ocupase mai înainte de nobilul revoluționar M. Lunin. De observat că aproape concomitent au fost tipărite și alte scrieri de interes convergent: La conspiration des
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
-lea până în 1871. Situația femeilor franceze se rezumă la următorul paradox: Franța, care este patria revoluțiilor, a generat o miscare feministă destul de târziu. Revoluția, care detronează regele și inventează cetățeanul, nu creează însă și cetățeana 25. Dezbaterile cu ocazia sărbătoririi Bicentenarului Revoluției, în 1989, au scos la iveală răspunsuri nuanțate cu privire la rolul femeilor 26. Analizate în complexitatea lor, ies la suprafață cauzele disensiunilor. Femeile sunt pentru revoluționari ființe greu de intuit, cu vocația discreției, a secretului, a țesăturii de intrigi, "agenți
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de nume și termeni / 211 Abstract / 221 Fiului meu, Dragoș Notă asupra ediției Lucrarea de față are la bază articolul " Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu", din volumul aniversar Universul lui Edgar Allan Poe. Repere interdisciplinare cu ocazia bicentenarului, publicat în anul 2012, sub egida editurii Institutul European din Iași (pp. 193-277), căruia i-am adus, cu această ocazie, substanțiale completări și modificări. Preliminării "Am o singură evlavie: Edgar Poe". Ion Barbu O aură de mister și legendă continuă
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
purtate în avangarda reflecției istoriografice s-a transpus în ariergarda consensului societal reprezentat de manualele școlare de istorie. La fel de relevant este și modul în care schimbarea de interpretare s-a modulat armonic pe schimbarea naționalistă petrecută în ideologia regimului. Apropierea bicentenarului a introdus celebrarea evenimentului petrecut în Munții Apuseni în agenda memoriei publice. Totodată, ca parte a aceluiași proces de "semnificare socială a timpului" (Zamfir, 2005, p. 236), activitatea publicistică dedicată evenimentului s-a intensificat. Angrenajul instituțional de producție istoriografică sponsorizat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Roller, unde se vorbește despre "Răscoala țăranilor sub conducerea lui Horia, Cloșca și Crișan" (Roller, 1952, p. 274). Sub același titlu și aceeași interpretare este prezentată răscoala țărănească în manualul din 1966 (Almaș și Petric, 1966, p. 81). În anul bicentenarului, manualul de Istoria antică și medie a României încorporează parțial noua viziune națională, vorbind despre "caracterul social și aspectul național" al "răscoalei populare" (Daicoviciu et al., 1984, pp. 216, 213). Momentul protocronist este și el vizibil, manualul subliniind "răsunetul european
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Anul 1988 a fost sărbătorit în Australia atît pentru două sute de ani de pace instaurată de europeni, cît și pentru două sute de ani de ocupație ilegală și contestată de către mulți aborigeni. Într-o discuție ce a avut loc în anul bicentenar, romancierul Patrick White (1989: 189-190) a adoptat remarca atribuită lui Peter Brook: " În momentul în care o societate vrea să ofere o versiune oficială asupra ei însăși, aceasta devine o minciună". White s-a referit, drept urmare, la 1988 ca la
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în prima parte a ediției din 2010, paginile de istorie și chipurile personalităților reflectate medalistic ale celei mai vechi instituții de învățământ academic din țară. Acum, la Centenarul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” și Bicentenarul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” între paginile din istoria Universității și personalitățile care, într-un fel sau altul, și-au legat viața de prestigioase instituții academice ieșene, am inserat și ultimele realizări medalistice ale acestora. Un capitol separat l-am destinat
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
I. Cuza” din Iași, profesorul Andone Cumpătescu a realizat o astfel de evocare a personalităților care i-au dat ființă și prestigiu. Prezenta lucrare, ediție cuprinzând îmbunătățiri și adăugiri, se alătură firescului laudatio la centenarul învățământului agronomic universitar și la bicentenarul învățământului tehnic universitar ieșean. Autorul succintelor referiri de aici - absolvent la rându-i la Alma Mater Iassiensis, îndrăznește a rosti cu emoție pentru venerabila instituție și savanții ei: Admiratio Stelele-n cer clipi-vor boltind nemărginire „Per aspera ad astra” se
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu profil tehnic se desprind din structura Universității ieșene și devin instituție de învățământ superior de sine stătătoare. Înalta ținută academică este sugerată și de aforismul lui Francis Bacon IPSA SCIENTIA POTESTA EST (Știința însăși este putere). Dacă în anul bicentenarului va fi realizată și o medalie strict jubiliară, nu vedem nici-un impediment în folosirea pe revers și a imaginii palatului Universității din Dealul Copoului văzut din Nord-Est, întrucât o asemenea reprezentare ar avea o motivație istorică și actuală. Medalistica Universității
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Academii îmbrățișat de clădirea sub forma literei U a Universității respective și portalul. Preluarea tuturor imaginilor simbol pe placheta din 2009, reprodusă în figura 52b unifață , pare a fi, în acest caz, un final al căutărilor Cum în 2013, anul Bicentenarului Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”, nu s-a mai realizat o altă medalie, considerându-se că aceea de protocol din 2009, îndeplinește și cerințele unei medalii jubiliare, este un motiv în plus să considerăm încheiată perioada căutărilor și clarificărilor în medalistica
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în prima parte a ediției din 2010, paginile de istorie și chipurile personalităților reflectate medalistic ale celei mai vechi instituții de învățământ academic din țară. Acum, la Centenarul Universității de Stiinte Agronomice și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” și Bicentenarul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” între paginile din istoria Universității și personalitățile care, într-un fel sau altul, și-au legat viața de prestigioase instituții academice ieșene, am inserat și ultimele realizări medalistice ale acestora. Un capitol separat l-am destinat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cu profil tehnic se desprind din structura Universității ieșene și devin instituție de învățământ superior de sine stătătoare. Înaltă ținută academică este sugerată și de aforismul lui Francis Bacon IPSA SCIENTIA POTESTA EST (Știință însăși este putere). Dacă în anul bicentenarului va fi realizată și o medalie strict jubiliara, nu vedem nici-un impediment în folosirea pe revers și a imaginii palatului Universității din Dealul Copoului văzut din Nord-Est, întrucât o asemenea reprezentare ar avea o motivație istorică și actuala. Medalistica Universității
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Academii îmbrățișat de clădirea sub forma literei U a Universității respective și portalul. Preluarea tuturor imaginilor simbol pe placheta din 2009, reprodusa în figură 52b unifață , pare a fi, în acest caz, un final al căutărilor Cum în 2013, anul Bicentenarului Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”, nu s-a mai realizat o altă medalie, considerându-se că aceea de protocol din 2009, îndeplinește și cerințele unei medalii jubiliare, este un motiv în plus să considerăm încheiată perioadă căutărilor și clarificărilor în medalistica
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
mărturie în acest sens, în acest sfîrșit de secol XX, mai ales importanța deosebită pe care francezii o dau comemorării a două etape capitale ale trecutului lor comun: împlinirea a o mie de ani de la monarhia capețiană în 1987 și bicentenarul revoluției în 1989. Desigur, aceste comemorări sau pregătirea lor nu au loc fără contestări sau dezbateri și ar fi păcat ca ele să divizeze mai mult decît să apropie. Cel puțin interesul pe care-l trezesc dovedește că francezii nu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
În timp și o repetare ciclică a acestui act de revenire la un moment din trecut. În sfârșit, gestul comemorativ presupune o intenție colectivă de a face public acest complex simbolic. Spillman (1997, pp. 57-93), pornind de la analiza centenarului și bicentenarului SUA, identifică trei elemente esențiale: națiunea, temporalitatea (momentul fondator, viziunea Întemeietoare proiectată În viitor, confirmarea ei În prezentul glorios) și valorile comune (teritoriul național, cultura, prosperitatea etc.). Într-o lucrare frecvent citată, P. Connerton (1995, p. 65) consideră că reconstituirea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]