185 matches
-
păstreze autoritatea și să și țină în frâu membrii familiei. Așa a menținut pacea la Roma și în provincii. A adus îndestulare și prosperitate pentru toți. Acum însă, neputincios cum este, ajuns la capătul vieții și împovărat cu un trup bicisnic, simte cum se trezesc speranțe nebunești în cei din jur. Puțini mai vorbesc despre binefacerile liber tății. Unii din lașitate, ca să nu se spună că le e teamă de răz boi. Alții și-l doresc chiar, ca niște iresponsabili ce
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
securea de jos și pleacă. Îl împinge nervos cu umărul și apucă brațele bătrânului pontif. — Ține-te de mine! îi poruncește. Culege apoi toiagul și i-l pune în palmă. Flaminul reușește cu chiu, cu vai să-și ridice trupul bicisnic. Rămâne în picioare, tremurând de epuizare, înfășurat în toga lui groasă de lână, prinsă în copci. Tiberius Nero se uită lung la el. Îl cuprinde mila, dar și dezgustul. Această epavă umană este Paullus Fabius Maximus, slujitorul lui Jupiter, cel
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
tare de necazurile vieții și tot atunci erau povestite întîmplările cele mai greu de crezut, imaginația încercînd să umple ea golul în care era amenințat să se scufunde azilul. Nu m-am mirat prin urmare că povesteau, privind ploaia aceea bicisnică, despre furtuni aproape legendare; una în care se aprinsese o lumină roșie pe cer, ca o rană uriașă; alta în care tot țărmul se umpluse de fluturi morți. Îi ascultam, pentru că n-aveam ceva mai bun de făcut, fără să
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
să devină o parte din această grădină golașă, din această iarnă tăcută, pentru că nu se poate înălța dincolo de Rezvan. Cum ar putea? Învinsă în fața ludicului, trag cu coada ochiului. Poate că e și asta o formă de contemplație mă consolez, bicisnic. Iat-o acolo, în genunchi, în prag, cu robele ei negre umplând golul minuscul al ușii glisante, ridicându-se elefantin și explodând în falduri de moliciuni, rupând armonia severă a liniilor ce construiesc cu răbdare spațiul geometric al încăperii, pășește
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
voi rămâne doar cu cele trei luni de suspendare, câte au reieșit după ce contabila de la Ateneu a refuzat să facă nota rectificativă. Pentru cei 450 lei primiți ca drept de autor, pierd 1881 lei, care Îmi vor fi opriți din bicisnica mea pensie. Timp de jumătate de an, voi rămâne doar cu 400 lei pe cupon, ca să mă Învăț minte! 4 iulie 2012 Până la prânz am lucrat la transferul profilurilor pe noul format, Încropind, În ordine alfabetică, și o listă cu
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
Interbrew Romania, fluctuația legislației. „Dacă mă sperie ceva, atunci este lipsa de previzibilitate a cadrului legislativ. Se pot întâmpla multe lucruri care să schimbe fața afacerii. Am învățat să prevedem ploile și cum să ne comportam într-un climat mai bicisnic, iar competiția face parte din joc, e ceea ce ne stimulează” - explica el dependența afacerii de mediul exterior în revista Capital din HYPERLINK "http://www.capital.ro/index.php?arhiva=1&a=23746&pid=34982&ss=all%7Call%7C01-01-2005%7C15-07-2006%7C0
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
ce ai ratat trăind? Viața mi-a fost "încredințată" pentru a o trăi și nu pentru a o rata, am trăit-o spectral, cu bunele și cu relele ei, nici o secundă n-am lăsat-o să pâlpâie, cei ce trăiesc bicisnic, de azi pe mâine, îi aduc cel mai mare afront lui Dumnezeu, am încălecat-o și biciuit-o până la loc comanda. E drept, am și primit multe șuturi de la ea, toate meritate, dar care m-au ținut treaz, alimentându-mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dintr-un studiu sociologic: , Oamenii îmbătrînesc și mor, iar alții nu se mai nasc. Sau dacă se nasc, se nasc în altă parte, nu la Brodina și nici în satele din jur. Da, satul îmbătrînise. Se facuse mai mic, mai bicisnic. Bătrînii uitaseră limba învățată de la străbuni. Uitaseră obiceiurile. Uitaseră pînă și rugăciunile și rînduielile bisericești. Dacă, prin absurd, s-ar fi născut un copil, n-ar fi avut cine să îl boteze" (p. 55). În lumea copilăriei Mașei totul avea
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
sertar, nepublicabilă atunci. E o dovadă în plus că autorul - ca om activ al cetății - și-a spus răspicat cuvântul de adversar al totalitarismului comunist!!!... și încă ceva: autorul sporește numele „lighioanelor” incriminate adăugând: lipitoarea, căpușa, lingăul, stârpitura, porcul, scroafa, bicisnicul, căpușa parlamentară etc., toate potrivindu-se ca o fină mănușă în originala noastră trecere de la comunism la capitalism. Spre exemplificare, mă voi opri doar la câteva din fiecare categorie de fabule (cele de ieri și cele de astăzi). Caracteristic pentru
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
mă știu am tot zbierat/ Pân’ ce-am ajuns măgar de stat”. Astă-vară: „A venit marele bou/ Le-a vorbit de boul nou”. Scroafa: „Grohăie în stânga-n dreapta/ Suie fără teamă treapta/ Unii dinspre rădăcină/ Spun că poarca e divină”. Bicisnicul: „Bicisnicul cutează a crede despre sine/ Că lumea fără margini doar lui i se cuvine”. Rața: „Ce mai vorbă, rața știe/ Cea mai prima meserie/ Că e doctor în chimie / ...Dar degeaba osteneala/ Pe cel prost nu-l prinde școala
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
știu am tot zbierat/ Pân’ ce-am ajuns măgar de stat”. Astă-vară: „A venit marele bou/ Le-a vorbit de boul nou”. Scroafa: „Grohăie în stânga-n dreapta/ Suie fără teamă treapta/ Unii dinspre rădăcină/ Spun că poarca e divină”. Bicisnicul: „Bicisnicul cutează a crede despre sine/ Că lumea fără margini doar lui i se cuvine”. Rața: „Ce mai vorbă, rața știe/ Cea mai prima meserie/ Că e doctor în chimie / ...Dar degeaba osteneala/ Pe cel prost nu-l prinde școala”. Dialog
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Întâmplare, domnule? Da, dar de ce, domnule? Așa. Ca să-mi mai văd, odată, capătul de deget ... sacrificat ..., domnule. Hai, domnule. Hai. Și s-au dus. Și i-a arătat, vitrina cu rarități, victoria vieții lui de cinci decenii, că, fiind mai bicisnic decât alții, și având mâinile mai scurte, de fiecare dată, când, În cazul vreunei nedreptăți, era luat la bătaie, cu gura, ce mai scăpa de altercatori. Prindea zdravăn cu gura. Apuca ce putea să apuce, ori ce Îi venea mai
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
anevoios, treaba. Mai apoi s-a Înscris binișor În cerințe. Costel avansase, devenind, la centrul teritorial de drumuri și poduri, șef de serviciu. Într-o zi l-a vizitat pe Radu. La vorbitor. Îmi pari cam galeș, oarecum gălbejit, și bicisnic. Nu-ți par, ci, așa sunt. De ce? Muncă multă, hrană pe sponci, ca la mititica, și, griji, ce mai; asta e! Asta, Radule, Însă, nu-i prea bine. Nu-i, dar, ce pot face? O să-ți propun eu ceva. Propune
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Întâmplă Însă cu oamenii!? Oamenii Îmbătrânesc și mor, iar alții nu se mai nasc. Sau dacă se nasc, se nasc În altă parte, nu la Brodina și nici În satele din jur. Da, satul Îmbătrânise. Se făcuse mai mic, mai bicisnic. Bătrânii uitaseră limba Învățată de la străbuni. Uitaseră obiceiurile. Uitaseră până și rugăciunile și rânduielile bisericești. Dacă, prin absurd, s-ar fi născut un copil, n-ar fi avut cine să-l boteze. Preotul Fadei abia dacă se mai putea ridica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
mai crede În Dumnezeu. Caruselul se Învârtea din ce În ce mai repede, antrenând În mișcarea lui Întreaga omenire, cu cățel și cu purcel. Oamenii agitau din mâni, strigau după ajutor, unii căutau să se desprindă de scaunele În care se așezase trupul lor bicisnic, dar din pricina vitezei și a necredinței lor, sufletul le devenise atât de greu, Încât erau ca niște bucăți de plumb inerte. Obsedată de aceste imagini, gospodina casei nu se Întreba nici despre ce fel de omenire sau Dumnezeu Îi vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Dacă vă merg treburile bine, uitați și ce-ați mâncat. Cum treburile se Încurcă, cum scoateți sfânta cruce și icoanele, cum scoate Subotin acesta al vostru așii din halat și Începeți să vă Închinați de vă spargeți capetele... - Suntem păcătoși, bicisnici. De multe ori nici noi nu știm la cine ne rugăm, mărturisi Mașa. - Măcar noi știm una și bună. Nu credem nici În Dumnezeu, nici În Satan. Și cu asta, basta. Nu avem glandă, nu avem nici credință. E simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
să corupeți doar oamenii, ci v-ați dat și la animale! Ce se va Întâmpla acum cu Evlampia?“, exclamă Mașa cu-ngrijorare. „Care Evlampia?“ „Căprița mea.“ „A, făcu Extraterestrul. E spurcată. O vom sacrifica. Trebuie să ieșim oricum din ea. Bicisnicul trup al acestei Evlampii s-a Împuțit de tot...“ Și, spunând aceasta, Extraterestrul Începu să se răsucească În dreapta și În stânga, ieșind Încetul cu Încetul din trupul caprei ca dintr-o vizuină. Cealaltă Mașă, Mașa dezmățată, Îi urmă exemplul, scurgându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
după o zi de muncă grea și amețit de băutură, brigadierul se culcă direct pe dușumea, punându-și geanta burdușită cu acte și mâncare la căpătâi (inițial vru să se Întindă pe birou, dar acesta se dovedi a fi prea bicisnic pentru trupul său atletic) și adormi de-ndată. Visă, după cum, de altfel, era și de așteptat, că descinsese cu Întreaga șleahtă de hamali la el la bucătărie, iar nevastă-sa, neașteptat de bine dispusă, Îi Îndopa pe toți cu blinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
mă, ce dai? Ce, dacă ești mai mare ca mine, nu știi de joacă și de glumă? Pistolul său cel negru îi căzu din mâna lentă și nesigură, izbindu-se de cărămizile de sub picioarele lor, hodorogind a plastic și a bicisnică jucărie. De unde o fi având pistolul acesta, care seamănă așa de bine a obiect real, încât ar păcăli pe oricine și la lumina zilei, nu numai pe înserat? se întreba Mircea. Oricum e un produs "de la pachet", cum se spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Ruset 1676 n.n). Doamne! Unde era vodă Ștefan biruitorul?” Își dormea somnul de veci la Putna și sigur s-a răsucit în coșciug pentru această pângărire a sfintei sale zidiri, părinte... Așa ajunsese Moldova măritului Ștefan vodă în vremea bicisnicilor urmași... Sfinția ta știe mai bine ca mine cum a fost... „Și totuși, marele voievod l-a sfătuit pe Bogdan, fiul și urmașul său la domnie, să închine țara turcilor, pentru că nu o va putea ține slobodă numai cu sabia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Gura! am spus! Dumnezeii mă-ti de curvă, tremuri ca câinele la injecție! Te pomenești că ești încă flăcău. Hai, nu te sclifosi atâta, jos nădragii, dar mai repede, că îmi moare pula la intrare când te vede cât de bicisnic ești. Hai, nu te sclifosi, jos nădragii am spus! Nu fi prost, ți-o trage tovarășul pedagog la găoz, nu un străin, e de bine! Bă, tu ești turc? Hai, mai repede! Apleacă-te peste pervaz, așa, așa! Privește luna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
am văzut niciodată să-și piardă răbdarea, să nesocotească canoanele, să nu-și facă pravila. Nu are răutate în suflet și inima îi este ca de copil. Poate este alesul Domnului, părinte Gherasim. Numai că vezi matale cât e de bicisnic, mai are o sâmbătă și se duce la deal după protosinghel. De trei ani nu am avut și noi mortul nostru; pe Luca cred că l-am îngropat cu tot cu lopată, de asta nu mai moare nimeni. Este plină mânăstirea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să dorești sfârșitul suferințelor colective și pentru că, într-adevăr, doreau ca să ia sfârșit. Dar toate acestea erau spuse fără pasiunea sau sentimentul acru de la început, ci numai cu cele câteva argumente care ne rămâneau clare în minte și care erau bicisnice. După marele avânt sălbatic al primelor săptămâni urmase o descurajare pe care ar fi fost greșit s-o iei drept resemnare, dar care nu era mai puțin un fel de consimțământ provizoriu. CONCETĂȚENII NOȘTRI SE DOMOLISERĂ, SE ADAPTASERĂ, CUM S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
depășindu-și scala. * În tăcere viața-mi trece Ca izvorul lin spre șes, Care-și pierde unda rece, Limpezimea mai ales. 27 mai 2005 Au pe inimă cagulă Și în creier doară eu, Egoismul e-n basculă, Lăcomia în nucleu. Bicisnica natură Se revoltă tot mai des; Omul nu se satură Cu ce timpul drept l-a dres. Rugina pe suflet crește, Nimănui nu-i pasă, nu; Neputința azi dospește Sub regimul de tabú. 7 iunie 2005
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
Întreabă Antoniu, privind un porumbel ce se găinățează pe gardul scund care Împrejmuiește parcul. Ai dispărut pur și simplu, te-ai topit, te-ai evaporat. Te-am acceptat atâta amar de ani și până la urmă ai șters-o englezește făptură bicisnică, m-ai părăsit fără veste. Cine știe ce corbi s-au Înfruntat din ficatul tău umflat de băutură, dihanie bătrână. Îmi pare rău că nu-ți mai aud sforăitul și nu mai respir mirosul de mahorcă al țigărilor tale. Între timp, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]