224 matches
-
total obținut prin suprapunerea câmpului de vizibilitate monocular al ochiului drept cu câmpul de vizibilitate monocular al ochiului stâng (vezi diagrama de mai jos). E = oglinda retrovizoare interioară OD = ochii conducătorului vehiculului OE ID = imagini monoculare virtuale IE I = imagine binoculară virtuală A = unghiul de vizibilitate al ochiului stâng B = unghiul de vizibilitate al ochiului drept C = unghiul de vizibilitate binocular D = unghiul de vizibilitate binocular 1.14. Prin "tip de vehicul din punct de vedere al oglinzilor retrovizoare" se înțeleg
jrc537as1979 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85675_a_86462]
-
diagrama de mai jos). E = oglinda retrovizoare interioară OD = ochii conducătorului vehiculului OE ID = imagini monoculare virtuale IE I = imagine binoculară virtuală A = unghiul de vizibilitate al ochiului stâng B = unghiul de vizibilitate al ochiului drept C = unghiul de vizibilitate binocular D = unghiul de vizibilitate binocular 1.14. Prin "tip de vehicul din punct de vedere al oglinzilor retrovizoare" se înțeleg autovehiculele care sunt identice în privința următoarelor caracteristici esențiale: 1.14.1. caracteristicile caroseriei care reduc câmpul de vizibilitate; 1.14
jrc537as1979 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85675_a_86462]
-
oglinda retrovizoare interioară OD = ochii conducătorului vehiculului OE ID = imagini monoculare virtuale IE I = imagine binoculară virtuală A = unghiul de vizibilitate al ochiului stâng B = unghiul de vizibilitate al ochiului drept C = unghiul de vizibilitate binocular D = unghiul de vizibilitate binocular 1.14. Prin "tip de vehicul din punct de vedere al oglinzilor retrovizoare" se înțeleg autovehiculele care sunt identice în privința următoarelor caracteristici esențiale: 1.14.1. caracteristicile caroseriei care reduc câmpul de vizibilitate; 1.14.2. coordonatele punctului R; 1
jrc537as1979 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85675_a_86462]
-
2 nu se aplică oglinzilor retrovizoare exterioare care, în urma rabaterii prin împingere, pot fi readuse în poziția inițială fără reglare. 3.4. Câmpuri de vizibilitate 3.4.1. Generalități Câmpurile de vizibilitate definite mai jos trebuie obținute pe baza "vederii binoculare", ochii fiind în poziția "punctelor oculare ale conducătorului vehiculului", conform definiției de la pct. 1.12. Câmpurile de vizibilitate se stabilesc în condițiile în care vehiculul se află în mișcare, conform Directivei 70/156/CEE anexa I pct. 2.6, iar
jrc537as1979 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85675_a_86462]
-
papilitele - nevritele optice retrobulbare - atrofiile optice - tumorile papilei și ale nervului optic 23. Căile optice intracraniene - anatomie, fiziologie - sindromul chiasmatic, arahnoidite optochiasmatice, nevrite chiasmatice - leziunea căilor optice retrochiasmatice a) semiologie generală, hemianopsii ... b) cecitate corticală, sindroame psiho-vizuale ... 24. Tulburările vederii binoculare - anatomia, fiziologia musculaturii oculare - anomalii congenitale ale motilit��ții oculare - vederea binoculară (VB) și tulburările VB - heteroforii a) heterotropii - strabism manifest concomitent ... b) paralizii oculomotorii ... - nistagmusul: semiologie, studiu clinic (congenital, optochinetic, vestibular) 25. Onco-oftalmologia - metode clinice și paraclinice pentru diagnosticul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
23. Căile optice intracraniene - anatomie, fiziologie - sindromul chiasmatic, arahnoidite optochiasmatice, nevrite chiasmatice - leziunea căilor optice retrochiasmatice a) semiologie generală, hemianopsii ... b) cecitate corticală, sindroame psiho-vizuale ... 24. Tulburările vederii binoculare - anatomia, fiziologia musculaturii oculare - anomalii congenitale ale motilit��ții oculare - vederea binoculară (VB) și tulburările VB - heteroforii a) heterotropii - strabism manifest concomitent ... b) paralizii oculomotorii ... - nistagmusul: semiologie, studiu clinic (congenital, optochinetic, vestibular) 25. Onco-oftalmologia - metode clinice și paraclinice pentru diagnosticul tumorilor oculare și ale anexelor globului ocular - principii de tratament 26. Traumatologia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
miopia, hipermetropia, astigmatisme 4. Oftalmodinamometria 5. Examenul câmpului vizual 6. Examenul polului anterior la luminatul lateral 7. Examenul biomicroscopic 8. Fundul de ochi și biomicroscopia fundului de ochi 9. Examenul tensiunii intraoculare, curbe nictemerale 10. Transiluminația diasclerală 11. Examenul vederii binoculare 12. Examenul unei paralizii oculo-motorii 13. Gonioscopia (glaucoame: primar, secundar) 14. Explorarea simțului cromatic 15. Adaptometria 16. Electrooculografia, potențiale vizuale evocate 17. Electroretinografia și interpretarea ei 18. Ecografia și interpretarea ei (mod A și B) 19. Angiografia cu fluoresceină 20
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
Ruxandra Sireteanu au avut ca obiect sistemul vizual uman, în special plasticitatea neurală și ambliopia. A adus contribuții originale la psihofizica vizuală a persoanelor sănătoase, învățarea perceptuală la adulți și neuropsihologia clinică. Rezultatele privitoare la bazele neurale ale ambliopiei, vederea binoculară și dezvoltarea sistemului vizual la nou-născuți, în perspectiva modificărilor apărute în cursul întregii vieți, au caracter de pionierat. A fost afiliată la "Association for Research in Vision and Ophthalmology", "European Brain and Behaviour Society" și "International Society on Infant Studies
Ruxandra Sireteanu-Constantinescu () [Corola-website/Science/316421_a_317750]
-
Vederea binoculară reprezintă capacitatea scoarței cerebrale de a uni într-o senzație unică cele două imagini percepute de către retina fiecărui ochi. Ea reprezintă cea mai înaltă etapă de dezvoltare a aparatului vizual, fiind prezentă doar la primate și la om și se
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
percepute de către retina fiecărui ochi. Ea reprezintă cea mai înaltă etapă de dezvoltare a aparatului vizual, fiind prezentă doar la primate și la om și se dezvoltă progresiv, în primii ani de viață. Worth a stabilit 3 grade de vedere binoculară. Ele pot fi evaluate la un aparat denumit sinoptofor. Reprezintă capacitatea retinei fiecărui ochi de a percepe simultan o imagine fixată. Testarea se face cu teste diferite pentru fiecare ochi, o imagine centrală pentru un ochi și una periferică pentru
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
iar alta cu același iepure fără codiță și ținând florile fără tijă. Fuziunea presupune pe de o parte suprapunerea percepției de la cei 2 ochi (senzorială), dar și mișcări oculare care să o mențină, aspect care ține de reflexul de fixație binoculară (motorie). Ea poate fi evaluată calitativ, măsurând amplitudinea de fuziune. Reprezintă perceperea reliefului și se realizează unind imaginile primite, dar de data aceasta prin puncte ușor disparate ale celor 2 retine. Fiecare retină percepe o imagine bidemensională, dar noțiunea de
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
cei 2 ochi. Testarea se face utilizând teste cu 3 linii verticale, linia din mijloc nefiind la egală distanță de celelalte. După suprapunere, această linie va apărea în fața sau în spatele celorlalte linii laterale. Se apreciază că dintre cei cu vedere binoculară evaluată la sinoptofor, doar 1/3 o pot utiliza în spațiul liber. Efectul stereoscopic se poate obține și folosind culorile complementare roșu verde. În loc de suprapunerea a două teste stereoscopice se pot suprapune două desene diferit colorate (aceleași desene realizate cu
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
Pentru aceste tipuri de teste distanța de examinare este 40-45 mm. Aceste unde și teste nu necesită ochelari; se poate varia distanța de observare și realiza astfel efectul. Nou născutul are o acuitate vizuală (AV) slabă și nu are vedere binoculară. Aceasta din cauză că macula nu e complet dezvoltată și nu se percep detalii. Pentru a sesiza detalii este nevoie de o acuitate vizuală de 2/3, care se atinge către vârsta de 5 ani. Nou născutul nu fixează cu macula ci
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
există o necoordonare oculară și o ușoară lipsire de paralelism a axelor vizuale. La 3 luni, macula devine funcțională, copilul vede mai clar, apare reflexul de fixare maculară. Acesta e un reflex înnăscut, dar nu se manifestă de la naștere. Vederea binoculară este de fapt un reflex condiționat, stbilit pe baza unor reflexe necondiționate (cele de postură, interesând musculatura sau cele vestibulare, dar și reflexul de fixație maculară). Aceste reflexe necondiționate există și la animale și sunt subcorticale (în mezencefal își au
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
fixație e monocular și e declanșat de lumină; se consolidează la 5-6 săptămâni. La 3 luni un copil urmărește cu privire un obiect, la 6 luni poate fixa obiectul 1-2 minute. Tot acum apare și convergența. Se apreciază că vederea binoculară este dezvoltată la 5 ani, dar perfecționarea ei se poate face după unii până la 10 ani, după alții, până la 12 ani. O persoană care nu are vederea binoculară nu are conștiența acestui fapt, excepție făcând situația în care pierderea vederii
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
obiectul 1-2 minute. Tot acum apare și convergența. Se apreciază că vederea binoculară este dezvoltată la 5 ani, dar perfecționarea ei se poate face după unii până la 10 ani, după alții, până la 12 ani. O persoană care nu are vederea binoculară nu are conștiența acestui fapt, excepție făcând situația în care pierderea vederii binoculare a survenit mai târziu, după momentul consolidării ei. Dacă vederea binoculară reprezintă o calitate neesențială supraviețuirii ființei umane, “un articol de lux”, de ce este atât de important
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
este dezvoltată la 5 ani, dar perfecționarea ei se poate face după unii până la 10 ani, după alții, până la 12 ani. O persoană care nu are vederea binoculară nu are conștiența acestui fapt, excepție făcând situația în care pierderea vederii binoculare a survenit mai târziu, după momentul consolidării ei. Dacă vederea binoculară reprezintă o calitate neesențială supraviețuirii ființei umane, “un articol de lux”, de ce este atât de important să facem efortul de a o dezvolta? Mai întâi, pentru că, atât acuitatea vizuală
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
după unii până la 10 ani, după alții, până la 12 ani. O persoană care nu are vederea binoculară nu are conștiența acestui fapt, excepție făcând situația în care pierderea vederii binoculare a survenit mai târziu, după momentul consolidării ei. Dacă vederea binoculară reprezintă o calitate neesențială supraviețuirii ființei umane, “un articol de lux”, de ce este atât de important să facem efortul de a o dezvolta? Mai întâi, pentru că, atât acuitatea vizuală, cât și câmpl vizual sunt mai bune în vederea binoculară. Acuitatea vizuală
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
Dacă vederea binoculară reprezintă o calitate neesențială supraviețuirii ființei umane, “un articol de lux”, de ce este atât de important să facem efortul de a o dezvolta? Mai întâi, pentru că, atât acuitatea vizuală, cât și câmpl vizual sunt mai bune în vederea binoculară. Acuitatea vizuală este cu o linie Snellen (0,1) mai bună la privirea cu ambii ochi față de privirea cu fiecare ochi în parte. Acest fapt este mai evident la persoanele care au nistagms, la care privirea binoculară poate ameliora acuitatea
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
mai bune în vederea binoculară. Acuitatea vizuală este cu o linie Snellen (0,1) mai bună la privirea cu ambii ochi față de privirea cu fiecare ochi în parte. Acest fapt este mai evident la persoanele care au nistagms, la care privirea binoculară poate ameliora acuitatea vizuală chiar peste 0,1. În ce privește câmpul vizual, mai ales, cel orizontal, acesta este cu 30grade mai bun la privirea binoculară. În al doilea rând, și simțul cromatic și sensibilitatea la contrast sunt mai bune la privirea
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
ochi în parte. Acest fapt este mai evident la persoanele care au nistagms, la care privirea binoculară poate ameliora acuitatea vizuală chiar peste 0,1. În ce privește câmpul vizual, mai ales, cel orizontal, acesta este cu 30grade mai bun la privirea binoculară. În al doilea rând, și simțul cromatic și sensibilitatea la contrast sunt mai bune la privirea binoculară. Un subiect care și-a pierdut vederea la un ochi comite erori în aprecierea distanțelor și în perceperea mărimii obiectelor. Readaptarea pentru aprecierea
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
poate ameliora acuitatea vizuală chiar peste 0,1. În ce privește câmpul vizual, mai ales, cel orizontal, acesta este cu 30grade mai bun la privirea binoculară. În al doilea rând, și simțul cromatic și sensibilitatea la contrast sunt mai bune la privirea binoculară. Un subiect care și-a pierdut vederea la un ochi comite erori în aprecierea distanțelor și în perceperea mărimii obiectelor. Readaptarea pentru aprecierea reliefului se face cu după aproximativ un an. Acest lucru este posibil deoarece vederea binoculară nu este
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
la privirea binoculară. Un subiect care și-a pierdut vederea la un ochi comite erori în aprecierea distanțelor și în perceperea mărimii obiectelor. Readaptarea pentru aprecierea reliefului se face cu după aproximativ un an. Acest lucru este posibil deoarece vederea binoculară nu este singurul factor care influențează perceperea reliefului, mai intervin și alții, nu toți cu aceeași importanță. Acomodația - este procesul prin care ochiul se adaptează pentru vederea clară la aproape; efortul acomodativ este cu atât mai mare cu cât obiectul
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
care pleacă de la el la cei doi ochi este mai mic. Dubla perspectivă - este un fenomen utilizat mai ales în pictură și se referă la redarea senzației de relief utilizând micile oscilații ale privirii examinatorului. Dacă până acum, absența vederii binoculare putea fi impediment doar pentru anumite profesii (șofer profesionist, arhitect, proiectant, laborant) odată cu dezvoltarea tehnologiei 3-D și alte categorii de persoane pot fi afectate de fenomen. Un pacient care utilizează ochelari 3-D și nu are dezvoltată vederea binoculară, nu va
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]
-
absența vederii binoculare putea fi impediment doar pentru anumite profesii (șofer profesionist, arhitect, proiectant, laborant) odată cu dezvoltarea tehnologiei 3-D și alte categorii de persoane pot fi afectate de fenomen. Un pacient care utilizează ochelari 3-D și nu are dezvoltată vederea binoculară, nu va percepe senzația de relief. Problemele la privirea imaginilor 3-D pot apărea însă și la persoanele normale. În lumea reală privitorul poate focaliza atât obiectele din plan apropiat, cât și cele din plan îndepărtat. Într-un film realizat 3-D
Vedere binoculară () [Corola-website/Science/320986_a_322315]