279 matches
-
GHERASIM CRISTEA (1914 - 2014). DOCUMENTAR BIOBIBLIOGRAFIC. EDITURA “ANTIM IVIREANUL”, RÂMNICU VÂLCEA, 2015, 305 PAGINI... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1676 din 03 august 2015 Toate Articolele Autorului Semnal editorial și publicistic: Eugen Petrescu, Gherasim Cristea (1914 - 2014). Documentar biobibliografic. Editura “Antim Ivireanul”, Râmnicu Vâlcea, 2015, 305 pagini. ISBN: 978-606-8745-06-0... Moto: “Aduceți-vă aminte de mai marii voștri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviți cu luare aminte cum și-au încheiat viața și urmați-le credința” (Evrei
EUGEN PETRESCU, GHERASIM CRISTEA (1914 – 2014). DOCUMENTAR BIOBIBLIOGRAFIC. EDITURA “ANTIM IVIREANUL”, RÂMNICU VÂLCEA, 2015, 305 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374041_a_375370]
-
al sfinților străromâni și români, contribuind astfel, prin faptele sale, la formarea conștiinței istorice și religioase a neamului românesc”. Drept urmare, „Așa s-a născut și așa se argumentează apariția acestui nou volum comemorativ - omagial, intitulat Gherasim Cristea (1914 - 2014). Documentar biobibliografic, publicat în anul 2015 la Editura Antim Ivireanul din Râmnicu-Vâlcea, sub egida Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălașa” al Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, organizație de utilitate publică ale cărui președinte de onoare a fost distinsul și venerabilul
EUGEN PETRESCU, GHERASIM CRISTEA (1914 – 2014). DOCUMENTAR BIOBIBLIOGRAFIC. EDITURA “ANTIM IVIREANUL”, RÂMNICU VÂLCEA, 2015, 305 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374041_a_375370]
-
Române, și profesorului universitar Dinică Ciobotea. După o prefață realizată de către istoricul craiovean Gabriel Croitoru și câteva date generale ce vin să argumenteze apariția acestui volum, urmează șapte capitole prin al căror cuprins încerc să pun în valoare principalele repere biobibliografice ale eroului cărții: familia și copilăria, viața monahală, opera științifică, editorială și publicistică, trăsăturile și personalitatea, recunoașterile publice, stingerea din viața pământeană, mesajele transmise în urma acestui trist eveniment, ceremonia de înmormântare și câteva evocări. De asemenea, lucrarea dispune de o
EUGEN PETRESCU, GHERASIM CRISTEA (1914 – 2014). DOCUMENTAR BIOBIBLIOGRAFIC. EDITURA “ANTIM IVIREANUL”, RÂMNICU VÂLCEA, 2015, 305 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374041_a_375370]
-
de colegi sau colaboratori și de toți cei dragi ai săi!... Dumnezeu să îl ajute și să-i poarte, în continuare, de grijă. Amin!... Dr. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Semnal editorial și publicistic: Eugen Petrescu, Gherasim Cristea (1914 - 2014). Documentar biobibliografic. Editura “Antim Ivireanul”, Râmnicu Vâlcea, 2015, 305 pagini... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1676, Anul V, 03 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
EUGEN PETRESCU, GHERASIM CRISTEA (1914 – 2014). DOCUMENTAR BIOBIBLIOGRAFIC. EDITURA “ANTIM IVIREANUL”, RÂMNICU VÂLCEA, 2015, 305 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374041_a_375370]
-
un Cuvânt înainte și o postfață, cu titlul IAGAN AMEIH despre Batalionul de pedeapsă, completate de Epilogul Virginiei (partenera de viață a autorului, criticul literar Virginia Paraschiv, recent răsplătită cu Medalia „Virtutea literară“ pentru întreaga activitate) și o scurtă notiță biobibliografică în care sunt consemnate momentele principale dintr-o viață închinată medicinii și culturii naționale. Pe coperta cărții este înscris numele IAGAN AMEIH, o anagramă a numelui autorului, ce mi-a adus de aminte de Mitru Perea (Petru Maior), adnotatorul capodoperei
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]
-
teologi și generația de astăzi din Biserică, vor avea ocazia și bucuria întâlnirii cu un model de slujire, de iubire de Dumnezeu și de identificare, „trup și suflet”, cu Biserica - „maica neamului românesc” (IPS Dr. Casian Crăciun - pag. 8). Reperele biobibliografice, alcătuite de către Părintele Dr. Lucian Petroaia - Consilier Eparhial al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, întregesc și rotunjesc această carte, care se dovedește a fi o sinteză, un „manual” de suflet, cuget și simțire românească, pentru minte, inimă, slujire și misiune, pentru
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, PRIVIRE ASUPRA BISERICII, EDITURA ARHIEPISCOPIEI DUNĂRII DE JOS, GALAŢI, 2012, 472 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 734 din [Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144]
-
Recviemul pentru tăceri și nimiciri (Ed. Tipomoldova, 2013) al lui Aurel Pantea (vezi volumul nostru Lecturi reflexive, Ed. Tipomoldova, Iași, 2015), am prilejul să citesc volumul Nirvana. Cea mai frumoasă poezie, un florilegiu din poezia lui Eugen Dorcescu (selecție, schiță biobibliografică și eseu hermeneutic de Mirela-Ioana Borchin, Ed. Eurostampa, Timișoara, 2015), volum care prin interpretările celei care l-a realizat conduce prin „arhitemă” tocmai la o astfel de observație. Eugen Dorcescu, în acord cu ceea ce teoretic adnota el însuși în Poetica
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
Primele numere sunt consacrate, cu precădere, versurilor originale și traducerilor din poezia română în germană (Eminescu, tradus de Mathilde Kloss), ca și traducerilor din literatura universală (semnate de Al. Busuioceanu, Al. Ciorănescu, G. Ciorănescu, N. Novac, Giuseppe Cifarelli). Scurte „note biobibliografice”, conținând prețioase date asupra scriitorilor din exil, prefațează, începând de la numărul 3/1975, grupajele de versuri și proză scurtă. Textele critice, cronici și studii istorico-literare, adeseori contribuții de excepție la bibliografia operei, precum studiul lui Horia Stamatu Gr. Cugler - Apunake
APOZIŢIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285409_a_286738]
-
N. Steinhardt, Nicolae Manolescu, Gheorghe Grigurcu, Cornel Regman, Alex. Ștefănescu, Andrei Pleșu, Ion Negoițescu, Z. Ornea, Norman Manea, Matei Călinescu, Jean Starobinski, Jean Rousset, realizate de Marta Petreu, Ion Pop, Mihai Dragolea ș.a. În paginile revistei mai sunt incluse fișe biobibliografice ale unor scriitori din țară sau din exil, documente din arhive personale, cronică teatrală, plastică, muzicală, cugetări, aforisme (șapte aforisme inedite de Lucian Blaga, 3-4/ 1991), un „dicționar de sinucideri”, un „dicționar de utopii și antiutopii”, un supliment începând din
APOSTROF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285408_a_286737]
-
Amintiri. Corespondență, îngr. George Zarafu și Victor Crăciun, București, 1972, 339-348; M. Carp, „Epigrame”, VR, 1908, 8; M. G. Holban, „Epigrame”, „Revista idealistă”, 1908, 7-8; Virgiliu Monda, „Zale roșii”, SBR, 1920, 38; I. Foti, „Zale roșii”, „Viitorul”, 1920, 3790; [Informații biobibliografice], DCL, II, 50, 373-375; M. G. Constantinescu, „Aripi albe”, U, 1933, 39; Paul I. Papadopol, „Aripi albe”, „Linia nouă”, 1933, 6; Cridim (Cristea N. Dimitrescu), în A. C. Calotescu-Neicu, N. Crevedia, Antologia epigramei românești, București, 1933, 105-108; Alexandrina Mititelu, Traduceri românești
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
te aștepți mai puțin. VALERIU CRISTEA SCRIERI: Viața lui I.L. Caragiale, București, 1940; ed. București, 1969; ed. București, 1972; Aspecte lirice contemporane, București, 1942; E. Lovinescu (în colaborare cu Pompiliu Constantinescu, Perpessicius, Vladimir Streinu și Tudor Vianu), cu o schiță biobibliografică de Anonimus Notarius [E. Lovinescu], București, 1942; Istoria literaturii române moderne (în colaborare cu Vladimir Streinu și Tudor Vianu), București, 1944; ed. 2, București, 1971; Dimitrie Anghel. Viața și opera, București, 1945; Introducere în poezia lui Tudor Arghezi, București, 1946
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
autori, București, 1928; Critice, București, 1933; Figuri literare, București 1938; Tudor Arghezi, București, 1940; ed. îngr. Margareta Feraru, tabel cronologic D. Micu, București, 1994; E. Lovinescu (în colaborare cu Șerban Cioculescu, Perpessicius, Vladimir Streinu și Tudor Vianu) cu o schiță biobibliografică de Anonimus Notarius [E. Lovinescu], București, 1942; Eseuri critice, București, 1947; Scrieri alese, îngr. și pref. L. Voita, București, 1957; Scrieri, I-VI, îngr. Constanța Constantinescu, pref. Victor Felea, București, 1967-1972; Caleidoscop, îngr. Constanța Constantinescu, București, 1974; Studii și cronici
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
George Bădărău, Nicolae Panaite, Mircea Petean, Horia Gârbea, Augustin Ioan, Cătălin Mihuleac ș.a.” (Cassian Maria Spiridon). Din 2002, un pliant-supliment, „Biblioteca revistei «Convorbiri literare»”, prezintă în fiecare număr câte un grupaj dedicat unui autor (antologie de texte și o fișă biobibliografică). De menționat și „Zilele revistei «Convorbiri literare»”, organizate anual începând din 1997. În cadrul manifestării, se acordă și premii unor personalități din țară și de peste hotare, între laureați aflându-se Eugen Simion, Ana Blandiana, Dan Laurențiu, Constantin Ciopraga, Alexandru George, Marin
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
constant și fructuos trebuie căutat în domeniul reconstituirii tradițiilor literare și culturale ale Teleormanului, despre care a publicat, singur sau în colaborare, contribuții importante: cataloagele bibliografice Publicații periodice roșiorene (1993), Publicații periodice alexăndrene (1994) și, cu deosebire, Județul Teleorman. Dicționar biobibliografic (1996), tom masiv, care cuprinde exhaustive prezentări nu doar ale nativilor teleormăneni, ci și ale celor care fie și numai tangențial au contribuit la literatura și cultura acestui spațiu. SCRIERI: Vârsta mă arde, București, 1987; Publicații periodice roșiorene. 1894-1974 (în
CRISTEA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286502_a_287831]
-
Roșiori de Vede, 1993 ; Publicații periodice alexăndrene. 1889-1994 (în colaborare cu Gh. Sarău), Alexandria, 1994; Alexandria - 160 de ani (în colaborare cu I. Moraru, Ecaterina Țânțăreanu, Gh. Popa, D. Avram, I. Spiru), Alexandria, 1994; Străluminări, Alexandria, 1996; Județul Teleorman. Dicționar biobibliografic, Alexandria, 1996; Neliniște și fluturi, Alexandria, 1999; Eminescu și Teleormanul, Alexandria, 2000; Introducere în istoria culturală a județului Teleorman, Alexandria, 2002. Ediții: Paisprezece poeți din Sud, Alexandria, 2001; Unsprezece prozatori din Sud, Alexandria, 2001; Șase publiciști din Sud, Alexandria, 2001
CRISTEA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286502_a_287831]
-
FLC, 1982, 43; Alexandru Balaci, În fluxul spiritualității, București, 1987, 194-199; Mihaela Șchiopu, Relații literare româno-italiene. Literatura italiană interbelică în receptarea presei literare românești a vremii, RITL, 1992, 3-4; Veronica Turcuș, Alexandru Marcu și cultura italiană în România interbelică. Profil biobibliografic, Cluj-Napoca 1999; Rusu, Membrii Academiei, 319-320; Nicolae Andrei, Voievozi ai spiritului, Craiova, 2000: Dicț. scriit. rom., III, 72-75; Popa, Ist. lit., I, 152. D.G.
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
Institutului de Limbă și Literatură al Academiei de Științe, obținând titlul de doctor, iar filologie (1973). Este cadru didactic la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chișinău. M. a scris monografia Prezențe moldovenești în publicațiile ruse din anii 1880-1905 (1976), schițele biobibliografice Polihronie Sârcu (1967) și A.I. Iațimirski (1979), consacrate unor slaviști de seamă, originari din Basarabia. Este autoare a unor studii și articole privind raporturile culturale și literare româno-ruse, viața și opera lui Grigorie Țamblac, Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir, B.P. Hasdeu
MATCOVSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288059_a_289388]
-
proletcultistă a criticului de la „Contemporanul” - scotea în evidență programul cuiva care „pornește” de la literatură spre a ajunge la analiză socială și politică (cum va proceda I. însuși). Cartea despre Panait Istrati, Spre alt Istrati (1986), este de fapt o reconstituire biobibliografică a tinereții acestui hoinar din Balcani, căruia i-a fost dat să fie una din marile conștiințe literare ale epocii lui, fără să ajungă la momentul dezvăluirii adevăratei fețe a socialismului, dar conducând într-acolo. Panait Istrati este pentru I.
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
publicat în 1978, Scriitori tineri contemporani, conținând 168 de portrete-sinteză ale unor autori născuți după 1936, lucrare construită din convingerea că schimbarea, înnoirea literaturii nu se pot întemeia decât pe dinamizarea de către tineri a structurilor osificate. Însoțite de scurte note biobibliografice, portretele sunt exacte, cuprinzătoare, incisive și nonconformiste, în spiritul întregii critici practicate de I. Despre Marin Sorescu: „Nu e nici un paradox a spune că poetul cel mai «modern» al generației sale este în spirit și cel mai autentic tradiționalist.” Lucrarea
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
reflexe ale stalinismului, el s-a dedicat restituirii exemplare a lui M. Kogălniceanu, Vasile Pârvan și A. D. Xenopol. Monografiile respective jalonează înțelegerea evoluției disciplinei și, într-un plan a cărui geometrie pare deja să se întrevadă mai bine, ele focalizează biobibliografic asupra unor personaje-cheie ale unei linii de evoluție care a fost nu numai istoriografică, ci, adeseori, și general culturală, ba chiar și politică. Alte monografii ale aceluiași autor, descriind cercuri mai largi, s-au dovedit decisive în înțelegerea unor curente
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
roman, Chișinău, 1976; Reflecții asupra romanului, Chișinău, 1984. Repere bibliografice: Lazăr Ciobanu, „Structura artistică a caracterului în roman”, RLSL, 1977, 1; Maria Lungu, Opinii despre romanul moldovenesc, „Nistru”, 1985, 6; Alexandru Burlacu, „Reflecții asupra romanului”, 1986, 4; Ion Șpac, Referințe biobibliografice: Anatol Gavrilov, „Știința”, 1993, 2; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 272-273. V.C.
GAVRILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287180_a_288509]
-
o formulă stilistică necăutată, studiile sunt bine susținute documentar, lucide și dense în substanța lor ideatică. Profilul italienistei este întregit de Istoria literaturii italiene (1969), carte la întocmirea căreia autoarea respectă cu strictețe criteriile lucrărilor de bună tradiție universitar-pozitivistă (cronologia biobibliografică, analiza și sinteza etc.), precum și de traduceri din Giordano Bruno, Marsilio Ficino, Niccolò Machiavelli, Giovanni Verga, Silvio Pellico, Francesco De Sanctis, Giambattista Vico ș.a., unele transpuneri din anii 1941 și 1942 fiind semnate cu pseudonimele Ioana Anin și Sorin Ionescu
FAÇON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
un limbaj deformat de discursul ideologizat. Informațiile istoriografice și bibliografice sunt consistente, coerent organizate, dar prezentarea este adesea școlărească, în tonul unei povestiri despre autor. Profiluri și structuri literare continuă aceeași linie, fiind o colecție de „profiluri”, adică de fișe biobibliografice dedicate autorilor din Oltenia, realizată însă fără intenția organizării în „structuri”. Efortul istoricului literar este lăudabil în cărțile dedicate presei literare craiovene, în special revistei „Ramuri” („Ramuri”. 1905-1957, 1971, „Ramuri”. Bibliografie, 1972, Corespondență. „Ramuri”, 1973). Studiul monografic „Ramuri”. 1905-1995, apărut
FIRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287006_a_288335]
-
sine, sunt riguros și succint desfășurate în capitole speciale, pe probleme - „Entuziasmul impersonal” sau Secretul creației, „În contra direcției de azi în cultura română” sau Spiritul critic, Arta polemicii, Conceptul de literatură, Critica literară, Stilul de idei, Arta portretului, Maiorescianismul. Tabelul biobibliografic, bibliografia selectivă (esențială), referințele critice ale fiecărui capitol, temele de meditație propuse cititorului completează această cercetare critică și cu o dimensiune pedagogică subiacentă. A doua carte, Iacob Negruzzi sau Vocația comunicării (1999), la origine teză de doctorat, este o monografie
MECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]
-
să îl considere fie un „neoromantic orientat spre expresionism” (D. Micu), fie un exponent al „neobarocului, cu similitudini în poezia marelui Góngora” (Ion Lungu). Relațiile apropiate cu Lucian Blaga (căruia, de altfel, i-a și dedicat câteva culegeri de documente biobibliografice) ar fi presupus și o influență a acestuia. Dar nu poate fi depistat în lirica lui G. (nici în cea erotică, nici în cea de meditație) fiorul metafizic specific creației blagiene. Câteva sunt coordonatele poeziei sale, adevărate laitmotive depistabile în
GRUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287378_a_288707]