274 matches
-
un limbaj deformat de discursul ideologizat. Informațiile istoriografice și bibliografice sunt consistente, coerent organizate, dar prezentarea este adesea școlărească, în tonul unei povestiri despre autor. Profiluri și structuri literare continuă aceeași linie, fiind o colecție de „profiluri”, adică de fișe biobibliografice dedicate autorilor din Oltenia, realizată însă fără intenția organizării în „structuri”. Efortul istoricului literar este lăudabil în cărțile dedicate presei literare craiovene, în special revistei „Ramuri” („Ramuri”. 1905-1957, 1971, „Ramuri”. Bibliografie, 1972, Corespondență. „Ramuri”, 1973). Studiul monografic „Ramuri”. 1905-1995, apărut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287006_a_288335]
-
p. Gândul vremii revistă de ideologie (1933 1939). Indice bibliografic de M. Bodinger. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, s.a., 48 p. Garabet Ibrăileanu. Biobibliografie. Iași, BCU, 1954, 61 p. Iașul literar (Convorbiri literare), (1949 1971). Vol. I. Ion Agârbiceanu 1882-1963. Cercetare biobibliografică de Maria Rezlescu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1972, 117 p. Ion Creangă. Bârlad (1908-1921). Indice bibliografic de Maria Rezlescu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1971, 269 p. Ion Minulescu 1881-1944. Biobibliografie de Georgeta Oniscu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1987, 996 p.
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
artelor, științelor umane și al științelor sociale, rezumate și texte integrale. Peste 15 milioane de articole indexate din care 650.000 cu text integral. Literature Online http://lion.chadwyck.co.uk Literatură engleză și americană. Opere literare (text integral), informații biobibliografice, critică literară, lucrări de referințe. Cea mai mare bază de date pentru căutari încrucișate din lume în domeniul literaturii și al criticii literare. Conține peste 17250 de înregistrări de autori. Fiecare înregistrare a unui autor include cel puțin unul din
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
românescă”, „Jurnalul literar”, „Universul cărții”, „Literatorul”, „Manuscriptum” ș.a. Preocupat de filosofia sistematică și de istoria filosofiei, dar și - într-un mod devenit cu timpul precumpănitor - de confluența dintre filosofie, istoria literaturii, istoriografia și publicistica/eseistica literară, D. a editat lucrări biobibliografice, de terminologie și documentaristică filosofică și sociologică, dintre care unele, precum C. Rădulescu-Motru. Biobibliografie (2000), Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga (2000), Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti. Documentar sociologic (2000), Mircea Vulcănescu. Profil spiritual (2001), interferează în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
35; Simion Bărbulescu, „Burebista”, CNT, 1982, 38; Constantin Michael-Titus, Pagini românești. Priviri din afară, Londra, 1983, 107-110; Al. Raicu, „Burebista”, RL, 1983, 10; Petru Rezuș, Roman istoric, LCF, 1983, 25; Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel Stoian, Personalități prahovene. Dicționar biobibliografic, Ploiești, 1997, 326; Popa, Ist. lit., II, 1082. M.In.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
inedită I.A. Basarabescu, Al. Tudor-Miu, pagini autobiografice și versuri inedite de Marin Sorescu, o însemnare necunoscută a lui N. Iorga. Utile pentru editori și istoricii literari sunt bibliografia consacrată lui Al. Tudor-Miu (alcătuită de Cristian Tudor), fișele biobibliografice Stelian Constantin-Stelian (redactate de Ion Șovăilă), precum și studiile dedicate lui Tudor-Miu și lui Geo Bogza tot de Ion Șovăilă, un pasionat scotocitor al arhivelor câmpinene. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288619_a_289948]
-
judicios achizițiile cercetărilor actuale cu elemente consacrate de critica și istoria literară mai veche. Exegeta dezvoltă însă și un punct de vedere personal, care se reliefează de fiecare dată, cadrul fiind o schemă cvasiidentică, aplicată în investigarea fiecărei opere: date biobibliografice, geneză, receptare, arhitectură generală (simetrii, opoziții, polifonie), organizare tematică, personaje, modalități epice și dramatice, descriere, dialog, temporalitate și spațialitate, probleme estetice, etice și filosofice incluse în text. În funcție de particularitățile unei scrieri, structura comentariului se modifică, secvențele își schimbă ordinea și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]
-
Repere bibliografice: Radu G. Țeposu, Lucian Perța. Fișă pentru mai târziu, „Urzica”, 1986, 9; Augustin Cozmuța, Lucian Perța. Profil literar, „Graiul Maramureșului”, 1995, 1772; Marius Tupan, Unde perțiene, LCF, 1997, 18; Laura Temian, Otilia Marinescu, Ana-Maria Brezovski, Autori maramureșeni. Dicționar biobibliografic, Baia Mare, 2000, 412-417. R.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
Tocilescu, București, 1931 (în colaborare). Repere bibliografice: I.V. Jagić, Istoriia slavianskoi filologhii, Sankt Petersburg, 1910, 805-808; Damian P. Bogdan, Basarabeanul Polihron Sârcu și contribuția lui la cultura românească veche. Bibliografia scrierilor lui..., „Arhiva românească”, 1942; Alexandrina Matcovschi, Polihronie Sârcu (Schiță biobibliografică), Chișinău, 1967; L. E. Semionova, Sârcu Polihronii Agapievici, în Slavianovedenie v dorevoliuncionnoi Rossii. Biobibliograficeskii slovar, Moscova, 1979, 327-328; B.P. Hasdeu și contemporanii săi români și străini, II, introd. Al. Săndulescu, București, 1983, 187-191. Il. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289498_a_290827]
-
inimii”, CNT, 1977, 30; Victor Bârlădeanu, „Calul alb de la miazănoapte”, „Presa noastră”, 1977, 9-10; Mihai Coman, „La nord-vestul inimii”, LCF, 1977, 46; Dumitru Micu, „Calul alb de la miazănoapte”, CNT, 1978, 5; Otilia Marinescu, Laura Temian, Ana-Maria Brezovski, Autori maramureșeni. Dicționar biobibliografic, Baia Mare, 2000, 545-547; Popa, Ist. lit., II, 1012. C. Dt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290396_a_291725]
-
Lupu” din Iași - Contribuții la istoria învățământului românesc - 125 de ani (1855 1980), București, Ed. Litera, 1979, 454 p., recenzie în Suceava - Anuarul Muzeului Județean, vol. VIII, 1981, p. 588 589. 210 Ion Pînzaru, Petru Froicu: Știința în Bucovina - Ghid biobibliografic, Suceava, 1982, vol. I, 205 p. 150 am fost ocupat până peste cap cu Anuarul Muzeului Județean vol. X; am avut alte sarcini de serviciu, urgentissime; m-am documentat, ca să pot răspunde la ceea ce solicitați. Iată și explicația la întrebarea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ca traducător, dar și datorită stressului la care am fost supus. 357 Emil Satco, șeful Secției Muzicale la Biblioteca Județeană Suceava, care lucra la două cărți și aduna materiale documentare: Muzica în Bucovina - Ghid, Suceava, 1981; Arta în Bucovina - Ghid Biobibliografic, 1, Suceava, 1984. profesor, bibliograf, documentarist, prietenul Satco era cunoscut în țară. Autor a numeroase volume închinate culturii bucovinene, și-a încununat munca, editând monumentala Enciclopedia Bucovinei, Editura Princeps Edit, Iași, 2 vol., 2004. La ora când pregătesc volumele mele
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Studii medii tot la „N. Gane”, fost elev al lui Vasile Ciurea. Geolog, prof. univ. dr. docent la Universitatea din București. Specialist de reputație internațională în prospectarea terenurilor cu zăcăminte de petrol. 633 Referire la vol. Știința în Bucovina, Ghid biobibliografic, vol. 2, Suceava, 1983, în care apare medalionul „N. Grigoraș”, p. 95-98. 634 Prof. de română Nicolae Bârleanu din Iași, originar din Tătăruși, fostul județ Baia. Publicist, cerceta îndeosebi personalități din zona de nord a țării (jud. Suceava). Multe din
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Cluj, traduce poemul Dora de Alfred Tennyson, I. Macaveiu semnează articolul Fabula și fabuliștii români; este recenzată Orizont și stil, cartea lui Lucian Blaga. Cât privește comentariile despre proză, Emil Precup, folosind date comunicate chiar de scriitor, alcătuiește o notiță biobibliografică Ion Agârbiceanu, iar din „Falanga” se reproduc informații despre Liviu Rebreanu. Elevul Grigore Caraba încearcă o dramatizare după O făclie de Paști de I. L. Caragiale, tot el dând drama în cinci acte Mira, fată de-mpărat. Sunt inserate, în numere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289533_a_290862]
-
constant și fructuos trebuie căutat în domeniul reconstituirii tradițiilor literare și culturale ale Teleormanului, despre care a publicat, singur sau în colaborare, contribuții importante: cataloagele bibliografice Publicații periodice roșiorene (1993), Publicații periodice alexăndrene (1994) și, cu deosebire, Județul Teleorman. Dicționar biobibliografic (1996), tom masiv, care cuprinde exhaustive prezentări nu doar ale nativilor teleormăneni, ci și ale celor care fie și numai tangențial au contribuit la literatura și cultura acestui spațiu. SCRIERI: Vârsta mă arde, București, 1987; Publicații periodice roșiorene. 1894-1974 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286502_a_287831]
-
Roșiori de Vede, 1993 ; Publicații periodice alexăndrene. 1889-1994 (în colaborare cu Gh. Sarău), Alexandria, 1994; Alexandria - 160 de ani (în colaborare cu I. Moraru, Ecaterina Țânțăreanu, Gh. Popa, D. Avram, I. Spiru), Alexandria, 1994; Străluminări, Alexandria, 1996; Județul Teleorman. Dicționar biobibliografic, Alexandria, 1996; Neliniște și fluturi, Alexandria, 1999; Eminescu și Teleormanul, Alexandria, 2000; Introducere în istoria culturală a județului Teleorman, Alexandria, 2002. Ediții: Paisprezece poeți din Sud, Alexandria, 2001; Unsprezece prozatori din Sud, Alexandria, 2001; Șase publiciști din Sud, Alexandria, 2001
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286502_a_287831]
-
ocupat de-a lungul anilor oarecum intens de personalitatea În discuție și era normal să fiu mai sensibil la provocarea calendarului. A vorbi despre A.D. Xenopol, azi, ca de un contemporan, mi se pare nu mai puțin firesc. Unele repere biobibliografice se vădesc utile Înainte de a enunța elementele ce Îi definesc contemporaneitatea. Născut la 23 martie 1847, În Iași, ca fiu al unui străin (Dimitrie Xenopol), așezat de curând În Moldova, și al Mariei Vasiliu, Alexandru Xenopol și-a făcut primele
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
Almanahul își propune să înfățișeze „publicului românesc de pretutindeni mănunchiul scriitorilor români în viață din Transilvania, Ungaria și Banat, sau cel puțin originari de aici”, precum și să scoată la iveală scriitori „poate puțin cunoscuți ori chiar necunoscuți”. Publicația, veritabil ghid biobibliografic al literaturii transilvănene de până atunci, este concepută în două părți: personalități și publicații periodice. Articolele despre poeți, prozatori, critici literari sau publiciști, însoțite de succinte portrete, oferă informații biografice și bibliografice la zi cu privire la lucrările publicate în țară și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]
-
Ilarie Chendi și Ion Scurtu, evidențiază preocupările privind istoria ziaristicii românești transilvănene ale istoricului Ioan Lupaș, trece în revistă lucrările lui Onisifor Ghibu, subliniază meritele lui Silvestru Moldovan sau ale lui T. V. Păcățian în apariția unor gazete transilvănene. Schița biobibliografică întocmită istoricului Ion Sârbu (premiat de Academia Română în 1905) este însoțită de articolul acestuia Ce este istoria?, încercare filosofică de a defini această știință. Nu sunt omiși nici autorii scrierilor cu caracter economic (Traian V. Țăranu, I. C. Panțu, I. Lapedatu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]
-
Sellam, Sabine, L'écriture concentrationnaire ou La poetique de la résistance, Publibook, Paris, 2008. Waldi, Charlotte, Le Génocide dans la fiction romanesque, PUF, Paris, 1986. E. Bibliografie generală Ce este literatura? Școala formală rusă, antologie și prefață de Mihai Pop, note biobibliografice și indici de Nicolae Iliescu și Nicolae Roșianu, Univers, București, 1983. Angelescu, Silviu, Portretul literar, Univers, București, 1985. Aristotel, Poetica, studiu introductiv, traducere și comentarii de D.M. Pippidi, ediția a III-a îngrijită de Stella Petecel, Editura IRI, București, 1998
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Patrik, Dominique Maingueneau, Dictionnaire d'analyse du discours, Seuil, Paris, 2002. Cohn, Dorrit, Le propre de la fiction, traducere din limba engleză de Claude Hary-Schaeffer, Seuil, Paris, 2001. Cotorcea, Livia, Teoria limbajului poetic. Școala filologică rusă, antologie, traducere, studiu introductiv, note biobibliografice și bibliografie critică selectivă de Livia Cotorcea, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1994, pp. IX-XLIV. Cornea, Paul, Introducere în teoria lecturii, ediția a II-a, Polirom, Iași, 1998. Cornea, Paul, Interpretare și raționalitate, Polirom, Iași, 2006. Doležel, Lubomir, Poetica
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
discursului liminar în comunicarea artistică, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2006. Șklovski, V.B., Despre proză, traducere de Inna Cristea, Univers, București, 1975. Șklovski, V.B., "Arta ca procedeu", în Teoria limbajului poetic. Școala filologică rusă,. antologie, traducere, studiu introductiv, note biobibliografice și bibliografie critică selectivă de Livia Cotorcea, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1994, pp. 39-51. Tatarkiewicz, Wladislaw, Istoria celor șase noțiuni, traducere de Rodica Ciocan-Ivănescu, prefață de Dan Grigorescu, Meridiane, București, 1981. Panaitescu, Val. (coord.), Terminologie poetică și retorică
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Burgos, Pentru o poetică a Imaginarului, traducere de Gabriela Duda și Micaela Gulea, prefață de Gabriela Duda, Univers, București, 1988, p. 28). 74 V. Șklovski, "Arta ca procedeu", în Teoria limbajului poetic. Școala filologică rusă, antologie, traducere, studiu introductiv, note biobibliografice și bibliografie critică selectivă de Livia Cotorcea, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1994, p. 48. 75 Gérard Genette, Ficțiune și dicțiune, ed. cit., p. 105. 76 I.N. Tînianov, "Despre evoluția literară", în Ce este literatura? Școala formală rusă, antologie
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Cotorcea, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1994, p. 48. 75 Gérard Genette, Ficțiune și dicțiune, ed. cit., p. 105. 76 I.N. Tînianov, "Despre evoluția literară", în Ce este literatura? Școala formală rusă, antologie și prefață de Mihai Pop, note biobibliografice și indici de N. Iliescu și N. Roșianu, Univers, București, 1983, p. 594. 77 Vezi Paul Cornea, Introducere în teoria lecturii, ed. cit., p. 50. 78 Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. 3, Dacia, Cluj-Napoca, 1994, p. 59. 79
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de care se uza în epocă.) Gestul i-a fost pedepsit prin punerea la cale a unei „înscenări absurde“, în urma căreia „devine indezirabil în paginile publicațiilor și în redacțiile editurilor“, cum el însuși avea să consemneze după ani (v. nota biobibliografică la ediția Versuri, B.P.T., 1981, redactată de autor). Dar acestea rămăseseră în urmă când l-am cunoscut eu pe Geo Dumitrescu, într-un moment în care mijeau și la noi zorii destinderii ideologice, unul dintre primele semne fiind tocmai „reabilitarea
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]