256 matches
-
Paraziții tacâmului (1938), Grădina zoologică (1940), Viața la microscop (1942). Nu lipsite de interes sunt încercările consacrate lui Sadoveanu, de factură biografică și bibliografică, având mai ales meritul priorității: Mihail Sadoveanu. Biografia și o schiță asupra operei (1930), Mihail Sadoveanu. Biobibliografie (1940). De asemenea, a îngrijit o ediție bibliofilă - Poezii de Mihai Eminescu (1944), precum și o „ediție completă” din Amintiri din copilărie de Ion Creangă (1946). SCRIERI: Mihail Sadoveanu. Biografia și o schiță asupra operei, București, 1930; Doamna Casanova (în colaborare
TONEGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290225_a_291554]
-
licitație (în colaborare cu Alexandru Bilciurescu), București, 1933; Rumba dragostei (în colaborare cu Alexandru Bilciurescu), București, 1934; Bucureștence, București, 1936; Paraziții tacâmului (în colaborare cu Alexandru Bilciurescu), București, 1938; Grădina zoologică, cu ilustrații de Dem. Demetrescu, București, 1939; Mihail Sadoveanu. Biobibliografie, București, 1940; Viața la microscop, București, 1942; Abecedarul celor mici, București, 1945. Ediții, antologii: Șoimii României, București, 1936; Mihai Eminescu, Poezii, cu ilustrații de A. Bordenache, București, 1944; Ion Creangă, Amintiri din copilărie, București, 1946. Traduceri: Emilio Salgari, Smaragdul din
TONEGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290225_a_291554]
-
comunist preocupările lui se schimbă radical, obstaculând dramatic vocația eseisticii filosofice. Neputând să o mai practice liber, Ț. renunță la ea pentru istoria literară pozitivă. Cercetătorul întocmește conștiincios monografii de reviste din Transilvania (apărute în volume colective), lucrează la o biobibliografie Octavian Goga, pe care însă nu apucă să o încheie, se apleacă asupra unor goluri din istoria culturii ardelene, cu intenții recuperatoare. Ediția Ieronim G. Barițiu, publicată în 1982, intră în această categorie. Culegerea reprezintă cu adevărat o „restituire”, fiul
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
Ion Pachia Tatomirescu, Nichita Stănescu și paradoxismul, Timișoara, 2000; Manolescu, Lista, I, 110-140; Mircea Bârsilă, Dimensiunea ludică a poeziei lui Nichita Stănescu, Pitești, 2001; C. Z. Bustiuc, Nichita Stănescu, poet al Logosului și Divinității, Constanța, 2001; Marian Chirulescu, Maria Necula, Biobibliografie Nichita Stănescu, I-II, pref. Nicolae Boaru, Ploiești, 2001; Carmen Dărăbuș, Nichita Stănescu - experiment poetic și limbaj, Cluj-Napoca, 2001; Olimpia Iacob, Translation Theory Applied to the Poetry of Nichita Stănescu, Satu Mare, 2001; Carmen-Maria Mecu, Nichita Stănescu prin lentile de psiholog
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
poetic și limbaj, Cluj-Napoca, 2001; Olimpia Iacob, Translation Theory Applied to the Poetry of Nichita Stănescu, Satu Mare, 2001; Carmen-Maria Mecu, Nichita Stănescu prin lentile de psiholog, București, 2001; Popa, Ist. lit., II, 412-427; Doina Uricariu, Ecorșeuri, 2001, 342-377; Ion Bălu, Biobibliografia lui Nichita Stănescu, CL, 2002, 8; Horia Avrămuț, Nichita Stănescu în sinele tragic, Iași, 2002; Nicolae Oprea, Timpul lecturii, Cluj-Napoca, 2002, 117-225; Maria-Ana Tupan, Discursul postmodern, București, 2002, passim; Cassian Maria Spiridon, Etic și estetic la Nichita Stănescu, CL, 2003
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Început, 274-293; Mihail Sadoveanu, Amintiri, II, îngr. și pref. Ion Bălu, București, 1970, 287-296; Barbu, Sine ira, 237-243; Rotaru, O ist., II, 122-137; Cioculescu, Itinerar, I, 194-205; Piru, Varia, II, 296-299; Săndulescu, Citind, 160-166; Lidia Gavrilescu, Maria Saliniuc, G. Topîrceanu. Biobibliografie, Iași, 1974; Pillat, Itinerarii, 167-220; Piru, Ist. lit. 246-248; Mircea Handoca, Pe urmele lui George Topîrceanu, București, 1983; Ornea, Actualitatea, 115-118; Al. Paleologu, La centenarul lui G. Topîrceanu, VR, 1986, 3-4; Amintiri despre George Topîrceanu, îngr. și pref. Silvia Popescu
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
Dabija, Un ostaș al culturii noastre: Spiridon Vangheli, LA, 1992, 11 ianuarie; Grigore Vieru, Un univers numit Guguță, „Glasul națiunii”, 1992, 5 iunie; Spiridon Vangheli, „Moldova socialistă”, 1992, 13 iunie; Spiridon Vangheli, LA, 1992, 11 iulie; N. Cheradi, Spiridon Vangheli. Biobibliografie, Chișinău, 1993; V. Ciubucciu, Strămoșii lui Guguță cel Bun: arbore genealogic, LA, 1994, 20 ianuarie; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, IV, Iași-Chișinău, 1996, 113-121; Olguța Caia, De la Bădița din Humulești la Bădița din Chișinău, LA, 1997, 19 iunie; Cimpoi, Ist. lit.
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
Vâlsan, U, 1935, 217; Adrian Maniu, Poetul geograf, U, 1935, 218; T. Păunescu-Ulmu, Tristeți de prin Ardeal, R, 1935, 7-9; Dimitrie I. Balaur, Profesorul Gheorghe Vâlsan. Un savant religios, BOR, 1935, 9-10; Iorga, Oameni, III, 459-460; Tiberiu Morariu, Vintilă Mihăilescu, Biobibliografia lui George Vâlsan. 1885-1935, Cluj, 1937; Elena Costache Găinaru, George Vâlsan ca literat, București, 1941; N.I. Dumitrașcu, George Vâlsan în scrisori. O linie de folklor și etnografie, Craiova [1942]; Emanoil Bucuța, George Vâlsan după zece ani, AAR, memoriile secțiunii literare
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
considerate în primul rând un „jurnal al formării intelectuale și al lărgirii orizontului științific”, apoi ca un „laborator de creație” (opus noțiunii de „jurnal de creație”) și ca un „instrument de lucru”. Un sector aparte al activității cercetătorului îl constituie biobibliografiile comentate: Ioan Slavici (1973, în colaborare), Ion Agârbiceanu (1974) și Lucian Blaga (1977), considerată de Mircea Zaciu „un cutremurător bildungsroman, care face lumină în multe privințe și spulberă definitiv multe legende”. Audient al cursurilor marelui poet și filosof, istoricul literar
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
de nuvelă, București, 1956; I. Popovici-Bănățeanul, București, 1959; G. Coșbuc. O privire asupra operei literare, București, 1967; Ioan Slavici și lumea prin care a trecut, București, 1968; Ioan Slavici. Opera literară, București, 1970; Ion Agârbiceanu, București, 1970; Ioan Slavici (1848-1925). Biobibliografie (în colaborare cu Teofil Bugnariu și Ioan Domșa), București, 1973; Ion Agârbiceanu. Biobibliografie, București, 1974; Lucian Blaga. Biobibliografie, București, 1977; Publicistica lui Eminescu, [I-II], Iași, București, 1985-1996; Eminescu. Manuscrisele - jurnal al formării intelectuale și al lărgirii orizontului științific, laborator
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
operei literare, București, 1967; Ioan Slavici și lumea prin care a trecut, București, 1968; Ioan Slavici. Opera literară, București, 1970; Ion Agârbiceanu, București, 1970; Ioan Slavici (1848-1925). Biobibliografie (în colaborare cu Teofil Bugnariu și Ioan Domșa), București, 1973; Ion Agârbiceanu. Biobibliografie, București, 1974; Lucian Blaga. Biobibliografie, București, 1977; Publicistica lui Eminescu, [I-II], Iași, București, 1985-1996; Eminescu. Manuscrisele - jurnal al formării intelectuale și al lărgirii orizontului științific, laborator de creație, instrument de lucru, București, 1988; Eminescu. Contribuții documentare, Galați, 1993; Eminescu
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
Slavici și lumea prin care a trecut, București, 1968; Ioan Slavici. Opera literară, București, 1970; Ion Agârbiceanu, București, 1970; Ioan Slavici (1848-1925). Biobibliografie (în colaborare cu Teofil Bugnariu și Ioan Domșa), București, 1973; Ion Agârbiceanu. Biobibliografie, București, 1974; Lucian Blaga. Biobibliografie, București, 1977; Publicistica lui Eminescu, [I-II], Iași, București, 1985-1996; Eminescu. Manuscrisele - jurnal al formării intelectuale și al lărgirii orizontului științific, laborator de creație, instrument de lucru, București, 1988; Eminescu. Contribuții documentare, Galați, 1993; Eminescu și Transilvania, Cluj-Napoca, 1995; Lucian
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
laborator de creație, instrument de lucru, București, 1988; Eminescu. Contribuții documentare, Galați, 1993; Eminescu și Transilvania, Cluj-Napoca, 1995; Lucian Blaga. Contribuții documentare la biografia sa și a operei, București, 1998; Caietele lui Eminescu. Mitologie și document, București, 1998; Tudor Arghezi. Biobibliografie, I-II, București, 2000-2001; Ediții, antologii: Ioan Slavici, Opere, vol. II-V, București, 1967-1971 (în colaborare cu Teofil Teaha), vol. VII-XIV, București, 1973-1987 (în colaborare cu Constantin Mohanu), Opere, I-VII, introd. edit., București, 2001; Nuvela istorică românească în secolul
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
de literatură, IL, 1969, 7; Al. Zub, Memorialistica lui A. D. Xenopol, ALIL, t. XXIII, 1972; A. D. Xenopol. Studii privitoare la viața și opera sa, coordonatori Leonid Boicu și Al. Zub, București, 1972; Bucur, Istoriografia, 122-125; Al. Zub, A. D. Xenopol. 1847-1920. Biobibliografie, București, 1973; Dicț lit. 1900, 925-926; Al. Zub, Biruit-au gândul, Iași, 1983, 232-243, passim; Al. Zub, Historiographie roumaine à l’âge de la synthèse: A. D. Xenopol, București, 1983; Al. Zub, Cunoaștere de sine și integrare, Iași, 1986, 32-43, 166-187, passim
XENOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
lui Z., digresiuni, ramificații nefuncționale, situații arbitrare. SCRIERI: Nicolae Filimon, București, 1958; Romantismul în literatura română (Contribuții bibliografice), pref. Mircea Tomescu, 1965; Simbolismul în literatura română (Contribuții bibliografice), București, 1967 (în colaborare cu D. Copilu și Constantin Pompilian); Tudor Vianu (Biobibliografie) (în colaborare cu Ion Stoica), pref. Mircea Tomescu, București, 1967; Modernismul în literatura română (Contribuții bibliografice) (în colaborare cu Ion Stoica), București, 1968; Romantismul românesc. Eseu despre vârstele interioare ale curentului, București, 1968; Gustave Flaubert, București, 1968; Clasicismul în literatura
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
Sperantia, Tudor Vianu - evocare, TR, 1965, 37; Simion, Orientări, 215-220; Ion Biberi, Tudor Vianu (Omul și opera), București, 1966; Călinescu, Eseuri, 122-124; Căprariu, Jurnal, 51-59; Ciopraga, Portrete, 247-259; Oarcăsu, Oglinzi, 27-35; Papu, Luminile, 42-59; Ion Stoica, H. Zalis, Tudor Vianu. Biobibliografie, pref. Mircea Tomescu, București, 1967; Ion Pascadi, Estetica lui Tudor Vianu, București, 1968; Piru, Panorama, 486-490; Șerban, Exegeze, 113-141; Matei Călinescu, Cultură și continuitate, RL, 1970, 22; Marian Vasile, Etic și estetic în gândirea lui Tudor Vianu, RITL, 1970, 3
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
spațiul cultural românesc (1996), Basarabia. Dilemele identității (2001), Globalism și dileme identitare. Perspective românești (2001), Franța, model cultural și politic (2003). A debutat în 1957 la „Viața studențească” cu eseul Ștefan cel Mare și posteritatea, iar editorial în 1971 cu biobibliografia Mihail Kogălniceanu. Colaborează la „Anuar de lingvistică și istorie literară” (Iași), „Ateneu”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Caiete botoșănene”, „Columna” (Roma), „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Dacia literară” (unde este director de onoare), „Familia”, „Iașul literar”, „Luceafărul”, „Magazin istoric”, „Revista bibliotecilor
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
premisa se confruntă dintru început cu concluzia definitivă, iar edificiul se clădește atât dinspre fundație, cât și invers. Obsesia arhitectonicii include cultul detaliului, ca urmare impresionantă, indiferent de natura lucrărilor, fiind documentarea. Metoda și rigoarea lui Z., autor de solide biobibliografii - a impus, practic, modelul acestui gen de instrumente de lucru prin Mihail Kogălniceanu, A. D. Xenopol (1973) și Vasile Pârvan (1975) -, se regăsesc, potențate de o interpretare și o structurare adecvate, în sinteze monografice și în ediții de anvergură. Studiul Mihail
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
biografia, dar felul lui de a fi mă face să bănuiesc, ca și în cazul lui Ștefan Aug. Doinaș, că s-a ridicat din rândurile nobleței rurale de altădată. Adică din adevărata aristocrație românească. EUGEN SIMION SCRIERI: Mihail Kogălniceanu. 1817-1891. Biobibliografie, București, 1971; A. D. Xenopol. 1847-1920. Biobibliografie, București, 1973; Vasile Pârvan. Efigia cărturarului, Iași, 1974; ed. 2, Iași, 2001; Mihail Kogălniceanu istoric, Iași, 1974; Vasile Pârvan. 1882-1927. Biobibliografie, București, 1975; Junimea. Implicații istoriografice. 1864-1885, Iași, 1976; M. Kogălniceanu, un fondateur de la
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
fi mă face să bănuiesc, ca și în cazul lui Ștefan Aug. Doinaș, că s-a ridicat din rândurile nobleței rurale de altădată. Adică din adevărata aristocrație românească. EUGEN SIMION SCRIERI: Mihail Kogălniceanu. 1817-1891. Biobibliografie, București, 1971; A. D. Xenopol. 1847-1920. Biobibliografie, București, 1973; Vasile Pârvan. Efigia cărturarului, Iași, 1974; ed. 2, Iași, 2001; Mihail Kogălniceanu istoric, Iași, 1974; Vasile Pârvan. 1882-1927. Biobibliografie, București, 1975; Junimea. Implicații istoriografice. 1864-1885, Iași, 1976; M. Kogălniceanu, un fondateur de la Roumanie moderne, București, 1978; Hundert Jahre
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
de altădată. Adică din adevărata aristocrație românească. EUGEN SIMION SCRIERI: Mihail Kogălniceanu. 1817-1891. Biobibliografie, București, 1971; A. D. Xenopol. 1847-1920. Biobibliografie, București, 1973; Vasile Pârvan. Efigia cărturarului, Iași, 1974; ed. 2, Iași, 2001; Mihail Kogălniceanu istoric, Iași, 1974; Vasile Pârvan. 1882-1927. Biobibliografie, București, 1975; Junimea. Implicații istoriografice. 1864-1885, Iași, 1976; M. Kogălniceanu, un fondateur de la Roumanie moderne, București, 1978; Hundert Jahre Unabhängigkeit Rumäniens (în colaborare cu Gerhard Ernst), Regensburg, 1978; A scrie și a face istorie (Istoriografia română postpașoptistă), Iași, 1981; Biruit
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
edit., București, 1973, Scrieri, introd. edit., pref. Radu Vulpe, București, 1981, Memoriale, pref. edit., București, 2001, Idei și forme istorice. Patru lecții inaugurale, introd. edit., București, 2003; Mihail Kogălniceanu, Opere, II, introd. edit., București, 1976. Repere bibliografice: Leonid Boicu, O biobibliografie, CRC, 1971, 50; Mircea Anghelescu, „Mihail Kogălniceanu. Biobibliografie”, RL, 1972, 14; Ion Bălu, „Mihail Kogălniceanu. Biobibliografie”, VR, 1972, 4; Al. Ivasiuc, Spiritul științific, RL, 1975, 4; Mihai Drăgan, „Junimea. Implicații istoriografice”, CRC, 1977, 7; Liviu Petrescu, Spiritul istoric la Junimea
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
Vulpe, București, 1981, Memoriale, pref. edit., București, 2001, Idei și forme istorice. Patru lecții inaugurale, introd. edit., București, 2003; Mihail Kogălniceanu, Opere, II, introd. edit., București, 1976. Repere bibliografice: Leonid Boicu, O biobibliografie, CRC, 1971, 50; Mircea Anghelescu, „Mihail Kogălniceanu. Biobibliografie”, RL, 1972, 14; Ion Bălu, „Mihail Kogălniceanu. Biobibliografie”, VR, 1972, 4; Al. Ivasiuc, Spiritul științific, RL, 1975, 4; Mihai Drăgan, „Junimea. Implicații istoriografice”, CRC, 1977, 7; Liviu Petrescu, Spiritul istoric la Junimea, TR, 1977, 12; Florin Constantiniu, „Junimea. Implicații istoriografice
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
Idei și forme istorice. Patru lecții inaugurale, introd. edit., București, 2003; Mihail Kogălniceanu, Opere, II, introd. edit., București, 1976. Repere bibliografice: Leonid Boicu, O biobibliografie, CRC, 1971, 50; Mircea Anghelescu, „Mihail Kogălniceanu. Biobibliografie”, RL, 1972, 14; Ion Bălu, „Mihail Kogălniceanu. Biobibliografie”, VR, 1972, 4; Al. Ivasiuc, Spiritul științific, RL, 1975, 4; Mihai Drăgan, „Junimea. Implicații istoriografice”, CRC, 1977, 7; Liviu Petrescu, Spiritul istoric la Junimea, TR, 1977, 12; Florin Constantiniu, „Junimea. Implicații istoriografice”, „Revue roumaine d’historie”, 1977, 2; Dan Mănucă
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
Cosăuți (1989), iar în 1991 a făcut parte din delegația ruso-moldoucraineană în USA, la mai multe institute de cercetare științifică și muzee de profil<footnote Gh. Postică, Ilie Borziac - savant de notorietate internațională, în Ilie Borziac la 60 de ani. Biobibliografie, Chișinău, 2008. footnote>. Ca urmare a bogatei sale activități științifice și didactice, Ilie Borziac a trecut cu excelență examenele cuvenite, cu o lucrare specială, absolut remarcabilă (rămasă încă în stare de manuscris), prin care a obținut titlul științific de doctor
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]