699 matches
-
în trei grupe: - mediul abiotic care cuprinde factorii pur fizici și chimici în care se dezvoltă populația, inclusiv teritoriul ocupat și care constituie biotopul;mediul biotic sau organic, care cuprinde materia organică și populațiile care ocupă biotopul și care constituie biocenoza; - din punctul de vedere al unui individ, mediul exterior include nu numai biotopul și biocenoza ci și pe ceilalți membrii ai populației. În cadrul relațiilor care se stabilesc între factorii ecologici și organisme, un rol important îl au factorii limitativi, care
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
dezvoltă populația, inclusiv teritoriul ocupat și care constituie biotopul;mediul biotic sau organic, care cuprinde materia organică și populațiile care ocupă biotopul și care constituie biocenoza; - din punctul de vedere al unui individ, mediul exterior include nu numai biotopul și biocenoza ci și pe ceilalți membrii ai populației. În cadrul relațiilor care se stabilesc între factorii ecologici și organisme, un rol important îl au factorii limitativi, care se referă, la oricare din factorii ecologici, atunci când se manifestă sub o valoare sau peste
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
ceea ce crează premizele apariției în masă a dăunătorilor și patogenilor. Agrobiocenozele au apărut, ca urmare a defrișării pădurilor și cultivării terenurilor inierbate și se deosebesc de cele naturale prin faptul, că producătorul primar este o plantă de cultură. Trecerea de la biocenoze la agrobiocenoze nu este chiar așa de bruscă, pe parcursul evoluției întâlnindu-se mai multe categorii de sisteme și anume: 1. Biocenoze naturale. Acestea sunt supuse cel mai puțin influențelor omului așa cum este cazul pădurilor naturale, al Deltei Dunării, al biocenozelor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
inierbate și se deosebesc de cele naturale prin faptul, că producătorul primar este o plantă de cultură. Trecerea de la biocenoze la agrobiocenoze nu este chiar așa de bruscă, pe parcursul evoluției întâlnindu-se mai multe categorii de sisteme și anume: 1. Biocenoze naturale. Acestea sunt supuse cel mai puțin influențelor omului așa cum este cazul pădurilor naturale, al Deltei Dunării, al biocenozelor acvatice. Și în aceste biocenoze au loc niște modificări în timp, ca urmare a dezvoltării industriei sub influența poluării. 2. Biocenoze
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
biocenoze la agrobiocenoze nu este chiar așa de bruscă, pe parcursul evoluției întâlnindu-se mai multe categorii de sisteme și anume: 1. Biocenoze naturale. Acestea sunt supuse cel mai puțin influențelor omului așa cum este cazul pădurilor naturale, al Deltei Dunării, al biocenozelor acvatice. Și în aceste biocenoze au loc niște modificări în timp, ca urmare a dezvoltării industriei sub influența poluării. 2. Biocenoze cu aspect natural, care sunt de fapt create sau deteriorate, ca urmare, a unor activități umane, cum este cazul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
chiar așa de bruscă, pe parcursul evoluției întâlnindu-se mai multe categorii de sisteme și anume: 1. Biocenoze naturale. Acestea sunt supuse cel mai puțin influențelor omului așa cum este cazul pădurilor naturale, al Deltei Dunării, al biocenozelor acvatice. Și în aceste biocenoze au loc niște modificări în timp, ca urmare a dezvoltării industriei sub influența poluării. 2. Biocenoze cu aspect natural, care sunt de fapt create sau deteriorate, ca urmare, a unor activități umane, cum este cazul plantațiilor forestiere, lacurilor artificiale și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Biocenoze naturale. Acestea sunt supuse cel mai puțin influențelor omului așa cum este cazul pădurilor naturale, al Deltei Dunării, al biocenozelor acvatice. Și în aceste biocenoze au loc niște modificări în timp, ca urmare a dezvoltării industriei sub influența poluării. 2. Biocenoze cu aspect natural, care sunt de fapt create sau deteriorate, ca urmare, a unor activități umane, cum este cazul plantațiilor forestiere, lacurilor artificiale și al zonlor despădurite în care crește influența omului. 3. Biocenoze forestiere compuse fie din specii diferite
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
dezvoltării industriei sub influența poluării. 2. Biocenoze cu aspect natural, care sunt de fapt create sau deteriorate, ca urmare, a unor activități umane, cum este cazul plantațiilor forestiere, lacurilor artificiale și al zonlor despădurite în care crește influența omului. 3. Biocenoze forestiere compuse fie din specii diferite care imită repartiția foliajului pe etaje pădurile naturale sau dintr-o singură specie. 4. Agrobiocenoze ale culturilor perene care se subîmpart în: pomi fructiferi, vița de vie, arbuști fructiferi, pășuni și fânețe. 5. Agrobiocenoze
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
culturilor anuale care cuprind: cereale, plante tehnice, leguminoase anuale, legume anuale. 6. Agrobiocenoze ale culturilor de seră. 7. Culturi de laborator. Pe măsură ce se trece de la o categorie la alta, se observă, că intervenția omului crește din ce în ce mai mult, iar trecerea de la biocenozele naturale la cele artificiale, este însoțită, de reducerea concurenței dintre specii. Această concurență se menține însă, în cazul patogenilor și dăunătorilor. Dintre caracteristicile de bază ale agrobiocenozei stabilitatea și complexitatea sunt cele care influențează cel mai mult combaterea integrată. Gradul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
poluant= amestec de vapori de apă și aer, degajat în atmosferă în timpul unor procese industriale, care conține poluanți solizi (aerosoli), lichizi sau gazoși. Prin condensare pe frunze, aburul poluant afectează țesuturile vegetale sau animale; când se degajă în apropierea unor biocenoze și antropocenoze, aburul poluant produce atât afecțiuni morfofiziologice asupra țesuturilor și organelor afectate, cât și stare de disconfort. Aciditate= constanta chimică ce arată conținutul total de acizi al unei soluții și care se exprimă prin concentrația de ioni de hidrogen
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
aproape 80%; B ,,Baltă să fie că pește se găsește’’ Bacterie= microorganism unicelular, microscopic, cu dimensiuni foarte mici, prezent în toate mediile de viață; Batimetru= aparat cu ajutorul căruia se iau probe de apă de la diferite adâncimi, din mări și oceane; Biocenoză= componentă vie a unui ecosistem reprezentând o comunitate unitară și complexă de plante și animale; Biodegradare= proces de descompunere a unor elemente, substanțe, obiecte sau corpuri organice din natură sub acțiunea organismelor vii; Bioritm= activitate cu caracter periodic care are
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
sinteză ce studiază prin excelență conexiunile ce apar între organisme și mediul lor de viață, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu; Ecosistem= fragment mai mare sau mai mic al biosferei alcătuit dintr-o componentă vie, reprezentată de plante și animale (biocenoză) și una de nevoie (biotop), formând un ansamblu integrat, în permanentă interacțiune; Efectiv= numărul total al indivizilor dintr-o populație vegetală sau animală; Emisie poluantă= emisie de substanțe solide, lichide sau gazoase dăunătoare organismelor vegetale și animale, inclusiv pentru om
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
raportul dintre aceste caractere și mediul de viață; - se fac comparații între planta, animalul, observate și alte specii din aceeași clasă, aceeași încrengătură și același mediu. În raport cu natura obiectului, observările pot avea loc: a. în condiții naturale - structura unui ecosistem biocenoză etc.; b. deplasarea obiectului în clasă (laborator), când se fac observări asupra unor animale mici, fructe, semințe etc.; c. observarea pe modele (mulaje, machete, diorame etc.); d. observarea pe masă a unor materiale imagistice (planșe, diapozitive, film, fotografii etc.). Observările
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
rând, etica mediului necesită o nouă metodă de cercetare. În locul metodei științifice obiective care izola și individualiza obiectul cercetat, este propusă o abordare holistă care ia în considerare omul și natura, subiectul și obiectul, o ierarhie a sistemelor integrate succesiv (biocenoză, biotop, ecosistem, biosferă). În locul abordării moniste care presupunea un singur model de interpretare, se recunoaște complexitatea nivelelor realității, ireductibilitatea problemelor puse și se propune o metodologie pluralistă care folosește diverse principii de evaluare. În locul unei abordări raționaliste bazată pe bipolaritate
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
intervenții reciproc profitabile"97. Pe scurt, cu o altă expresie a filosofului francez, "Pământul depinde de omul care depinde de Pământ". Chiar termenul ecosistem este conceput holistic. Ecosistemele sunt auto-organizate și organizaționale. Termenul înglobează mediul fizic, biotopul, și totalitatea viețuitoarelor, biocenoza, dintr-un spațiu, adică nișa ecologică. Ecosistemele se auto-organizează spontan, asemenea unei ființe vii. Ecosistemele sunt sisteme deschise, care realizează schimburi cu mediul extern, sunt dependente, dar și independente, pentru că se autoorganizează. Dar, la fel cum se întâmplă și cu
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sistem care are ca proprietate principală existența unei structuri relativ stabile a unui ansamblu de elemente interconectate dinamic pe baza relațiilor funcționale între acestea și restricțiile de compatibilitate dintre ele. În structura unui sistem ecologic, în afara componentelor de bază (biotop, biocenoză), se includ și resursele genetice, patrimoniul creat de societatea umană, precum și sistemul social, industrial și urban<footnote Botnariuc, N., Vădineanu, A. (1982), Ecologie, Editura Didactică și Pedagogică, București. footnote>,<footnote Ioan, Ildikó, Bran, Florina, Rădulescu, Carmen Valentina (2010), Dimensiunea managerială
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
reprezintă o mulțime de variabile (elemente) între care există o conexiune, cel puțin cu un ordin de mărime mai puternic decât conexiunea dintre diversele mulțimi. Sunt cunoscute patru niveluri de organizare a sistemelor vii, ierarhizate astfel: organismul sau individul, populația, biocenoza sau ecosistemul și biosfera; - după criteriul structurii fizice a resurselor naturale, managementul resurselor regenerabile, al ecosistemelor naturale, cunoaște deosebiri față de cel al resurselor minerale, neregenerabile. Dacă, în primul caz, accentul este pus pe conservarea ecosistemelor, în cel de-al doilea
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
consum de energie... Dar nu ieșiseră dintre limitele reacției fiziologice, semn că astfel de fenomene le erau prea bine cunoscute. De ce am amintit aceste lucruri? Pentru că ele reflectă prima fază a genezei subiectului nostru, nămolul. El este rezultatul vieții unei biocenoze, cu activitatea perturbată de niște condiții particulare de mediu; și, cum Natura valorifică orice, chiar și anomaliile, ea urmărește aici un scop, anume să se descotorosească de o parte a bioxidului de carbon ce-o Încurcă uneori; ca acum, când
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
știința supremă a Naturii, la nivelul actual al cunoașterii, ecologia. Pe care, evident, o voi nuanța, transpunând-o În planul ideatic. Un popor, adică o comunitate umană unită prin limba și tradiția culturală comune, poate fi asociat noțiunii ecologice de biocenoză, adică asociației de organisme ce trăiesc Într’un biotop, adică un loc cu caracteristici chimice, fizice, geografice anumite. În cazul nostru, biotopul e țara și astfel ecosistemul, adică sistemul ce integrează biocenoza - poporul - și biotopul - țara - devine națiunea. Să remarcăm
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
culturală comune, poate fi asociat noțiunii ecologice de biocenoză, adică asociației de organisme ce trăiesc Într’un biotop, adică un loc cu caracteristici chimice, fizice, geografice anumite. În cazul nostru, biotopul e țara și astfel ecosistemul, adică sistemul ce integrează biocenoza - poporul - și biotopul - țara - devine națiunea. Să remarcăm că mai există și popoare fără țară și care, evident, nu sunt națiuni. Bine-bine, ar zice un ecolog pur-sânge, dar biocenoza e alcătuită din fel de fel de organisme, atât autotrofe, cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nostru, biotopul e țara și astfel ecosistemul, adică sistemul ce integrează biocenoza - poporul - și biotopul - țara - devine națiunea. Să remarcăm că mai există și popoare fără țară și care, evident, nu sunt națiuni. Bine-bine, ar zice un ecolog pur-sânge, dar biocenoza e alcătuită din fel de fel de organisme, atât autotrofe, cu acces direct la o sursă de energie primară, plante adică, cât și heterotrofe, ce apelează la energia fixată de autotrofe, animale adică, cu o oarecare aproximație. În ecosistemul nostru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bărbaților. Căci așa sugerează o seamă de caracteristici intrinseci care deosebesc - În cadrul speciei umane - femeile de bărbați, precum caracterul redox al țesuturilor, fapt demonstrat mai demult și mai pe larg. Iar multitudinea de specii, autotrofe și heterotrofe, ce alcătuiesc reala biocenoză, de fapt modalități diverse de exploatare a biotopului, pot fi asociate cu profesiunile, ocupațiile membrilor societății. Relațiile dintre biocenoză și biotop pot fi perturbate din inițiativa oricăruia dintre parteneri. Capriciile Naturii pot fragmenta biotopul: un râu Își poate croi un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
redox al țesuturilor, fapt demonstrat mai demult și mai pe larg. Iar multitudinea de specii, autotrofe și heterotrofe, ce alcătuiesc reala biocenoză, de fapt modalități diverse de exploatare a biotopului, pot fi asociate cu profesiunile, ocupațiile membrilor societății. Relațiile dintre biocenoză și biotop pot fi perturbate din inițiativa oricăruia dintre parteneri. Capriciile Naturii pot fragmenta biotopul: un râu Își poate croi un nou drum taman prin mijlocul ecosistemului. Dar, În fiecare parte, viața continuă neschimbată, iar un factor favorizant, precum secarea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
atât de detestată de mine, e bună la ceva. Capriciile istoriei - a se Înțelege interesele geo-politice ale celor din jur - au fragmentat de timpuriu ecosistemul ideatic al națiunii române, dar n’au putut Înnăbuși tendința de unificare. Timp În care „biocenoze“ străine și deloc puține, ce-au Încercat acapararea biotopului românesc, au dispărut, nefiind compatibile cu acesta. În 1859 arborele căzut peste râu s’a chemat Congresul de la Paris, ce urma războiului Crimeii. O stemă e și ea un ecosistem, conținând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
au Încercat acapararea biotopului românesc, au dispărut, nefiind compatibile cu acesta. În 1859 arborele căzut peste râu s’a chemat Congresul de la Paris, ce urma războiului Crimeii. O stemă e și ea un ecosistem, conținând un biotop - scutul - și o biocenoză - mobilele, imaginile de pe scut. În 1859, scutul a adăpostit zimbrul moldovean și vulturul muntean. Aveau să intre mai apoi, pe același scut, delfinii Dobrogei, leul bănățean și un alt vultur, dar ardelean. Numai simboluri animaliere deci, semn al unei anume
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]