225 matches
-
și bărbați divorțați. Tot domni și atât au rămas. Dar arătați-mi pe una, destul de tânără pentru domnișoară, care să nu-și corecteze interlocutorul: divorțată... Adică, În traducere, tot liberă... Și astfel m’am lămurit de tot de ce prietenii mei bipezi sunt cu toții doar domni, iar Între prietenele mele tot bipede chiar eu greșesc adesea, riscând o coadă de mătură pe spinare, căci nu le pot citi actele de identitate: doamne, domnișoare, văduve, divorțate: Ei, bipezii, sunt nesemnificativi, pe când Ele sunt
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de tot de ce prietenii mei bipezi sunt cu toții doar domni, iar Între prietenele mele tot bipede chiar eu greșesc adesea, riscând o coadă de mătură pe spinare, căci nu le pot citi actele de identitate: doamne, domnișoare, văduve, divorțate: Ei, bipezii, sunt nesemnificativi, pe când Ele sunt esențiale. Cică omul s’ar fi eliberat de instincte; nici pe departe, zic eu, riscând un cucui, chiar de la buna mea prietenă, căci și microfonul are coadă. Și mai risc unul, când mă gândesc că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și a voastră, din fața cărora singura scăpare ar fi doar Îngroparea de viu nicidecum alergarea, pentru a mai Încerca a selecționa, la Olimpiada de la Sydney de exemplu, un viitor general... „Meridian“, 27 septembrie 2002, ora 11,33 61. Bordeiul Voi, bipezii, aveți un ascendent În fața mea. Îl recunosc, dar cu condescendența izvorâtă din superioritatea mea, aceea a zeiței care n’are nevoie de un mediu pentru a trăi: e vorba de rațiune, pe care o mai fixați și În proverbe. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ascendent În fața mea. Îl recunosc, dar cu condescendența izvorâtă din superioritatea mea, aceea a zeiței care n’are nevoie de un mediu pentru a trăi: e vorba de rațiune, pe care o mai fixați și În proverbe. Și recunosc anumitor bipezi, anume românilor, o subtilitate cu totul deosebită În această privință. Un exemplu e „câte bordeie atâtea obiceie“. Bordeie? Un cuvânt care semnifică, pentru mulți - aceia educați În epoca pe care vă chinuiți În fel și chip s’o renegați -, sărăcia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
opțiunea Naturii care Își Învață copiii cuminți - animalele - să-și sape vizuini. De nu, să le fure de la alții, mai conștiincioși, precum vulpea de la viezure. Dar mai e ceva, și mărturisesc că am tras cu ochiul prin notițele amicului meu biped: Îngropat În pământ, bordeiul devine un fel de beci. Adică păstrează o temperatură constantă tot anul - anul vostru, al trăitorilor Într’o zonă tempe rată. Adică, mereu 11 C prin Muntenia, 10 pe la Iași, vreo 9 pe la Suceava; răcoare vara
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de vie. Brrr... Sânge nu curge din trupul mort, decât dacă e vorba de o minune, precum acum două milenii. Dar nu asta m’a determinat să mă apropii de microfon, ci nevoia de a-l corecta pe amicul meu biped, căruia În așa un hal Îi place matematica, mai precis geometria, Încât o caută, mai rău, crede că o și găsește, și În Natură; de parcă absolutul, acel artificialism pur uman, s’ar putea regăsi În relativul lumii. Și, cui vrea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
largi fisuri prin care piatra din vârf cade cu mult mai jos, devenind din prădător suprem un biet consumator primar, precum lupul care, la vreme de foamete, ajunge să scurme după rădăcini, ba se mulțumește chiar cu fructe. Iar voi, bipezilor, cei care v’ați erijat În prădători supremi, dovadă abatoarele, cochetați adesea cu vegetarianismul, devenind consumatori primari. Dar nu puteți evada de fel din Natură și, la fel cu orice prădător suprem, vă mâncați Între voi, la propriu ca și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
soia al „ciuruitului“ era un prunc nevinovat: chiar 90% soia, el răsărea de pe un ogor, nu dintr’un reactor chimic. Pisicuța din poveste s’a trezit, opunând o frondă, chiar de seamănă a greva foamei, pentru a-și determina prietenul biped să-i dea ascultare. Poate mă voi trezi și eu, cu dorul murmurului izvorului ori pădurii; dar față de cine să protestez? A mă Întoarce la Natură nu se mai poate. A mă acorda cu ea, așa cum este acum chiar, iarăși
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acum „Băsească“. Obedientă, ea a lins mâna necinstită vreo 5 milenii... Argumente? În fiece vineri, la ora 12,50. Numai și numai la Radio Iași. 3. „Pescarul amator“ Sunt un motan invidiat de tot cartierul. E drept că prietenul meu biped nu mă prea gratulează cu carrr...ne; deh! e doar cercetător și, pe deasupra, francofon: chercheur... dar ca să fie În acord cu sonoritatea acestui cuvânt, cerșetor adică, i-ar mai trebui ceva: un beteșug, fie el imaginar... Dar mă descurc, ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
colegul bătrîn și costeliv care trăgea din greu pousse-pousse-ul din fața noastră, cu toate slabele puteri care-i mai rămăseseră, pentru a cîștiga o pîine amărîtă, înainte de a-și da duhul, prăbușindu-se pe străzile elegante ale vechiului contoar francez. Cîți bipezi din lumea așa-zis civilizată ar mai depune, în zilele noastre, un efort dublu, în munca lor, numai pentru a-și ajuta semenul să mai reziste o zi, încă una și încă una...? Nici prin gînd nu i-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
încercând să determine anumite legături, reguli, tendințe probabilistice în evoluția parametrilor analizați; -modelele experimentale tehnice, care își propun să reproducă anumite fenomene biomecanice cu ajutorul similitudinii, folosind sisteme tehnice fizice sau virtuale; în această categorie se pot menționa: sistemele tehnice (roboții bipezi, mușchii artificiali etc.), modelele software specializate în biomecanică, sistemele tehnice de antrenament, de kinetoterapie etc. Modelele corpului uman se ocupă fie de problematica posturii, stabilității și controlul acestuia, fie de problematica mișcării generale sau particulare, pentru condiții precizate ale acestuia
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
baza demersului nostru, considerăm necesară o succintă prezentare a evoluției Omului creator, a caracteristicilor elementare ale culturilor și faciesurilor paleolitice, dar și popularea pământului. - Între 4 și 3 MA, se evidențiază Australopithecus, din grupa preantropienilor, care au evoluat spre mersul biped; - Între 3 și 2 MA, alte specii de Australopithecus (ex. Homo habilis) sunt creatorii primelor unelte cioplite intenționat; - Între 2 și 1 MA, spre sfârșitul perioadei, dispare Australopithecus, dar Homo ergaster și Homo erectus devin nu numai creatori de cultură
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
termenii lui Mircea Cărtărescu, violul Revoluției antitotalitare și-a consumat ultimul act. Prin urmare, omul recent n-a făcut nici măcar efortul de a se naște. El se târăște buimac printre vestigiile culturii tradiționale. Arhetipul antropologic al creștinismului medieval fusese sfântul: bipedul vertical, cu aripi de heruvim și nostalgii orbitoare, dar realizate. Arhetipul antropologic al postmodernității este larva fără memorie: un ins inițiat în mistica neputinței, în arta plictisului și retorica ignoranței. Semn al sfârșitului, el este apoteoza sfârșelii. Omul recent a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
înflorirea culturii aurigniciene”, moștenită de la neanderthalieni, și de crearea unor culturi noi precum cea magdaleniană (Franța), solutreană (Franța), hamburghiană (Germania). Cu Mezoliticul a debutat, din punct de vedere climateric, Holocenul, în care trăim și astăzi. Cro-Magnonii par a fi primii bipezi umanoizi care au abolit canibalismul și au constituit comunitatea migratoare și culturi bazate pe spiritualitate religioasă; spre sfârșitul Mezoliticului, ei au descoperit agricultura și s-au sedentarizat, construind primele comunități stabile, organizate în conformitate cu genealogia și liniaritatea maternă. Interdicția canibalismului pare
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai trage aer în piept și deodată, parcă l-a mușcat strechea. Noroc că o ține pe drumul cel bun. Și cînd noi credeam că nu poate, el numai ce se ridică în două picioare și-o face pe-a bipedul nărăvaș. Noi gîndeam și-l îndemnam "hai, fundul sus, că se termină asfaltul" iar el parcă era chior. Noroc că panica a prins și piloții și au tras de niște mînere în mod bărbătesc, astfel încît capetele scaieților n-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
primăriei" le respecta cu strictețe. Precizez că această activitate se desfășura numai la răscruce de ulițe, de străzi, fără să fie sărită nici cea mai mică încrucișare de artere comunale. Odată ajuns la intersecție, cobora de pe mijlocul lui de transport biped, își rezema obiectul de gard ori de un copac și pășea în mijlocul uliței la răscruce. Se oprea. Își depărta puțin picioarele, crăcănându-se pentru a avea o mai bună stabilitate și aderență la sol și, luând bețișoarele, începea o serie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cunoaștere instinctuală a oamenilor cu care venea în contact. Nu știa să vadă dincolo de prima impresie, fie că era vorba de inteli gență, fie de eleganță, fie de un nu știu ce vino-ncoa’ animalic. În toți acești ultimi ani, nici unul din bipezii pe care i-am în tâlnit întâmplător în tovărășia lui Mihai nu era mai de Doamne ajută din nici un punct de vedere. În afară de unul - deosebit în toate privințele - tinerețe, farmec, talent. Un student la scenografie... „Chipul tău mă durea. Se
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
vădită de a se lipi de noi cu orice prilej și de a extinde cât mai mult posibil, întinzându-și nu o dată și gâtul, suprafața de contact. * „Prietene, prietene cu blană”, îi spun adesea - în penuria asta, postrevoluționară, de prieteni bipezi - mai degrabă cu seriozitate decât glumind, cu simpatie și sincer respect, motanului cel mare. * Demnitatea distantă a motanului cel mare mă complexează. Degeaba mă „prostesc” în fața lui, încercând să-i storc un strop de bunăvoință: rămâne imperturbabil. * Și totuși știe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
care să aibă, spre deosebire de noi, imensa virtute de a rămâne acolo unde sunt. Victor Hugo delira mai puțin în legătură cu acest subiect. "Doamne, asta nu este, atâta vreme cât nu este de piatră. Îți trebuie o casă, pentru a zice o rugăciune." Pentru că bipedul atins de grația divină nu e și transportat în ceruri ipso facto. Și pentru că un nume va traversa mai bine timpul dacă se va putea raporta la un loc anume. Doar un spirit pur poate trece peste aceasta, dar la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
că trăim în adevăr. Pelerinul are toată îndreptățirea să facă un pelerinaj. Transportul transformă, de regulă în ceva mai bun, iar mobilitățile regenerează. Isus însuși n-a încetat să peregrineze: înspre Templu, cel mai adesea. Dovadă că transfigurării ascensionale a bipedului trebuie să i se dea o țintă pe hartă, un punct ce trebuie atins, o comoară de contemplat. Iar, în lipsa Templului, un han, un reper, data unei sărbători pentru momentul sosirii și un ghid al drumețului (primul a fost Onomasticon
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Între două secvențe de luciditate, trebuie să ne mai și abatem de la acest program sever pentru a dormi, pentru a da drumul la câini, pentru a delira și a fantasma în voie. Ar însemna să ne înșelăm, reducându-l pe bipedul himeric doar la inconstanta lui capacitate de a se abstrage din contingent. Pluralitatea lumilor, mozaicul credințelor fac parte integrantă din izbucnirea compactă a șuvoiului vieții, și fără de ele nu ne-ar mai rămâne decât să murim de plictiseală aici pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
forței de persuasiune a sinonimelor aranjate în dublete: "Totuși și cu toate acestea, dragi cetățeni și subordonați, regimul și guvernul nostru, cu marea noastră înțelepciune și clarviziune, știm și cunoaștem cât de greu și anevoios este pentru ființa umană, pentru bipedul vorbitor, să uite practicile învechite, să renunțe la comportamentul din trecut; de la începuturile lumii, de la facere, ați fost obișnuiți și antrenați s-o luați pe coajă, să fiți pocniți pe obraz, în plină moacă, pe când erați mici, mucoși, și să
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
cum se pot împăca ignoranța, mizeria, promiscuitatea, ciordeala, infracțiunea, lenea, mârlănia, refuzul ordinei și legii cu standardele culturii, civilizației, democrației apusene, în speță italiene. Se pierde din vedere că șatra nu are nimic în comun cu valorile europene decât mersul biped. Când fostul ministru de interne al Franței, actualul președinte Sarckozy i-a îmbarcat pe țiganii din România cu destinația București, nimeni n-a zis nimic; la fel au procedat și nemții care au aplicat amprentarea pentru toți imigranții fără să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
6, de la etajul întâi. Trebuie să aștepți preț de câteva minute ca să ajungi la mirificul tablou. Gioconda ne surâde din spatele unui perete gros de sticlă, care o protejează nu numai de agenții naturali ai eroziunii, cât mai ales de răufăcătorii bipezi. După ce fusese răpită și recuperată miraculos, se poate spune, s-au luat măsuri severe de securitate, hotărându-se plasarea capodoperei lui Leonardo în această cutie de sticlă. Peretele translucid are o nuanță gri și creează un efect prismatic, mărind ușor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a inimei, zise el încet. Pare foarte sensibil. O bucurie mare l-ar omorî. Nici trebuie să-l trezim măcar... Îl voi cloroforma, ca din leșin să treacă într-un somn adânc. În vreme ce doctorul (veți fi ghicit că pleșuvul nostru biped era doctor ) vorbea cu sine însuși, da din cap, ridica sprâncenele și-și urnise ochelarii pe frunte, tatăl Mariei fixa portretul din părete. Explicarea în două cuvinte: Persoana juridică care se afla acum pe mâna îngrijitoare a Esculapului nostru avea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]