261 matches
-
punându-și o reală amprenta. Iar dacă aparatul este disponibil clasa SLR, un curs de fotografie la nivel general este foarte util în înțelegerea manualului și a altor principii fotografice. Mara Cîrciu: Un cuvânt de încheiere adresat cititorilor noștri... Criști Biriș: În primul rând a fost o adevărată plăcere din partea mea și mulțumiri pentru șansa oferită prin care am putut împărtăși trăirile și experiențele frumoase din fascinantul univers al fotografiei. În speranța în care am stârnit interesul vostru, vă invit cu
OAMENII DE LANGA NOI ... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346014_a_347343]
-
pentru Conservator, dar iubește prea mult folclorul, a avut și are în jurul său artiști mari din lumea magnifică a folclorului care nu l-ar fi pierdut pe un drum lăturalnic: Nicolae Furdui Iancu, Ioan Bocșa, Marioara Murărescu, Elise Stan, Veta Biriș, Sanda Negrean Brudașcu, Gheorghe Turda, Dumitru Fărcaș... Putea Ionuț Fulea să iasă din front, cu asemenea garnizoană?! Într-un timp în care muzica a luat-o brusc, din 1989, spre propria extincție, pe când folclorul chiar, cel știrbit, face rău folclorului
IONUŢ FULEA. DRAGOSTE PENTRU RĂDĂCINA FOLCLORICĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347454_a_348783]
-
a primit diploma de excelență pentru activitatea sa statornică și încununată de succese sigure și meritate. Interpreta noastră, moldoveancă, apreciată pe toate scenele din țară a susținut la Cumpăna un recital, alături de alți artiști printre care Fuego, Constantin Enceanu, Veta Biriș, Aneta Stan, Gelu Voicu. Acompaniamentul muzical a fost realizat de dirijorul Cristian Năstase, la pupitrul orchestrei care îi poartă numele. Prestația dirijorului a avut, firește valențele profesionalismului, dar și o atitudine aparte de înțelegere și stare emoțională față de copii. Juriul
UN NOU TRIUMF ARTISTIC AL BOBOCEILOR INTERPRETEI MARIA ŞALARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346916_a_348245]
-
două întâlniri se așază spațiul, acela al căutării. Eliade afirmă că momentul petrecerii acțiunii în Noaptea de Sânziene, „E jumătatea timpului: a timpului anului, a timpului vieții sale. Linia despărțitoare între lumea istorică și cealaltă“. El îi va spune lui Biriș mai târziu că „de arunci viața mea și-a pierdut înțelesul“. Deși o iubește în continuare pe Ioana, îi ascunde lucrurile esențiale, pe care i le spune totuși Ilenei. E permanent obsedat de aceasta: o visează, o caută fără întrerupere
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
omului] însăși fiind identificată cu comportamentul unui stomac, el ar putea să aibă sau să nu aibă pasiunea digestiei alimentare; dar, în orice caz, existența lui istorică va fi redusă la digerarea propriului său Univers“. Însă și prietenul său, Petre Biriș, încearcă din răsputeri să nu se lase „confiscat, macerat și terorizat“ de timpul profan, să trăiască „nu numai în Timp, ci și în Eternitate“, însă fără a evada complet din istorie. Tot ca o mare grijă pentru această coordonată, a
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
geometrice dificile“, iar dacă va fi băiat, „acesta va fi Muzicant, Matematician, sau metafizician “, toate fiind „meserii“ a căror problemă va timpul exact, acela lipsit de eroare. Aceeași concepție, despre lipsa importanței omului ca materie organic, este întâlnită și la Biriș, problemă extinsă, apoi, la toți, potrivit căreia: „Timpul e ireversibil, fără îndoială, clipele aleargă, și cu fiecare clipă ne apropiem de moarte“. O idee similară de ireversibilitate a timpului este sugerată și prin constatarea lui Ștefan că a îmbătrânit: „Am
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
putea imagina o ieșire - dar am sentimentul că sunt înconjurat de un zid nevăzut, alcătuit din Timp, ridicat din tot ce nu mai pot avea înapoi, din tot ce s-a întâmplat și e ireversibil“. Această nesiguranță îi face pe Biriș și pe Ștefan să li se pară că sunt niște ființe mici, ce parcă cerșesc zile de la acel Demiurg nepăsător la trăirile lor: „Fiecare zi pe care o trăiești parcă ar fi o zi furată, sustrasă destinului. Asta îți dă
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
inaccesibilă și nesfârșită era de fapt spartă în diferite locuri, însă nu-și putea da seama de acest lucru, că prin toate acele spărturi se putea ieși. Această ieșire din labirint echivalează cu o renaștere a lui Ștefan. Mai târziu, Biriș este cel care va realiza că, de fapt, pictura lui Ștefan este reprezentată prin câteva linii, care seaman cu un labirint. Spre finalul romanului apar versuri din balada Miorița un limbaj cifrat, reprezentând începutul mesajului din labirint. Sergiu Al. George
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
Sergiu Al. George se oprește asupra ierarhizării personajelor în funcție de atitudinea lor în fața timpului. „Pe când Vădastru era străin de orice tentativă filosofică, Partenie se dedă unor speculații de pur experiențialism, calificându-se el însuși de raționalist, incapabil de a gusta miturile. Biriș este un teoretician al destinului, fără să reușească în a transcede istoria decât numai prin acceptarea martiriului său. Bibicescu, concepând Destinul ca un timp comprimat în opera de artă, se limitează la catharsis-ul acesteia și nu reușește să exorcizeze
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
alt oraș, unde erau altfel de obiceiuri și întâlneam altfel de oameni... Va să zică se poate trăi și altfel “. Timpul petrecut în camera secretă este pentru Ștefan mai „adevărat“ decât timpul de acasă sau cel de la minister, iar nu „evaziune“, cum Biriș îl numește. Această fugă sau refuzare, întâlnită la mai toate personajele romanului, face posibilă o asemănare cu alte personaje ale lui Mihail Sebastian, din piesa Jocul de-a vacanța, unde, într-un mod comic, personajele, dar mai ales Valeriu, își
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
întâlnire cu Ileana îl tulburase pe Ștefan din cauza culorii indecise a părului. Abia târziu eroul și-a dat seama că purta închisă în sine acea culoare, încă din copilărie, când admirase o specie nouă de pansele în Cișmigiu. La fel, Biriș a încercat o experiență asemănătoare când a văzut-o prima oară pe Ileana, are conștiința că o mai văzuse undeva, acei ochi de un verde nefiresc, care căpătau o lumină aurie cu fiecare zâmbet. Cromatismul verde-albastru-auriu se va întâlni, apoi
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
rău? Ce-i vorba despre rău în general? Nu, e vorba despre un rău precizat în timp. De ce am făcut costumele? Trebuia ajuns la o discuție”. ADJ. AL ȘEFULUI SECURITĂȚII MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Colonel ȘEFUL SERVICIULUI /ss/ Caraman Mihai Colonel /ss/ Biriș Vladimir [Văzut /ss/ gen. Rusu Emanoil] 2 ex. RD. 199/580 FA/LT A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.147, vol. 45, f. 172-174. 128. 1973 martie 14 - Stenograma ședinței de lucru cu Colegiul Ministerului de Interne, convocată
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
el la organele de partid, MARIN PREDA și-a revizuit atitudinea și nu au mai rezultat date deosebite care să necesite lucrarea sa prin D.U.I., Propunem: Să se aprobe închiderea dosarului existent. ȘEFUL SERVICIULUI ȘEFUL BIROULUI Colonel, Maior, Biriș Vladimir /ss/ Bojin Marius A.C.N.S.A.S., fond Informativ, dosar nr. 2.583, vol. 1, f. 181. 130. 1973 octombrie 12 - Ordinul ministrului de Interne, Emil Bobu, adresat cadrelor de securitate cu ocazia aniversării a 25 de ani de la înființarea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
septembrie 1992, având subtitlul „Revistă independentă a artelor și meseriilor”. Director: Constantin Zărnescu. Revista își propune să reflecte realitatea postrevoluționară și să insiste asupra schimbărilor produse în țară. Colaborează cu poezie Ion Anghel, Ion Arcaș, Horia Bădescu, Petre Bucșa, Ioan Biriș, Adrian Popescu, Rodica Marian, cu proză - C. Zărnescu și Cornel Udrea, iar cu eseistică - Adrian Marino, Constantin Cubleșan și Gh. Cordoș. Într-un număr este evocat N. Iorga la cincizeci de ani de la moarte, reproducându-i-se poezia Brad bătrân
FAPTA TRANSILVANEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286952_a_288281]
-
revista Dilema. Ion Iliescu face noi adepți prin incriminarea „vânătorii de vrăjitoare”. Sergiu Nicolaescu câștigă mai departe competiții cinematografice. Impenitentul Adrian Păunescu își meșterește nestingherit filozofia ciolanului din postul de șef al Comisiei pentru Cultură a Senatului. La fel, Ioan Biriș, ex-propagandist din Arad, coordonează astăzi doctorate de Filozofie la Universitatea din Timișoara (minus punctul opt). Reptile de tot soiul, scurse din cadavrul lui Ceaușescu, își extind fără remușcare impostura și dominația. În schimb, cei puțini care au greșit în comunism
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cu litere drepte, având un corp cu două puncte tipografice mai mic decât textul de bază. • Introducerile lucrărilor cu caracter tehnico-științific, atunci când fac parte integrantă din textul de bază, se culeg cu corpul de literă al textului principal.” Bibliografie specială Biriș, 2003. Funeriu, 1995, pp. 263-267. Mușatescu et al., 1954. Parker, 1996. XIII. Lucrarea de licență 1. Date generale despre licență În conformitate cu regulamentul de organizare și desfășurare a examenului de licență la Universitatea „Babeș-Bolyai”, Începând cu anul academic 2007-2008, examenul constă
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
limba română, Editura Procion, București. Bernstein, Theodore M., 1977, The Careful Writer. A Modern Guide to English Usage, Atheneum, New York. Bertrand, Claude-Jean, 1993, Sfaturi practice privind elaborarea unei lucrări de dipomă, Universitatea București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, București. Biriș, Vasile, 2003, Tehnoredactare. Cărți, reviste, ziare, Editura Axy Impex, București. Bogdan-Dascălu, Doina, 1997, Principii și norme de tehnoredactare a lucrării de diplomă, Editura Augusta, Timișoara. Booth, Wayne C.; Colomb, Gregory C.; Williams, Joseph M., 1995, The Craft of Research, University
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
BRATEȘ, Radu (pseudonim al lui Gheorghe I. Biriș; 16.III.1913, Ciufud, azi Izvoarele, j. Alba - 11.VII.1973, Blaj), publicist, istoric literar și poet. Este fiul Anei și al lui Ioan Biriș, țărani. A urmat școala primară în satul natal și Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
BRATEȘ, Radu (pseudonim al lui Gheorghe I. Biriș; 16.III.1913, Ciufud, azi Izvoarele, j. Alba - 11.VII.1973, Blaj), publicist, istoric literar și poet. Este fiul Anei și al lui Ioan Biriș, țărani. A urmat școala primară în satul natal și Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj. A debutat cu versuri, sub pseudonimul G.B. Târnăveanu, în „Unirea poporului” (Blaj, 1928). Student la Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj (1930-1934), a
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
a lui George Popa despre literatura din Transilvania, antologia lui I. Breazu și reviste importante („Luceafărul”, „Gând românesc”, „Pagini literare”). O biografie amănunțită, importantă din perspectiva evenimentelor anului 1848, este Ion Axente Sever și timpul său (1931), semnată Gh. I. Biriș. Aspecte din viața Blajului (1942), cartea care l-a consacrat, este un memento al tradiției acestei „cetăți a românismului”, o evocare documentată și pitorească în latura specificului local. „Spiritul blăjean” unește figuri și momente istorice importante, de la „naționalismul intransigent” al
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
găzduiește un fragment din piesă de teatru Redutele de Ion Văran (1977), articole cu caracter politic, istoric, economic, agricol, artistic, filosofic, pedagogic, sportiv, recenzii, interviuri, aforisme, epigrame. Alți colaboratori: Filip Manoliu, Lucian Emandi, Valeriu Râpeanu, Dan Lăzărescu, Cătălin Ionuțaș, Ioan Biriș, D. Zăvoianu, Vasile Dan. A.P.
CARIATIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286109_a_287438]
-
Câtă pasere pe munte Nu-i ca cucul de cuminte, Câtă pasere-i în codru Nu-i ca cucu de cu modru. 260 Cucule, iedera verde - Ce ți-oi spune nu mi-i crede. 261 - Bună ziua car cu fîn! - Sănătos biriș bătrîn! - Bună ziua car cu paie! - Sănătos biriș Mihaie! 262 Lupule nu mă mânca Până ce-a eși luna Să dau mâna cu nana. 263 Până fusei pecurariu Mă strigară că-s tîlhariu, Dacă mă lăsai de oi Mă strigară că-s
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cucul de cuminte, Câtă pasere-i în codru Nu-i ca cucu de cu modru. 260 Cucule, iedera verde - Ce ți-oi spune nu mi-i crede. 261 - Bună ziua car cu fîn! - Sănătos biriș bătrîn! - Bună ziua car cu paie! - Sănătos biriș Mihaie! 262 Lupule nu mă mânca Până ce-a eși luna Să dau mâna cu nana. 263 Până fusei pecurariu Mă strigară că-s tîlhariu, Dacă mă lăsai de oi Mă strigară că-s curvoi. 248 {EminescuOpVI 249} 256 Mă mână
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Câtă pasere pe munte Nu-i ca cucul de cuminte, Câtă pasere-i în codru Nu-i ca cucu de cu modru. 260 Cucule, iedera verde - Ce ți-oi spune nu mi-i crede. 261 - Bună ziua car cu fîn! - Sănătos biriș bătrîn! - Bună ziua car cu paie! - Sănătos biriș Mihaie! 262 Lupule nu mă mânca Până ce-a eși luna Să dau mâna cu nana. 263 Până fusei pecurariu Mă strigară că-s tîlhariu, Dacă mă lăsai de oi Mă strigară că-s
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cucul de cuminte, Câtă pasere-i în codru Nu-i ca cucu de cu modru. 260 Cucule, iedera verde - Ce ți-oi spune nu mi-i crede. 261 - Bună ziua car cu fîn! - Sănătos biriș bătrîn! - Bună ziua car cu paie! - Sănătos biriș Mihaie! 262 Lupule nu mă mânca Până ce-a eși luna Să dau mâna cu nana. 263 Până fusei pecurariu Mă strigară că-s tîlhariu, Dacă mă lăsai de oi Mă strigară că-s curvoi. 248 {EminescuOpVI 250} Ca să mă duc
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]