284 matches
-
Duca, era pomenit un preot din Broșteni. Ca și Plopenii, satul a avut mult timp, „ureadnicul și vătămanul său”, deci administrație și pecete proprie, pe care la 1840 încă era scris, „satul Broșteni”. În Catagrafia din 1820, sunt consemnați 54 birnici din Broșteni, printre care: 20 scutelnici, 16 breslași și încă 18 persoane trecute în categoria birnicilor. În Catagrafia din 1831-1832 sunt incluși 6 birnici, 4 ruptași, 73 slugi, 9 nevolnici și bătrâni ș.a., la care se adaugă o categorie de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și vătămanul său”, deci administrație și pecete proprie, pe care la 1840 încă era scris, „satul Broșteni”. În Catagrafia din 1820, sunt consemnați 54 birnici din Broșteni, printre care: 20 scutelnici, 16 breslași și încă 18 persoane trecute în categoria birnicilor. În Catagrafia din 1831-1832 sunt incluși 6 birnici, 4 ruptași, 73 slugi, 9 nevolnici și bătrâni ș.a., la care se adaugă o categorie de oameni nesupuși dărilor obștești: 15 slujitori bisericești, 4 privilegiați; în total, erau înregistrați 188 locuitori. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe care la 1840 încă era scris, „satul Broșteni”. În Catagrafia din 1820, sunt consemnați 54 birnici din Broșteni, printre care: 20 scutelnici, 16 breslași și încă 18 persoane trecute în categoria birnicilor. În Catagrafia din 1831-1832 sunt incluși 6 birnici, 4 ruptași, 73 slugi, 9 nevolnici și bătrâni ș.a., la care se adaugă o categorie de oameni nesupuși dărilor obștești: 15 slujitori bisericești, 4 privilegiați; în total, erau înregistrați 188 locuitori. În 1875, Broștenii aparțineau Episcopiei și făceau parte din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ca urmare a privilegiului acordat de domn Episcopiei, s-a constituit aici o colonie numeroasă de sârbi și bulgari. Episcopia adusese 39 de „slugi”, buni meșteșugari (pietrari, olari, ciubotari, croitori). Catagrafia din 1820 menționa 58 de negustori și 135 de birnici. Unul dintre acești negustori, Hagi Petcu Kisacov (sau Kesekov, mort în 1841), își păstrase conștiința neamului (era „makidonean ot Koprisvița”), făcuse călătoria de hagealâc și devenise hagi. Reușise să acumuleze o avere însemnată, căci a construit la Huși, în 1833
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sau laice. De asemenea, și în cazul bejenarilor, oameni străini, veniți de peste hotare și stabiliți în Moldova, Vistieria le acorda anumite avantaje, și îndeosebi, o scutire generală de dări pe termen de cinci ani, după care ei intrau în categoria birnicilor. Uneori, în izvoare, informațiile asupra populației sunt dispersate. Astfel, în recensământul fiscal din 1803 (Condica liuzilor) era trecută numai populația evreiască care însuma 42 capi de familie. În Catagrafia din 1820 erau trecuți 33 sudiți, dintre care 21 ruși „scutelnici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o nouă aristocrație financiară. În secolul al XIX-lea, numărul evreilor era în continuă creștere, noi valuri de imigranți adăugându-se după 1812 și 1829. Catagrafia din 1820, în târgul Huși, menționa 40 evrei sudiți, Catagrafia din 1831-1832 - 47 evrei birnici sau 266 evrei, împreună cu familiile și slugile lor, iar Catagrafia din 1838 înscria 26 negustori evrei, 20 meșteri evrei și 71 calfe. Pentru Nicolae Iorga evreii au fost „intermediarii de căpetenie între vest și est”. Treptat, evreii au acaparat toate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
asuprire, și nici spor, urmând ca ei să „cumpănească rînduirea după starea fiiștecăruia, rînduind și pe toate crîșmele”. La 22 februarie 1820, locuitorii din cartierul Răești au adus la cunoștința Isprăvniciei Fălciu nemulțumirea lor pentru unirea, impusă de autorități, cu birnicii din târgul Huși. Vistieria poruncea Isprăvniciei Fălciu a se face cercetări și „a se pune la cale”. Complotul condus de Ioniță Popovici din 1839 din Moldova, care se încadrează în starea generală de nemulțumire premergătoare revoluției de la 1848, reprezintă o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
devenit anacronic. Amploarea procesului de strămutare a țăranilor în perioada regulamentară reflectă condițiile grele impuse țăranilor prin dispozițiile noilor legiuiri. Mulți locuitori pribegesc peste graniță sau se strămută pe alte moșii. La 23 aprilie 1848, Isprăvnicia raporta că 40 din birnicii Hușilor au fugit. Locuitorii mahalalei Broșteni reclamau și ei faptul că plătesc birul și îndeplinesc havalele multor persoane neimpozabile (morți, fugiți sau scutiți și angajați slugi). Ei declarau în noiembrie 1842 că, din aceleași cauze, au rămas „cu totul săraci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
am vândut și am tot întâmpinat [...] muritori de foame suntem, calici cu totul, chip de a mai plăti nu avem, agiutor nu ni se mai face”. Locuitorii cer „să se desființeze numitul sat, căci acești numai trei (din cei 18 birnici înscriși în catagrafie, în februarie 1848, au mai rămas doar trei, n.a.) nu vor putea, nici cu un chip, a ține havalelile și dările unui sat de 18, în priivire a chiar osândei ce suferim de la dumnezeu cu lipsa de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pagubele cifrându-se la suma de 1.285.750 lei. Au devenit sinistrate 281 de familii, iar numărul victimelor a fost de 20 de oameni (bărbați, femei și copii). Documentele atestă în continuare situația economică deosebit de grea. Prin urmare, locuitorii birnici din Huși vor adresa numeroase petiții organelor administrative și vor adopta o atitudine mai fermă. O mare parte din birnicii mahalalelor, cei mai înstăriți, pentru a scăpa de numeroasele obligații, au intrat în rândul patentarilor. Situația era atât de gravă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fost de 20 de oameni (bărbați, femei și copii). Documentele atestă în continuare situația economică deosebit de grea. Prin urmare, locuitorii birnici din Huși vor adresa numeroase petiții organelor administrative și vor adopta o atitudine mai fermă. O mare parte din birnicii mahalalelor, cei mai înstăriți, pentru a scăpa de numeroasele obligații, au intrat în rândul patentarilor. Situația era atât de gravă încât „nu se găsește pe la toate casele acestui târg nici o pereche de boi, iară prin casele lor numai câte un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care târgurile - și Hușii, îndeosebi - nu ofereau mijloace suficiente de existență, avea loc o deplasare spre sate a unei însemnate părți din populația urbană. La 17 octombrie 1846, ispravnicul ținutului Fălciu raporta Vistieriei că locuitorii din mahalalele târgului, mai ales birnicii, au reclamat că sunt împovărați cu dările căpătăierilor. Totodată, mulți căpătăieri se deplasau spre târguri, pe care le părăseau la fel de repede precum veniseră. Strămutarea spre târguri avea un caracter temporar atât pentru căpătăieri, cât și pentru birnici. Alți locuitori (argați
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târgului, mai ales birnicii, au reclamat că sunt împovărați cu dările căpătăierilor. Totodată, mulți căpătăieri se deplasau spre târguri, pe care le părăseau la fel de repede precum veniseră. Strămutarea spre târguri avea un caracter temporar atât pentru căpătăieri, cât și pentru birnici. Alți locuitori (argați, muncitori sau slujitori) plecau cu intenția de a se stabili definitiv în târguri: un locuitor fugit din Novaci la Huși se stabilise la Calciu bulgarul; un alt locuitor fugit din Pocreaca la Huși, „slujește în ograda episcopiei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trudă și-a cumpărat o casă cu acareturi în acest târg. Este cazul fericit al unui om care reușise să se stabilească. La 31 iulie 1847, Isprăvnicia ținutului Fălciu raporta că peste 100 de locuitori ai orașului Huși din categoria birnicilor și din „patentarii corporațiilor”, „lipsiți fiind de zilnica hrană”, au plecat să muncească, în cursul primăverii, pe moșia Cioricești, din ținutul Covurlui, proprietatea vornicului D. Mavrocordat, unde „înglodându-să în datorii și până acum nu s-au mai turnat”. La 9
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
patentarii corporațiilor”, „lipsiți fiind de zilnica hrană”, au plecat să muncească, în cursul primăverii, pe moșia Cioricești, din ținutul Covurlui, proprietatea vornicului D. Mavrocordat, unde „înglodându-să în datorii și până acum nu s-au mai turnat”. La 9 septembrie 1847, birnicii dintr-o mahala a orașului arătau că dintre ei „mai mulți lipsăsc decât suntem față, duși fiind pe la treer și alte locuri depărtate”. În decembrie 1848, într-un alt raport, ispravnicul atrăgea atenția din nou că un număr mare de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Totodată, avea loc și fenomenul stabilirii țăranilor la oraș, cu scopul de a scăpa de obligațiile feudale („a scăpa de boeresc și celelalte a lor îndatoriri după așezământ”). Este semnificativ, în acest sens, faptul că un număr de 42 oameni (birnicii și însurățeii satului) din Cornii-Unguri s-au strămutat la Huși. De asemenea, Departamentul Averilor Bisericești remarca faptul că un număr mare de locuitori ai acestui sat „au început a pribegi în târgul Huși, unde cumpărând locuri își fac case și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și codași din satele Vetrișoaia și Stănilești, ocolul Prut, ținutul Fălciu, se specifica, printre altele, că nu vor mai pribegi în stânga Prutului și își vor îndeplini îndatoririle: „Ne închezășluim unul pentru altul și toți pentru unul, pentru că atât din locuitorii birnici cât și din celelalte trepte dajnice, și alții aflători din satul nostru, nu vor urma a pribegi în a stânga Prutului, dar nici măcar pe de alte locuri fără știrea Ocârmuirii. Iar la întâmplare când vreunul dintre noi birnicii sau trepte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din locuitorii birnici cât și din celelalte trepte dajnice, și alții aflători din satul nostru, nu vor urma a pribegi în a stânga Prutului, dar nici măcar pe de alte locuri fără știrea Ocârmuirii. Iar la întâmplare când vreunul dintre noi birnicii sau trepte ar pribegi, noi cei din urmă suntem răspunzători pentru [...], a plăti atât capitația lor către Hazne cât și toate havalele. Ne îndatorim că vom urma [...], atât cu straja, cât și pentru fiștecare localnic și alții, ce sfătuire și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-și păstreze supușenia străină, beneficind de protecție consulară. Statutul juridic de supuși străini le conferea unele avantaje în raport cu evreii pământeni, incluzând și imunități fiscale sau scutiri de taxe vamale. Din acest motiv, în hrisoavele domnești, evreii mai apăreau ca rufetași, birnici și scutelnici. Numărul membrilor comunității evreilor din Moldova poate fi doar aproximat. Potrivit lui Radu Rosetti, pe la 1763, în toată Moldova doar în Iași erau suficienți evrei pentru a forma o corporație. Ceva mai târziu, în 1786, conform aceluiași autor, evreii
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
scutelnicilor și poslușnicilor a fost desființată prin decret după adoptarea Regulamentelor Organice; 40.000 de familii au fost trecute în rândul contribuabililor. în Slobozia - Filipeni (cele două cătune care alcătuiesc satul Slobozia) erau, la 1774, 30 de case, cu 23 birnici, făcându-se precizarea că au fost scutelnici. între cei 23 de birnici (capi de familie), înscriși cu prenumele și în loc de nume de familie s-a trecut fiul lui.., porecla, un defect fizic, funcția, originea etc., găsim pe Apostol Bejenar precum și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
40.000 de familii au fost trecute în rândul contribuabililor. în Slobozia - Filipeni (cele două cătune care alcătuiesc satul Slobozia) erau, la 1774, 30 de case, cu 23 birnici, făcându-se precizarea că au fost scutelnici. între cei 23 de birnici (capi de familie), înscriși cu prenumele și în loc de nume de familie s-a trecut fiul lui.., porecla, un defect fizic, funcția, originea etc., găsim pe Apostol Bejenar precum și pe Dumitru Funar care, cu siguranță, sunt veniți din Ardeal sau Bucovina
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ai Moldovei. Din această cauză și din altele, printre care și aceea că ei nu au putut dovedi prin „uricul satului” „Talpa” Frunteștilor, actul care să le arate începutul și hotarele, au ajuns ca în „Condica liuzilor” (un recensământ al birnicilor) din 1803, Frunteștii să fie înscris ca sat al banului Ștefan Roset, sat de clăcași, așa cum se arată și în harta publicată tot atunci. Toate încercările boierilor Rosetti de a-i supune pe răzeși la clacă și a le lua
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
demografică din satul Slobozia - Filipeni „ce au fost scutelnici a dumisale bănesei Dumistrăchioaia” (Maria Rosetti, născută înainte de 1762 și decedată în 1794): - 30 toată suma caselor - 7 scădere rufeturile, însă: - 2 slugi - 2 nevolnici - 2 văduve - 1 vornică 23 rămași birnici și anume: 1. Constantin Bâdacă 13. Grigore sin Ioni 2. Dumitru Funar 14. Ion Trăpădu 3. Ichim Ciocoiul 15. Ion Sora 4. Panaite Plugar 16. Marin Prutean 5. Constantin Luchian 17. Dumitru Tăban 6. Vasile, Prutean 18. Ștefan Strein 7
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
4. Mihăilă, Șchiopul, nevolnică 5. Maria, văduv 6. Baba Anița 7. Ion Hârmaciu, vornică De asemenea, sunt înscriși scutiții permanenți, 4 săraci și 12 duhovnici. Apare și cătunul Buduioasa, dar trecut la Mărăști, fără a se fi specificat și numărul birnicilor, situație explicabilă dacă locuitorii cătunului erau robi. Despre satul răzășescă Fruntești, recensământul numit Catagrafia Moldovei, conține elemente de noutate care vin să întregească profilul social al locuitorilor. Se spune că satul Fruntești „ce au fost scutiți dumnealui spătarului Conachi”, afirmație
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
văduv 5. Antonia, bab 6. Sandul Șchiopul, nevolnică 7. Vasili Ionete, Șchiop,nevolnică 8. Andronică Ciuntul, nevolnică 9. Ariton Rusu, vornică 10. Grigore Bârgul,vătăman 11. Ion ... nevolnică 12. Enea ... flăcău cu casă Rămân 20 de case (capi de familie) birnici: 1. Chireacă Oprișan 11. Neculai Cernescu 2. Cozma sin (fiul) Oprișan 12. Andrei Bârgul 3. Dumitrașcu ... 13. Avram sin Bârgul 4. Mafteiu Ciuchi 14. Adam sin Bârgul 5. Maxim Rusul 15. Stanciu Cojocarul 6. Ursul Rusul 16. Dumitrescu Bâtcă 7
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]