284 matches
-
era altă familie Iurașcu, nici măcar rudă îndepărtată cu cei pomeniți și nici descendent din acel Iurașco, pîrcălab de Hotin, după cum însuși Vasile Iurașcu stolnicul nu putea dovedi. Cost. Sion scrie la general că "mulți Iurășcești sunt mazili, privilegheți, ba și birnici" (p,( 323-324). Fiind ridicat dintre aceștia din urmă, ca slugă boierească, Vasile Iurașcu și-a căpătat titlul de stolnic după ce a măritat-o pe fiică-sa Marghiolița cu stolnicul Mihalache Mavrodin. Data exactă cînd și Iurașcu a obținut rangul de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fiece gospodărie"6. Spre a-și convinge colegii din comisie, invoca precedente nemțești cu realizări de marcă în materie ("deși sunt sărace de păduri, totuși au multe fabrici de sticlă"), făcând următoarele calcule: dacă fiecare din cei 120.000 de birnici ai țării ar fi fost obligați să predea anual statului cantitatea de trei dimirlii, însemnând 36 oca cenușă, rezulta un total de 4.320.000 oca, din care puteau fi obținute, printr-o tehnologie simplă, 528.000 oca potasă. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
În rândul "smintelilor" reclamate, precumpănitoare va fi fost, desigur, cea legată de forța de muncă. În vara aceluiași an, 1846, Conachi comunica Vistieriei abuzul săvârșit de către comisiile ce lucraseră la întocmirea catagrafiei din anul anterior, 1845, prin includerea în rândul birnicilor în pofida privilegiului pe care logofătul îl avea dobândit de la domnitor a celor 60 de lucrători aduși la fabrică, motiv pentru care mulți dintre aceștia părăsiseră zona. Mai interesant, însă, decât raportul constatator al autorităților administrative locale întocmit de privighetorul ocolului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pot face", dar că se puteau adopta, în locul lor, linii de tălpi de lemn macadamizate 15. O asemenea linie, mai lesne de durat, întrucât materialul lemnos necesar putea fi procurat gratuit din pădurile statului, iar brațele de muncă, din rândul birnicilor (în contul obligațiilor lor la lucrarea drumurilor), a și aprins spiritul de inițiativă a autorităților. Calea ferată proiectată de Suțu ar fi deservit, în viziunea economistului, nu numai transportul sării de la ocne la Galați, ci și pe acel al mărfurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
socotințe s-au întârziet numai din pricina feluritelor trebi și a altor împregiurări. Folosul ce aduce unei țeri lucrarea minelor se poate privi din două puncturi și anume: 1. Luând în privire că lucrarea minelor foarte sporește împoporarea țerei și numărul birnicilor, deschizând acestora felurite ramuri de agonisală și 2. Luând în privire că lucrarea minelor sporește foarte mult capitalul public, adică înavuțirea națională. Cum că o țară sporește numărul lăcuitorilor ei prin lucrarea minelor dovedește cercarea în toate țările unde se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
se află o mulțime de neguțitori, meșteri, lucrători și alte persoane ce uneltesc felurite meserii și plătesc statului pe an însămnătoare dări. La asemine minării vin mulți străini și caută lucru, se așază acolo și, prin aceasta, înmulțesc numărul lăcuitorilor birnici. Este lucru dovedit că cele mai multe mine din Ungaria s-au deschis de cătră străini cari s-au așezat acolo. Încă și mai mare este sporirea împoporării țărei dacă întrânsa se deschid lucrări de mine. Cercarea au dovedit că o mulțime
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
muntenoase au nevoie, pentru îmbrăcăminte, de postav, pânză, piele ș.a. care se cumpără din lăuntrul țărei cu bani gata. Deci, un adevăr netăgăduit este că, prin deschiderea minelor și înființarea politiilor de munte, nu numai se înmulțește numărul de oameni birnici spre un mare folos al țărei, dar încă acesta se întinde și preste toată țara, de vreme ce prin producturile minelor se înființează în țară multe meserii și fabrice, de la care, spre un mare folos al țărei, intră dări în visteria statului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
interese străine; acum România e menită a intra în cuibul de viespi pregătit în Dobrogea, unde tot după zisa fanariotului se vor vărsa milioanele noastre pentru a face șosele pe apă și poduri pe uscat, căci visteria geme de bani, birnicul nostru nu mai știe ce să-și facă capului de mulțimea bogăției și nu mai avem altă treabă decât de a răspândi civilizația, reprezentată prin vestitul Chițu sau prin Pseudo-Ureche, plagiatorul, și prin alte multe celebrități de soiul acesta. Tot
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
noastre principii. [5 ianuarie 1879 ] ["CREDEM CĂ DESTUL AM VORBIT... Credem că destul am vorbit despre liberalismul nostru adevărat si sincer. Odată calea croită prin chiar legea fundamentală a țării, toate inconvenientele unui sistem liberal, care ― precum bine știe orice birnic― este cu mult mai scump decât primitivul și patriarhalul sistem de mai nainte, toate acele inconveniente zicem se pot înlătura prin muncă, căci sistemul libertăților e sistemul muncii. Asta am dori să intre odată în convingerea oricăruia; trebuie ca cetățeanul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
realiza de pe spatele poporului pe de alta. Toate secăturile cari au numărat pietrele ulițelor din străinătate și i-au populat lupanarele, toate mofturile contractate acolo, toate mizeriile se traduc aci, la fața locului, în cheltuieli bugetare, în ban plătit de birnic pentru a întreține pe aceste stârpituri. Dar e vro comparație între românul autohton din America dunăreană și cel de sub guverne străine? Chiar guvernul unguresc, oricât de rău ar fi și oricât de spoliator, e departe de-a se putea compara
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trei sate, ca număr de lăcuitori, în ocolul Bahlui, alături de Cotnari și Ceplenița. În 1820, la numai 17 ani de la întocmirea recensământului fiscal din 1803, populația satului Belcești s-a dublat, dacă avem în vedere că pe lângă cei 177 lăcuitori birnici se mai aflau pe moșie 5 slugi și 15 oameni fără bir în odaia Coarnele Caprei 10. Numele unora dintre aceștia: Iacob zăt Nechita Cazac, Gheorghe Cazacu, Gligori Cazacu, Mihai Cerchez, Mihai Grecu, Ilie Rusul, Ivan Rusul, Pavăl Rusul, Ion
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
în recensământul fiscal din anul 1803, se poate aprecia, într-o mai bună măsură, marea mobilitate a populației Principatului Moldovei la acest început de veac. În deceniile următoare, populația satului Belcești a cunoscut creșteri remarcabile, catagrafia din 1832 consemnând 230 birnici, dar și alte categorii fiscale: 2 preoți, un diacon, 2 dascăli, 11 bătrâni și nevolnici, văduve, 14 slugi și 2 evrei orândari (arendași, n.ns.), iar cea din 1838, 276 birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
a cunoscut creșteri remarcabile, catagrafia din 1832 consemnând 230 birnici, dar și alte categorii fiscale: 2 preoți, un diacon, 2 dascăli, 11 bătrâni și nevolnici, văduve, 14 slugi și 2 evrei orândari (arendași, n.ns.), iar cea din 1838, 276 birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 19 bătrâni, 37 văduve, 21 căpătăieri, o slugă și 4 evrei orândari 13. Și în anii care au urmat numărul de lăcuitori a crescut, fiind în anul 1852 de peste trei
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
căpătăieri, o slugă și 4 evrei orândari 13. Și în anii care au urmat numărul de lăcuitori a crescut, fiind în anul 1852 de peste trei ori mai mare față de anul 1803, ajungând la 370 de nume, din care 285 erau birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 33 bătrâni și nevolnici, precum și 43 văduve 14.Constatăm că și în această perioadă s au stabilit în Belcești oameni proveniți din afara granițelor țării, după cum lasă să se înțeleagă numele
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 33 bătrâni și nevolnici, precum și 43 văduve 14.Constatăm că și în această perioadă s au stabilit în Belcești oameni proveniți din afara granițelor țării, după cum lasă să se înțeleagă numele unor birnici, precum: Toader Bejan, Toader Mazuru, Toader Mazuru, el și Huțanu (zis Huțanu, n.ns.); Ghiitan (Găitan, n.ns.) Manucevici, arman; Andronic sân Găitan, arman; Ghiorghi sân Andrei Bercu, el și Dutcovici; Danciu Bulgariu, posbil un etnic bulgar sau doar un
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
rândul căpătăierilor, slugilor, argaților, ciobanilor, văcarilor și a haidăilor, așezați în odăi, al căror număr era de 49, dar și a unor arendași și negustori din starea a III-a stabiliți temporar la Belcești 17. În afară de aceștia întâlnim între lăcuitorii birnici din Belcești, 2 veniți din Lătăi: (ținutul Botoșani), câte unul din Codăești (ținutul Vaslui), Ceplenița, Roman și Sârca, precum și un altul din loc niștiut vinit și aice trăitor, iar în odăile Arama și Huc se aflau 7 gospodari (birnici, n.
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
lăcuitorii birnici din Belcești, 2 veniți din Lătăi: (ținutul Botoșani), câte unul din Codăești (ținutul Vaslui), Ceplenița, Roman și Sârca, precum și un altul din loc niștiut vinit și aice trăitor, iar în odăile Arama și Huc se aflau 7 gospodari (birnici, n.ns.) și 7 căpătăieri, unii veniți din Borșa, Ceplenița, Crivești, Todirești sau Târgu Frumos. Mai numeroși erau căpătăierii; o parte din ei înscriși la bir în Belcești, iar alții în târgurile și satele de proveniență, din care 8 din
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
1813 și, respectiv, 1816, cu 54, din care jumătate erau supuși mănăstirii Frumoasa, cealaltă jumătate revenind mănăstirii Râșca. Faptul că mănăstirea Râșca a stăpânit, în Evul Mediu, satul Poleni, iar în anii 1813 și, respectiv, 1816, împărțea cu mănăstirea Frumoasa birnicii satului Ulmi, ne conduce spre ipoteza că, probabil, cele două sate s-au unit datorită depopulării provocate de epidemia de ciumă de la începutul secolului al XIX-lea, care - așa cum am mai notat - s-a păstrat în memoria localnicilor sub numele
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
provocate de epidemia de ciumă de la începutul secolului al XIX-lea, care - așa cum am mai notat - s-a păstrat în memoria localnicilor sub numele de ciuma lui Caragea. Începând din anul 1820, constatăm o ușoară creștere a populație, de 57 birnici și 10 scutelnici, iar în noua catagrafie din 1832, Ulmii înregistrau cel mai mare număr de lăcuitori, înscriindu-se cu 57 birnici, 2 preoți, 2 dascăli, 7 bătrâni și nevolnici, 13 văduve și un evreu orândar. În următoarele decenii, însă
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
sub numele de ciuma lui Caragea. Începând din anul 1820, constatăm o ușoară creștere a populație, de 57 birnici și 10 scutelnici, iar în noua catagrafie din 1832, Ulmii înregistrau cel mai mare număr de lăcuitori, înscriindu-se cu 57 birnici, 2 preoți, 2 dascăli, 7 bătrâni și nevolnici, 13 văduve și un evreu orândar. În următoarele decenii, însă, populația a scăzut continuu, catagrafia din 1838 consemna 38 birnici, un preot, 2 dascăli, 3 văduve și un evreu orândar, iar cea
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
Ulmii înregistrau cel mai mare număr de lăcuitori, înscriindu-se cu 57 birnici, 2 preoți, 2 dascăli, 7 bătrâni și nevolnici, 13 văduve și un evreu orândar. În următoarele decenii, însă, populația a scăzut continuu, catagrafia din 1838 consemna 38 birnici, un preot, 2 dascăli, 3 văduve și un evreu orândar, iar cea din 1852, doar 31 birnici, un preot, un vătav al moșiei, 2 bătrâni și 6 văduve. Nici afluența străinilor spre Ulmi nu a fost mare, tăblița din anul
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
7 bătrâni și nevolnici, 13 văduve și un evreu orândar. În următoarele decenii, însă, populația a scăzut continuu, catagrafia din 1838 consemna 38 birnici, un preot, 2 dascăli, 3 văduve și un evreu orândar, iar cea din 1852, doar 31 birnici, un preot, un vătav al moșiei, 2 bătrâni și 6 văduve. Nici afluența străinilor spre Ulmi nu a fost mare, tăblița din anul 1851 menționând 4 căpătăieri, din care 2 proveneau din ținutul Cârligăturii și câte unul din Ruginoasa și
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
de holeră din vara anului 1848, căreia i-au căzut victime, așa cum notifică documentul menționat, 9 săteni din Ulmi și 6 din Poleni. Revenind la satul Poleni, constatăm, de la un an la altul, o creștere lentă a populației, de la 22 birnici și 4 căpătăieri în 183234, la 44 birnici, 3 bătrăni și 3 văduve în 183835 și 47 birnici, 2 bătrâni și 2 văduve în 185236. Menționăm că în Poleni nu se aflau preoți și dascăli, satul neavând biserică, iar numărul
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
au căzut victime, așa cum notifică documentul menționat, 9 săteni din Ulmi și 6 din Poleni. Revenind la satul Poleni, constatăm, de la un an la altul, o creștere lentă a populației, de la 22 birnici și 4 căpătăieri în 183234, la 44 birnici, 3 bătrăni și 3 văduve în 183835 și 47 birnici, 2 bătrâni și 2 văduve în 185236. Menționăm că în Poleni nu se aflau preoți și dascăli, satul neavând biserică, iar numărul celor stabiliți temporar era neînsemnat; câte un căpătăier
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
Ulmi și 6 din Poleni. Revenind la satul Poleni, constatăm, de la un an la altul, o creștere lentă a populației, de la 22 birnici și 4 căpătăieri în 183234, la 44 birnici, 3 bătrăni și 3 văduve în 183835 și 47 birnici, 2 bătrâni și 2 văduve în 185236. Menționăm că în Poleni nu se aflau preoți și dascăli, satul neavând biserică, iar numărul celor stabiliți temporar era neînsemnat; câte un căpătăier din Arama și Belcești și un morar din Gura Văii
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]