216 matches
-
1 Dirijorul formației de trișcari din Hodac (nu Hoarda-Mureș), Emil Pralea era sculptor în lemn și meșter de triște. 2 CD-ul cu înregistrarea document l-am primit de la înv. Elena Lupșan din Leșu 3 Să precizăm că năsăudenii și bistrițenii pronunță “Năsăud” cu accent pe al doilea “ă”. 4 Cam prin 1953, prof. Tudor Jarda din Cluj trimite lui Toma T. Artene din Leșu o scrisoare (nedatată). Merită publicată. „Domnule Drag, În săptămâna viitoare să nu programați nimic (adică în
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
o evoluție oarecum constantă. Legat de acestea s-a creat o tradiție a activităților silvice. O certă și promițătoare dezvoltare se înregistrează în zona Dornelor în sectorul activităților turistice. Numeroase inițiative private au condus la înființarea de pensiuni turistice. Comunitățile bistrițene și-au păstrat în esență specificul și natura activităților din trecut. În baza faptului că posibilitățile de trai ale acestei zone au fost dintotdeauna ceva mai dificile, terenul fiind adeseori accidentat și impropriu altor activități, exploatarea lemnului continuă să rămână
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
fiind dominată de exploatarea și prelucrarea primară a lemnului. Structura populației prezintă o componentă mai diversificată în zona Mureșului, aici regăsindu-se pe lângă români, și maghiari, sași, rromi, care sunt cu mult reduși ca număr în comunitățile sucevene și bistrițene. Implicit și religia acestor comunități prezintă o varietate diferită de la o zonă la alta. Religia ortodoxă este majoritară în toate comunitățile evaluate, procente mici de catolici, protestanți, evanghelici, adventiști, regăsindu-se în zona mureșeană, bistrițeană și harghiteană a parcului
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
în comunitățile sucevene și bistrițene. Implicit și religia acestor comunități prezintă o varietate diferită de la o zonă la alta. Religia ortodoxă este majoritară în toate comunitățile evaluate, procente mici de catolici, protestanți, evanghelici, adventiști, regăsindu-se în zona mureșeană, bistrițeană și harghiteană a parcului. ... 5.4. Evaluarea patrimoniului cultural Patrimoniul cultural al zonelor ce definesc comunitățile parcului cuprinde elemente deosebite, care prin valoarea lor conferă un grad sporit de interes și atracție a zonei. Cele mai importante elementele se referă la
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Constantinescu, ce a declarat că face parte din categoria „scriitorilor care au ceva de spus și cred în puterea de înrâurire a cuvântului scrisˮ. Premiul pentru cartea de critică, eseu și istorie literară a fost acordat lui V. Bradin și bistrițenilor Dorel Cosma și Elenă M. Cîmpan, care a apreciat faptul că „această întâlnire de suflet la care ne bucurăm să luăm parteˮ are loc tocmai de ziua lui Nichita Stănescu. Premiul pentru cartea de teatru i-a fost decernat lui
CENACLUL „ARTUR SILVESTRI” LA CEAS SĂRBĂTORESC de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379434_a_380763]
-
inteligent a înseninat zâmbetele participanților, de Elena M. Câmpan, președinta “Conexiunilor”, Menuț Maximinian, redactorul șef al cotidianului “Răsunetul “, Zorin Diaconescu și promotorul cultural de o înaltă ținută intelectuală și sufletul celor XII ediții ale festivalului, prof.dr. Dorin Cosma, animatorul culturii bistrițene și nu numai. O contribuție la organizarea impecabilă a festivalului a avuto și Maria Guther Herineanu. În fiecare seară pe scena Palatului Culturii, renovat cu fonduri europene, au fost jucate piesele de teatru:”Scurta și nefericita viață a lui Marilyn
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE TEATRU ȘI LITERATURĂ LIVIU REBREANU DE LA BISTRIȚA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371475_a_372804]
-
Constantinescu, ce a declarat că face parte din categoria „scriitorilor care au ceva de spus și cred în puterea de înrâurire a cuvântului scrisˮ. Premiul pentru cartea de critică, eseu și istorie literară a fost acordat lui V. Bradin și bistrițenilor Dorel Cosma și Elenă M. Cîmpan, care a apreciat faptul că „această întâlnire de suflet la care ne bucurăm să luăm parteˮ are loc tocmai de ziua lui Nichita Stănescu. Premiul pentru cartea de teatru i-a fost decernat lui
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI KA CEAS DE SĂRBĂTOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375009_a_376338]
-
el acasă. Acolo a învățat Vasile Țâra foarte multe lucruri. Și-a îmbogățit cultura generală pentru că groful avea o bibliotecă vastă cu cărți în limba engleză, franceză, germană...un adevărat izvor de unde te puteai înfrupta din tainele cunoașterii. De la meleaguri bistrițene, la universități occidentale! Cei trei prieteni au fost nedespărțiți tot timpul, chiar și în exil: au ajuns în Iugoslavia, apoi în Italia, Franța și în final la Montreal. Ion Baciu ajunsese un recunoscut profesor de matematică în Montreal, fiind cel
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
și ziaristă operativă, membră a Ligii Scriitorilor Români, eseista Tamara Andrucovici, din Franța, poetul Grigore Vieru, din Republica Moldova, profesoara și scriitoarea Maria Bonea, scenarista Elena Foțu, scriitoare născută în Satu Mare, Aurel Anghel, scriitor, Dora Alina Romanescu, romancieră, născută pe meleagurile bistrițene, trăitoare în Mangalia, membră a Ligii Scriitorilor, scriitoarea Vasilica Mitrea, din Constanța, secretara Filialei Dobrogea a Ligii Scriitorilor Români. La capitolul „ Medicină“ se află fișa profesorului univ, dr.Sandu Bologa, din Canada, la “Artă “ sculptorul bucureștean Radu Adrian ne bucură
ENCICLOPEDIA PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344738_a_346067]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > SCRIITORI CLUJENI PE MELEAGURI BISTRIȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1212 din 26 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Sub egida Ligi Scriitorilor Scriitori clujeni pe meleaguri bistrițene În dimineața zilei de vineri, 25 aprilie, un grup de scriitori clujeni s-au îndreptat
SCRIITORI CLUJENI PE MELEAGURI BISTRIŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347960_a_349289]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > SCRIITORI CLUJENI PE MELEAGURI BISTRIȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1212 din 26 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Sub egida Ligi Scriitorilor Scriitori clujeni pe meleaguri bistrițene În dimineața zilei de vineri, 25 aprilie, un grup de scriitori clujeni s-au îndreptat spre Bistrița pentru a participa la lansarea volumelor 57 și 58 a enciclopediei”Personalități române și faptele lor 1950-2014 “ de Constantin Toni Dârțu. Manifestarea fiind
SCRIITORI CLUJENI PE MELEAGURI BISTRIŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347960_a_349289]
-
iubitori de cultură din Baia Marie, Năsăud și Bistrița.Această lansare de carte a fost deschisă cu un concert de muzică clasică susținut de Florin Blad, vioară și Astene Sava, pian, după care doamna Elena M.Câmpan, președinta Societății Scriitorilor bistrițeni, ce după un expozeu despre importanța marii Enciclopedii ”Personalități Române și faptele lor “, a dat cuvântul domnului Dorel Cosma care a invitat pe autorul acesteia să prezinte personalitățile din cele două volume. Constantin Toni Dârțu a făcut un periplu în
SCRIITORI CLUJENI PE MELEAGURI BISTRIŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347960_a_349289]
-
recital poetic susținut de poetul Al.Florin Țene care a fost viu aplaudat. Întorș a doua zi la Cluj-Napoca, orașul nostru ne-a întâmpinat cu mângâierile soarelui, semn de bun venit. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Scriitori clujeni pe meleaguri bistrițene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1212, Anul IV, 26 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SCRIITORI CLUJENI PE MELEAGURI BISTRIŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347960_a_349289]
-
MAXIMINIAN- UN POET AL METAFOREI, RECENZIE DE MIRCEA DOROȘI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 804 din 14 martie 2013 Toate Articolele Autorului Recenzie de Mircea Doroși Menuț Maximinian UN POET AL METAFOREI Reprezentantul noii generații de scriitori bistrițeni, Menuț Maximinian și-a făcut apariția pe plan literar cu un volum de versuri intitulat în mod sugestiv ,, Noduri în haos''. În postura de poet, el se impune ca un artist al cuvântului, fin și subtil, îndrăzneț și original, cu
MENUŢ MAXIMINIAN- UN POET AL METAFOREI, RECENZIE DE MIRCEA DOROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345243_a_346572]
-
reportaj amplu despre o Americă măreață pe pământul căreia trăiesc și români care s-au adaptat vieții de acolo.Așteptat de prof.univ.dr.părintele Theodor Damian, de ospitalitatea căruia delegația română s-a bucurat pe întreaga perioadă, autorul cărții, alături de scriitorii bistrițeni Elena M.Cîmpan și Menuț Maximinian, sunt impresionați de fantastical New York și de marile cartiere ale metropolei:Broaklyn, Bronx, Manhattan, Staten Island unite între ele de către renumitele poduri. Conduși de românul Cătălin prin luxurianta noapte a metropolei, la Columbus Day
DOREL COSMA DUMINICĂ ÎN MANHATTAN SAU TERRA ESTE UN SAT AL CIVILIZAȚIILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371644_a_372973]
-
Cuclin, Ion Bianu, Gh. Murgoci, N. Cartojan, V. Pârvan, G. Țițeica, Octavian Goga, I.-A. Candrea, D. Gusti, M. Dragomirescu, G. Murnu, P. P. Negulescu, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, Gala Galaction, Tudor Vianu. Bunăoară, D. Cuclin a afirmat că revista bistrițeană era „cea mai dragă publicație din țară”, iar N. Iorga a calificat-o drept una dintre „cele mai utile publicații românești”. Meritul publicației, ca și al culegerilor pe care le-a publicat D.-B. - Cântece populare (1919), Cântece naționale (1921
DUMITRESCU-BISTRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286911_a_288240]
-
Pavel Șușară Pictorul bistrițean Vasile Tolan, stabilit de cîțiva ani la Cluj, a deschis nu demult o impresionantă expoziție la București. Deși ca vîrstă biologică el aparține generației optzeci, adică este relativ tînăr și încă departe de momentul bilanțurilor, expoziția de la Galeriile Etaj 3
Un enciclopedist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17149_a_18474]
-
năsăudean, preocupare al carei rod se află în primul rând în lucrările Virtus Română Rediviva (I-VII, 1973- 1993; Premiul „George Barițiu” al Academiei Române) și în Dicționar literar (1639-1997) al județului Bistrița-Năsăud (1998). Unică în felul ei, reconstituire a valorilor bistrițene și năsăudene, în fapt o veritabilă enciclopedie, amplă monografie, ieșită de sub tipar în două decenii, este structurată pozitivist, propunându-și să reconstituie toate componentele culturii locale, de la personalități la modești dascăli și țărani fruntași, de la instituții, școli grănicerești, tipografii la
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
în lexicon atât scriitori născuți și afirmați în Bistrița-Năsăud, cât și cei care, văzând lumina zilei aici, își desfășoară activitatea în alte zone din țară sau peste hotare, în fine nu sunt uitați cei cu rădăcini, prin strămoși, pe meleagurile bistrițene. Altă serie de cărți, precum Lumea transilvana a lui Ion Creangă (1989), Despre Liviu Rebreanu (2001), Andrei Mureșanu contra biografilor (2002) și George Coșbuc în viață și în documente (2003) se înscriu în același perimetru de preocupări, au un caracter
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
Cluj-Napoca, 1989; Jurnalul unui scriitor candidat independent în Parlament, Chișinău, 1992; Basarabia, numele tău e Maria!, pref. Mihai Cimpoi, Cluj-Napoca, 1992; Sociologul Eugeniu Sperantia, pref. Tudor Drăganu, postfața Achim Mihu, Cluj-Napoca, 1993; Studentă, Cluj-Napoca, 1995; Academia Română (1866-1996). Academicieni năsăudeni și bistrițeni, pref. Ștefan Păscu, Cluj-Napoca, 1996; Corabia naufragiaților, pref. Teohar Mihadaș, Cluj-Napoca, 1996; Vinovat e Nobel, Cluj-Napoca, 1996; Dicționar literar (1639-1997) al județului Bistrița-Năsăud, postfața Petru Poanta, Cluj-Napoca, 1998; Zăpadă roșie, Cluj-Napoca, 1999; Desdemona, Cluj-Napoca, 2000; Despre Liviu Rebreanu, Cluj-Napoca, 2001
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
Casa Municipală de Cultură din Bistrița. Din 1996 este director al Editurii Aletheia, redactor la „Mesagerul literar și artistic”, suplimentul cotidianului „Mesagerul de Bistrița- Năsăud”, precum și secretar de redacție al revistei „Mișcarea literară”. Debutează în 1973, cu poeme, în ziarul bistrițean „Ecoul”, iar editorial cu volumul de poezie Atunci când te reîntorci acasă (1976). Colaborează la „Vatra”, „Tribuna”, „Astra”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Interval”, „Euphorion”, „Familia”, „Minerva” ș.a. A semnat și cu pseudonimul Septimiu Nicușan. La început poezia lui R. este exuberantă, cu un
RAŢIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289145_a_290474]
-
1975), urmează cursurile Facultății de Automatică a Institutului Politehnic din București. Lucrează pentru un timp în învățământ, apoi în presă. După 1989 a emigrat în Statele Unite ale Americii. Debutează în volumul colectiv Ascendență (1975), fiind, de asemenea, prezentă în plachetele bistrițene 9 dimineți (1975) și Spații posibile (1979), ca și în Zece poeți tineri (Iași, 1976). Prima carte, Eclipsa, îi apare în 1979. Colaborează cu versuri la revistele „România literară”, „Cronica”, „Amfiteatru”, „Familia”, „Tribuna”, „Steaua”, „Limbă și literatură”, „Luceafărul”. A fost
PETRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288794_a_290123]
-
În 1981 i se decernează Premiul Organizației Sașilor Ardeleni din Germania pentru întreaga activitate, inclusiv pentru efortul de transpunere a numeroase scrieri literare românești în limba germană. Atașamentul față de literatura lui Liviu Rebreanu, originar, ca și P.-K., din ținutul bistrițean, o determină să tălmăcească mai întâi din proza lui: în 1942 publică în traducere, la o editură vieneză, romanul Amândoi, iar un an mai târziu, Proștii. Din 1943 datează și prima ei transpunere din scrierile lui Mihail Sadoveanu, Nopțile de
PILDER-KLEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]
-
Bistrița Saloanele „Liviu Rebreanu”. Cofondator al publicației „Deisis” (München) (editată de Mitropolia Ortodoxă din Germania), al cărei redactor-șef este în 1995-1996, îndeplinește funcția de redactor-șef la „Renașterea”, revista Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului (din 1993), și la periodicul bistrițean „Mișcarea literară” (2003). A fost deputat în Parlamentul României (1996-2000) și consilier cultural al arhiepiscopului Bartolomeu Anania, apoi preot paroh în satul Chintelnic, județul Bistrița-Năsăud. Debutează în 1975, la „Limbă și literatură română” (seria pentru elevi), și editorial în volumul
PINTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
titular la Șieu-Odorhei, Telciu și Nușeni, apoi la Liceul Teoretic din Beclean (1972-1980) și ca metodist la Casa Corpului Didactic din Bistrița (1982-1986). Din 1986 până în 1990 lucrează ca redactor la ziarul județean „Răsunetul”, din 1990 e redactor la ziarul bistrițean „Ecoul”, reluându-și totodată funcția de metodist la Casa Corpului Didactic. A mai predat limba și literatura română la Grupul Școlar Sanitar și la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița. Membru în colectivul de redacție al revistelor „Didactica nova” și
NUSFELEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288496_a_289825]