482 matches
-
n-are altceva de făcut. Dar folosesc cărți măsluite, la care trefla și pica arată la fel. Și pachetul e ciudat, are mult prea mulți șesari, șeptari și optari. Joacă pe etichete de la produsele IBP; rezerva lui Mark dispare ca bizonul. Îi tot spun că a tras deja cărțile, când de fapt nu-i așa. Un joc idiot pentru nulități. Le spune chestia asta. Schluter, ăsta-i jocul tău preferat din toate timpurile, zic ei de colo. Nu se obosește să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și, bineînțeles, de nelocuit pentru o populație care depinde de agricultură“. Botanistul și geologul expediției i-au confirmat spusele, observând „sterilitatea incurabilă și irecuperabilă“ a unui ținut care ar trebui „să rămână pentru totdeauna sălașul neatins al vânătorului băștinaș, al bizonului și al șacalilor“. Odinioară, turmele de bizoni cutreierau acest bazin. Râuri cafenii de carne curgeau de-a lungul preriei, ținând în loc zile în șir caravanele... S-a terminat cu turmele, spunea ghidul. Și cu șacalul și cu vânătorul băștinaș - au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
care depinde de agricultură“. Botanistul și geologul expediției i-au confirmat spusele, observând „sterilitatea incurabilă și irecuperabilă“ a unui ținut care ar trebui „să rămână pentru totdeauna sălașul neatins al vânătorului băștinaș, al bizonului și al șacalilor“. Odinioară, turmele de bizoni cutreierau acest bazin. Râuri cafenii de carne curgeau de-a lungul preriei, ținând în loc zile în șir caravanele... S-a terminat cu turmele, spunea ghidul. Și cu șacalul și cu vânătorul băștinaș - au fost dați la o parte. Orașele câinilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ea cu dragoste. — Să nu iei mai mult de patru pe zi, pot să te-amețească. Mergem la Mallaig, vrei să te ducem pînă acolo? El pășește într-o frîntură desprinsă din America. Scaunele par tapițate cu piele moale de bizon, în atmosferă sînt cinci grade peste căldura pielii, undeva cîntă o mică orchestră. Motorul e silențios și, odată ajunși pe feribot, lacurile și munții, asemeni filmelor proiectate pe fereastră, dispar în spate în mare viteză. Șoferul, un bărbat taciturn, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
care juca aripă în echipa adversă, i-a spus : „Mă, pirpiriule, ia dă tu flanela aia, s-o încerc și eu“. Constantin și-a scos flanela și i-a dat-o, Gică Wirth și-a lustruit cu ea pantofii de bizon apoi i-a aruncat-o în cap, ceilalți râdeau. Constantin părea fericit, i-aș fi ars un șut, pentru că eu sunt dintre cei care plâng la cinema chiar dacă îmi dau seama că ar trebui să mor de râs, dar mi
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
din Pif duce mai departe intenția iconoclastă din seriile germano-iugoslave. Loup Noir sau Capitaine Apache anticipează cruciada ecologist-umanistă a lui Doc Justice. Indienii sunt ultima respirație a lumii ce refuză logica procustiană a civilizației occidentale. Noblețea seculară a vânătorilor de bizoni devine instantaneul de bandă desenată. Aventura este, în cazul lui Pif, ambiția de a cuceri spațiile clasice ale imaginației culturii populare. Avantajul unei reviste este exploatat până la ultimele consecințe și fiecărui etaj cronologic îi va corespunde, previzibil, un tip de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
pare o biografie exemplară se schimbă odată cu actul dezertării. Refuzând să ia parte la un masacru al inocenților, refuzând să cauționeze asasinatul comandat de superiorii săi, Kirk se vede redus la poziția de dezertor, exilat pe întinsele câmpii cutreierate de bizoni, obligat să-i evite pe compatrioții săi, cei pentru care nu mai este decât un trădător. Provocarea lui Kirk este legată de găsirea unei noi identități care să o înlocuiască pe cea pierdută. Apropierea de Maha, adolescentul ce supraviețuiește expediției
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
se înălța pe neașteptate din câmpie. Cât cuprindeai cu privirea ți se înfățișa lanțul de munți, unii atât de departe, că aveau culoarea azurului, alții atât de aproape, că puteai distinge verdele copacilor de cel al pajiștilor în care pășteau bizoni sălbatici. În curte m-am încrucișat cu câțiva adalingi. S-au uitat la mine, dar nu m-au salutat și nici n-au răspuns la plecăciunile mele. M-am gândit că nu se putea găsi o pedeapsă mai cruntă decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și constatarea lui Andrei Ionescu. Nespectaculos și chiar penibil își spuse, în timp ce închidea disprețuitor Mitologia lui Tudor Pamfile. I-ar fi plăcut să găsească o istorie teribilă pe care să coleze tot felul de amănunte obscene bune de dat la bizon. Zâmbi, rostind cu delicatețe cuvântul bizon, oftă adânc și își aprinse cea de-a zecea țigară din ziua aceea, care era o marți - marțea așteptării lui Zogru. Bineînțeles, nu știa cine este Zogru și nici că îl așteaptă în strada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
și chiar penibil își spuse, în timp ce închidea disprețuitor Mitologia lui Tudor Pamfile. I-ar fi plăcut să găsească o istorie teribilă pe care să coleze tot felul de amănunte obscene bune de dat la bizon. Zâmbi, rostind cu delicatețe cuvântul bizon, oftă adânc și își aprinse cea de-a zecea țigară din ziua aceea, care era o marți - marțea așteptării lui Zogru. Bineînțeles, nu știa cine este Zogru și nici că îl așteaptă în strada Gelu Căpitanul, peste care plutea aripa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
așteaptă cu sufletul la gură și îi spune numele ca și când și-ar da sufletul, în sfârșit, este o femeie frumoasă, care îl inspiră și despre care chiar acum se gândește să scrie o poveste scurtă și bună de dat la bizon: o femeie îndrăgostită, sau mai bine nu, o nimfomană își plimbă câinele prin Parcul Titan. E întuneric, abia s-a lăsat seara, iar pe la pod e chiar pustiu. Apoi apare EL - tânăr, brunet, întinzându-și senzual buzele pe tiparul dinților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
gândească la o povestire cu fantome: Ion Grecu moare și se transformă într-un vârtej alburiu, o tornadă invizibilă care se hrănește cu sufletul femeilor vicioase. Și, bineînțeles, povestirea se răsucește după tot felul de întâmplări porcoase, scrise special pentru bizonii lui Andrei Ionescu. Din capul locului, individul i-a displăcut total lui Zogru, dar a rămas agățat de fața Giuliei, care i se părea căzută din cer. Stătea la o masă mare, cu o trupă întreagă de studenți plecați de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
găsit repede: era în apartamentul lui din Colentina și scria o povestire, de fapt, era pe la final. Văzuse știrile de la ora 17 și nu se putuse abține să nu prelucreze o întâmplare pe care o credea bună de dat la bizonul lui: o femeie tânără, pe nume Giulia, studentă la Cinematografie, voia să facă un film despre țiganii din zona Halei Traian. Ea se duce în strada Traian și intră în vorbă cu niște fete care stăteau în poarta casei cenușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
cu sâni obraznici, cu fese rotunde, cu gură primitoare; spre norocul lui, era bugetar, leafa mergea oricum. Dar nu trăia Într-o lume absurdă: trăia Într-o lume melodramatică formată din vampe și din slute, din tipi super și din bizoni; asta era lumea lui Bruno. Michel, de partea lui, trăia Într-o lume precisă, istoricește mediocră, ritmată Însă de anumite ceremonii comerciale - turneul de la Roland-Garros, Crăciunul, revelionul, Întâlnirea bianuală cu catalogul 3 Suisses. Dacă ar fi fost homosexual, ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
slip, Își puse niște prezervative În geantă cu un gest care-i provocă un râs scurt. De ani de zile purtase la el prezervative În permanență și nu-i serviseră niciodată la nimic; oricum aveau târfele. Plaja era plină de bizoni În șort și de puștoaice În bikini; era foarte liniștitor. Cumpără o pungă cu cartofi prăjiți și se plimbă printre vilegiaturiste până ce ochi o fată de vreo douăzeci de ani, cu sâni superbi, rotunzi, tari, Înalți, cu areole brune, mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
atitudinea respectuoasă și legalistă care-i asigură fiecăruia, dacă respectă termenii contractului, numeroase momente de plăcere calmă, pare să aibă o mare putere de convingere, de vreme ce se impune, fără greutate și În afara oricărui cod explicit, elementelor minoritare aflate În stațiune (bizoni frontiști din Languedoc, delincvenți arabi, italieni din Rimini).” Bruno Își Întrerupse articolul aici, după o săptămână de vacanță. Ceea ce rămânea de spus era mai duios, mai delicat și mai vag. Pe la șapte seara, revenind de la plajă, Își făcuseră obiceiul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
în mijlocul camerelor și acoperite cu bucăți de hârtie. Încă nu măturaseră fragmentele sfărâmicioase, căzute din tavan odată cu răzuirea, și Margareta, râzând, se străduia să le identifice drept țări, insule și contururi de animale. „Aici e Petka! Uite Java! Cipru! Un bizon! Fluturi! Și Arhipelagul Bonarp, cu vulcanii și atolii! Vezi, Samuel, nu?” Îi plăcea să-l tachineze, știind că lui îi lipsește imaginația și că asemenea manifestări creative îl fascinează și îl uimesc. Așezat pe un scăunel, Samuel amesteca placid în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
secol, a rostit acea frază celebră: „Unde pot merge să vizitez Natura neprihănită?“ Și-a devansat epoca și a prezis distrugerea marilor păduri și a resurselor naturale din America de Nord. A desenat toate păsările din Statele Unite și a protestat împotriva masacrării bizonilor, castorilor și a animalelor libere de pe pășuni - mângâie cu tandrețe mâna soției sale. Paula pretinde că semăn cu el, pentru că, aidoma lui, zbier și dau din picioare în apărarea unei cauze pierdute. — Și Paula e naturalistă, interveni părintele Carlos. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și vorbeau despre ea cu pasiunea unor îndrăgostiți și cu furia unor neputincioși. — La mijlocul anilor 1800 - povestea Paula, a cărei memorie părea că înregistrează ca un creier electronic informații, date și cifre - existau în Statele Unite o sută de milioane de bizoni cu o greutate de aproape o mie de kilograme. Se povestește că, în 1870, colonelul Dodge a putut vedea o turmă care acoperea pășunea pe o rază de peste cincisprezece kilometri, atât de înghesuiți, încât păreau un covor din piele cafenie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
pe o rază de peste cincisprezece kilometri, atât de înghesuiți, încât păreau un covor din piele cafenie. Sub ei, pământul era verde, o excelentă iarbă de păscut. Apoi a început „marele măcel“. Unii spun că Armata i-a dat gata pe bizoni, ca să-i omoare prin înfometare pe indieni; alții, că a fost inițiativa agricultorilor, care voiau să rămână cu acele pășuni; cei mai mulți, că n-a fost vorba decât de o afacere de vânzare a pieilor. Cert este că în 1885 de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
prin înfometare pe indieni; alții, că a fost inițiativa agricultorilor, care voiau să rămână cu acele pășuni; cei mai mulți, că n-a fost vorba decât de o afacere de vânzare a pieilor. Cert este că în 1885 de abia mai rămăseseră bizoni pe pășuni. Au scăpat de la moarte doar cei care se refugiaseră în Canada. Și de la cei aproape o sută de milioane de bizoni morți, nu s-a profitat decât de piele și - în unele cazuri - de limbă. Restul, carne de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
decât de o afacere de vânzare a pieilor. Cert este că în 1885 de abia mai rămăseseră bizoni pe pășuni. Au scăpat de la moarte doar cei care se refugiaseră în Canada. Și de la cei aproape o sută de milioane de bizoni morți, nu s-a profitat decât de piele și - în unele cazuri - de limbă. Restul, carne de calitatea întâi, mai bună decât cea de vacă, a fost lăsată să putrezească la soare. Socotind un minimum de trei sute de kilograme de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
decât de piele și - în unele cazuri - de limbă. Restul, carne de calitatea întâi, mai bună decât cea de vacă, a fost lăsată să putrezească la soare. Socotind un minimum de trei sute de kilograme de carne folositoare pe cap de bizon, se poate spune cu siguranță că în acea vreme americanii au irosit vreo treizeci de mii de milioane de kilograme de carne. Și cel mai comic lucru dintre toate, dacă n-ar fi fost trist, este că atunci când agricultorii s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Pliniu, aceste blănuri au fost apoi conservate în templul Junonei...“ Zâmbi trist. Făptura omenească nu se schimbase mult în două mii de ani. Să vâneze și să ucidă era tot ce știa. Nu conta că erau gorile anterioare lui Hristos sau bizoni de pe pășuni. Să ucidă și să păstreze blana era singura lege pe care o cunoștea. Se rușină pentru pieile de caiman pe care le adusese. Timp de doi ani, pieile pe care i Ie dădea părintelui Carlos și pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
de caimani care nu se bucuraseră niciodată de simpatia nimănui. Acum, după conversația cu Inti Ávila și soția lui, începea să înțeleagă că aceste motive nu erau de-ajuns: caimanii amazonieni meritau tot atâta respect ca și gorilele africane sau bizonii nord-americani. Erau parte din Natură și, dacă dorea ca această Natură să fie respectată, trebuia să înceapă să o respecte el însuși. A se lipsi de piei putea însemna a se lipsi de zahăr, de cafea și de câteva cutii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]