208 matches
-
mai accentuat știrile privitoare la criminalitate și violență. Spre deosebire de Bariț XE "Bariț" , ziariștii de aici nu Încearcă să justifice aceste fenomene punându-le pe seama relațiilor agrare inadecvate, ci se mărginesc să scoată În relief caracterul lor negativ și antisocial. Gazeta blăjeană dezaprobă faptul că În Irlanda „se tâmplă atentate Înfiorătoare”, iar „răsufletul anarchiei Începe a se manifesta”. De pe aceste poziții, Organul ajunge chiar să aprobe unele aprecieri negative la adresa irlandezilor, ceea ce În Gazetă nu s-ar fi putut Întâmpla. Reproducând afirmațiile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la adresa irlandezilor, ceea ce În Gazetă nu s-ar fi putut Întâmpla. Reproducând afirmațiile unui deputat englez, potrivit cărora „răul de căpătâi” al „poporului Irlandiei... e lenea... și numai asta-l Împiedică a se rădica la o stare mai bună”, redactorii blăjeni apreciază că acestea sunt „unele adevăruri pre verzi”. Ba mai mult, În consens cu orientarea lor ideologică de tradiție iluministă, moderat-conservatoare, ei ajung chiar să utilizeze exemplul irlandez pe latura sa negativă, extrapolând constatările de mai sus la situația românilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prin care românii sunt incriminați În termeni similari. O opinie apropiată de cea a lui Bariț XE "Bariț" , În aceeași chestionare a relației dintre problemele social-politice și trăsăturile de caracter ale irlandezilor, Întâlnim și la un alt intelectual ardelean, profesorul blăjean Ioan Rusu XE "Rusu" . În manualul său de geografie, Icoana pământului, apărut În 1842, acesta afirmă: În caracterul irlandezilor se află mai multe pete, Însă de aceea Încă nu ne Îndoim că englezii, din ura răligiei, pre aceste pete le-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
arestat și Încarcerat, În noiembrie 1848, Împreună cu alți partizani ai episcopului Lemeni XE "Lemeni" . Vezi Ștefan Pascu, Iosif Pervain (coord.), George Bariț XE "Bariț" și contemporanii săi, vol. III, Editura Minerva, București, 1976, p. 300. Problema conducerii celor două publicații blăjene pe perioada absenței lui Cipariu XE "Cipariu" este discutată și ea În ibidem, pp. 295-296. Aici se arată că Many XE "Many" a condus singur atât Organul național, cât și Învățătorul poporului pe parcursul apariției numerelor 2-21, adică Între 18 mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nr. 4-5 și 18, precum și În Foaie pentru minte, inimă și literatură, 1848, nr. 33-37. Ion Breazu, op. cit. (v. nota 323), p. 133, apreciază că textele semnalate de Bălcescu XE "Bălcescu" aparțineau traducerii lui Iosif Many XE "Many" , din periodicul blăjean, traducere despre care se știe că s-a bucurat de circulația cea mai intensă În epocă. Nicolae Bălcescu XE "Bălcescu" , Opere, Ediție Îngrijită de G. Zane XE "Zane" , Elena G. Zane, vol. II „Mișcarea românilor din Ardeal la 1848”, Editura
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
n-a urmat un vid intelectual în existența eminesciană. Omul sacrificat a ieșit creator la rampă, așezând premisele unui mit transformator. Adevărat, fanatismul, idolatria mortificantă întrețineau (vom vedea cu ce consecințe) "biserica Eminescu". Dar "orgiile" pe care le denunța canonicul blăjean incriminând "grandomania unei direcțiuni" sau "infecția" despre care, oripilat, amintea Aron Densusianu în Literatura bolnavă n-au șubrezit interesul pentru nefericitul poet. După cum, alături de festivismul găunos a înflorit și un fals cult Eminescu (acel pseudocult asupra căruia atrăgea atenția Perpessicius
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
națiunii" ca o "comunitate solidară prin origini comune, obiceiuri și religie" (p. 39). Petițiile inițiale adresate de Inocențiu Micu-Klein în mod clar fac parte din paradigma națiune = elită (în cazul specific al românilor transilvăneni, elita eclezială unită). În concepția episcopului blăjean, tributară gândirii politice a timpului, națiunea română nu includea și țăranii, cu atât mai puțin etnicii români din afara arcului carpatic. În timp, însă, Micu- Klein a utilizat din ce în ce mai pregnant o înțelegere populară a termenului de natio, elasticizând astfel categoria restrictivă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și dincoace și dincolo de Dunăre, în veacul al doilea și al treilea și al patrulea au fost creștini, creștinați odată cu alți romani din Împărăția Romanilor" (Micu, 1995b, p. 190). Încă o dată, identitatea roman-român este clar reperabilă în gândirea ieromonahului istoric blăjean. În subsidiarul spiritualității creștine a poporului român trebuie remarcată componenta martirică a creștinismului românesc. Asimilând în ființa lor spiritualitatea creștină încă de timpuriu, Samuil Micu deplânge martirajul românesc întru creștinism pe care românii l-au făcut în fața persecuțiilor barbarilor păgâni
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1. Borsec 2. Toplița COMUNE 1. Bilbor 4. Sărmaș 2. Corbu 5. Subcetate 3. Gălăuțaș 6. Tulgheș JUDEȚUL HUNEDOARA 1. JUDECĂTORIA BRAD cu sediul în orașul Brad ORAȘE 1. Brad COMUNE 1. Baia de Criș 7. Luncoiu de Jos 2. Blăjeni 8. Ribița 3. Buceș 9. Tomești 4. Bucureșci 10. Vața de Jos 5. Bulzeștii de Sus 11. Vălișoara 6. Crișcior 2. JUDECĂTORIA DEVA cu sediul în municipiul Deva MUNICIPIU 1. Deva ORAȘE 1. Simeria COMUNE 1. Băcia 9. Gurasada 2
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
Martinesti Orastioara de Sus Romos Turdas 10. Circumscripția electorală nr. 10 Brad Orașul Brad Comună suburbana Criscior Comunele: Baia de Cris Bulzestii de Sus Ribita Tomești Vata de Jos 11. Circumscripția electorală nr. 11 Certeju de Sus Comunele: Balsa Băită Blăjeni Buces Bucuresci Certeju de Sus Geoagiu Hărău Rapoltu Mare 12. Circumscripția electorală nr. 12 Ilia Comunele: Bătrînă Branisca Burjuc Dobra Gurasada Ilia Lapugiu de Jos Luncoiu de Jos Vălișoara Vetel Vorta Zam JUDEȚUL IALOMIȚA 9 circumscripții electorale 1. Circumscripția electorală
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
1. Petroșani 2. Brad Orașe A. Integral -------- 1. Aninoasa 2. Lupeni 3. Petrila 4. Uricani 5. Vulcan B. Parțial ------- 1. Hațeg - Silvasu de Sus Comune A. Integral -------- 1. Baia de Cris 2. Balsa 3. Baru 4. Băită 5. Bătrână 6. Blăjeni 7. Buces 8. Bucuresci 9. Bulzestii de Sus 10. Bunila 11. Cerbal 12. Certeju de Sus 13. Criscior 14. Ghelari 15. Lelese 16. Lunca Cernii de Jos 17. Luncoiu de Jos 18. Rachitova 19. Ribita 20. Sarmizegetusa 21. Tomești 22
ORDIN nr. 102 din 4 martie 2002 privind aprobarea listei cuprinzând localităţile din zona montană din care vor face parte beneficiarii sprijinului ce se acordă producătorilor de lapte şi ai sprijinului ce se acordă producătorilor agricoli pentru creşterea producţiei de carne şi a efectivelor de animale, pentru anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140457_a_141786]
-
domiciliul actual în Germania, D 67061 Ludwigshafen, Saarlandstr. 67, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Lugoj, str. Avram Iancu nr. 2, bl. 2, sc. A, ap. 10, județul Timiș. 340. Vasi Marta, născută la 30 mai 1949 în localitatea Blăjeni, județul Hunedoara, România, fiica lui Resiga Alexandru și Dochita, cu domiciliul actual în Austria, 2460 Bruck an der Leitha, Altstadt 3/4/3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, Str. Coloniștilor nr. 83, județul Arad. 341. Vasi Gaspar
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
insistă asupra importanței manuscrisului lui Zetterquist care este de fapt o mărturie a apropierii dintre literatura finlandeză și cea română 170. Asupra acestui fenomen se apleacă și criticul și profesorul Mircea Popa care publică în 2011 un articol în "Astra blăjeană" intitulat Timotei Cipariu și literatura finlandeză. Acesta indică factorul care a determinat implicarea lui Cipariu: recunoașterea sa internațională. Astfel, Timotei Cipariu a ajuns în contact cu mai mulți învățați străini care i-au solicitat ajutorul pentru traducerea în limba română
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în "Observator cultural", nr. 346, noiembrie 2006, p. 5. Pleșu, Andrei, O bună întâlnire cu Finlanda, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 43. Popa, Mircea, Timotei Cipariu și literatura finlandeză, în "Astra blăjeană", nr.1 (58), martie 2011, p. 15. Popescu, Adelina, La nord prin sud-est. Spațiul nordic în literatura română, în "Columna", nr. 12, martie 1998, p. 5. Popescu, Alexandru, The Romanian-Finnish Cultural Relations: History, Trends, Bibliography, în "Revista Română pentru Studii
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Stăvăruș, Scrieri, București, Editura Ars Docendi, 2010, p.105. 165 Ibidem. 166 Ibidem. 167 Ibidem, p.108. 168 Ibidem, p.109. 169 Ibidem. 170 Cf. Ion Stăvăruș, op. cit., pp. 102-109. 171 Mircea Popa, Timotei Cipariu și literatura finlandeză, în "Astra blăjeană", nr. 1, martie 2011, p. 15. 172 Cf. Ibidem, pp. 15-16. 173 Ion Stăvăruș, op. cit., p.112. 174 Ibidem, pp. 111-125. 175 Ibidem. 176 Cf. Senni Timonen, Studiu introductiv, în Kanteletar. Culegere de rune tradiționale finlandeze alcătuită de Elias Lönnrot
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Carol I, în statul gândit de pașoptiști, bazat pe aspirațiile lor cele mai înalte. Bineînțeles, Vasile Marin nu uită nici „partidul internațional, narodnicist, marxist, democrat și iudaizat al țărănismului“, cum nici pe „democratul tincturat de iezuitism de o anumită extracție blăjeană, Iuliu Maniu“, căci adeptul de acum al lui Nae Ionescu socotea că „elementul național și ortodox trebuie să se împletească în mod egal întru crearea fenomenului românesc“. Considerând parlamentul pluripartinic un „cazan satanic“, Vasile Marin prevedea un stat nou, în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
noii biserici căpătau în Blaj un seminar, afară de un număr de burse (prilejuri de a veni în contact cu Apusul) la "Colegiul Pazmanyan" și "Colegiul Sfânta Barbara" din Viena și la "De Propaganda Fide" din Roma. Așa se ivi școala blăjeană, ai cărei iluștri exponenți sunt Samuil Micu-Clain (1745-1806), Gheorghe Șincai (1754-1816) și Petru Maior (1760-1821), dintre care ultimii doi au stat cinci ani la Roma. Efectul șederii în Cetatea eternă îl mărturisește Șincai însuși: Timp de cinci ani petrecut-am
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
direcția „Tribunei” din Sibiu, pe care o conduce până în 1900. În 1900 rămâne văduv cu doi copii și se retrage între zidurile culturale ale Blajului, unde este numit profesor de teologie morală și pastorală la Facultatea de Teologie. De la profesorii blăjeni a reușit să adune știri, amintiri, „aproape tot ce se putea ști despre petrecerea lui Eminescu la Blaj”. Părăsește Blajul în 1902, fiind numit paroh și protopop al Clujului, funcție pe care o va deține până la pensionare. În timpul primului război
DAIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286656_a_287985]
-
Militaru, poetul „veșnic risipitor de cântec românesc”, doctorului Amos Frâncu, „stegarul ideal”, lui Vasile Lucaciu, „preotul luptător și prigonit”, și pictorului Nicolae Grigorescu le închină volumul Busturi sufletești (1937). D. rămâne un reprezentant tipic al spiritului ce domnea în școlile blăjene la începutul veacului, al generației care a realizat Unirea de la 1918. SCRIERI: Biserica lui Bob în Cluj, Cluj, 1906; Ioan A. Anderco. Un scriitor maramureșan, Cluj, 1907; Asociațiunea noastră, Sibiu, 1912; Eminescu în Blaj. Amintiri de ale contimporanilor, Sibiu, 1914
DAIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286656_a_287985]
-
la polemici, jurnale, corespondență sau mărturii despre cultura personală. Dând la lumină, cu un soi de febrilitate, numeroase texte ale Școlii Ardelene, C. dărâmă imagini vechi sau truisme, preluate de la autor la autor tocmai din cauza necunoașterii manuscriselor. Sintezele asupra luminismului blăjean (Naționalismul modern, 1996, Cultură și societate în contextul Școlii Ardelene, 2001) afișează o iconoclastie benignă față de exegeții precursori, dezvăluind informații necunoscute, accepțiuni îndrăznețe și unghiuri noi de analiză. Opera de ordonare în aria Școlii Ardelene este încununat cu reeditarea Bibliei
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
10. 92. Logigan Ioan, născut la 13 decembrie 1964 în localitatea Sieu, județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Logigan Ștefan și Ioana, cu domiciliul actual în Germania, Schollkrippen, Obere Au 4. 93. Jurcă Nicolae, născut la 15 iulie 1948 în localitatea Blăjeni, județul Hunedoara, România,fiul lui Jurcă Gavrilă și Sofia, cu domiciliul actual în Germania, Kirchgasse, Bach a.d. Donau 1. 94. Grossing Claudia, născută la 19 septembrie 1967 în localitatea Jimbolia, județul Timiș, România, fiica lui Katona Ștefan și Maria, cu
HOTĂRÂRE nr. 326 din 18 iunie 1994 privind aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110943_a_112272]
-
în zona montană - 35 1. Baia de Criș 19. Leleșe 2. Băita 20. Lunca Cernii de 3. Balșa Jos 4. Bănită 21. Luncoiu de Jos 5. Baru 22. Orăștioara de Sus 6. Bătrâna 23. Pui 7. Beriu 24. Răchitova 8. Blăjeni 25. Ribița 9. Boșorod 26. Râu de Mori 10. Bretea Română 27. Sălașu de Sus 11. Buceș 28. Sarmizegetusa 12. Bucureșci 29. Sântamaria-Orlea 13. Bulzeștii de Sus 30. Teliucu Inferior 14. Bunila 31. Tomești 15. Cerbal 32. Toplița 16. Certeju
ORDIN nr. 328 din 18 mai 2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]
-
în zona montană - 35 1. Baia de Criș 19. Leleșe 2. Băita 20. Lunca Cernii de 3. Balșa Jos 4. Bănită 21. Luncoiu de Jos 5. Baru 22. Orăștioara de Sus 6. Bătrâna 23. Pui 7. Beriu 24. Răchitova 8. Blăjeni 25. Ribița 9. Boșorod 26. Râu de Mori 10. Bretea Română 27. Sălașu de Sus 11. Buceș 28. Sarmizegetusa 12. Bucureșci 29. Sântămăria-Orlea 13. Bulzeștii de Sus 30. Teliucu Inferior 14. Bunila 31. Tomești 15. Cerbal 32. Toplița 16. Certeju
ORDIN nr. 321 din 5 august 2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160510_a_161839]
-
Reparații capitale 200 1629 89 Școala cls. I-VIII Nr. 1 sat Crișcior, com Crișcior Reparații capitale 80 1630 90 Școala cls. I-IV sat Rișculița, com Baia de Criș Reparații capitale 30 1631 91 Școala cls. I-VIII sat Blăjeni, com Blăjeni Reparații capitale 50 1632 92 Școala cls. I-VIII sat Tomești, com Tomești Reparații capitale 20 1633 93 Școala cls. I-IV sat Șteia, com Tomești Reparații capitale 30 1634 94 Școala cls. I-VIII sat Boșorod, com
HOTĂRÂRE nr. 1.285 din 24 octombrie 2007 privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pe anul 2007, pentru finanţarea unor cheltuieli de capital pentru unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
200 1629 89 Școala cls. I-VIII Nr. 1 sat Crișcior, com Crișcior Reparații capitale 80 1630 90 Școala cls. I-IV sat Rișculița, com Baia de Criș Reparații capitale 30 1631 91 Școala cls. I-VIII sat Blăjeni, com Blăjeni Reparații capitale 50 1632 92 Școala cls. I-VIII sat Tomești, com Tomești Reparații capitale 20 1633 93 Școala cls. I-IV sat Șteia, com Tomești Reparații capitale 30 1634 94 Școala cls. I-VIII sat Boșorod, com Boșorod Reparații
HOTĂRÂRE nr. 1.285 din 24 octombrie 2007 privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pe anul 2007, pentru finanţarea unor cheltuieli de capital pentru unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]