208 matches
-
încă afirmații hazardate, cum sunt acelea ale lui Petru Mihai Gorcea, din volumul Eminescu II, potrivit cărora Eminescu ar fi fost "elev de seminar teologic", "al seminarului din Blaj". Categoric, Constantin Cubleșan afirmă: "Eminescu n-a fost elev al școlii blăjene, iar cele cernăuțene nu au avut profil teologic. Toată demonstrația bazată pe această ideea a formației sale intelectuale teologice, cade, e hazardată, neadevărată." Pe bună dreptate, Constantin Cubleșan apreciază elogios profunda definire a lui Eminescu "în raza gândului etern", de
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
tradiție a detractorilor lui Mihai Eminescu în literatura română, care începe cu Macedonski și Alexandru Grama. Contextul nefericitei epigrame macedonskiene a fost de mult lămurit, iar „studiul” critic al lui Grama nu intră în aceeași paradigmă spirituală. În realitate, teologul blăjean (pe lângă congenitala incapacitate de a înțelege poezia) încearcă să instrumentalizeze politic poezia lui Eminescu. Temându-se de impactul lui negativ - „decepționist”, spunea în epocă Gherea - asupra energiilor naționale românești din Ardeal, aflate atunci sub ofensiva dezlănțuită a maghiarizării, Alexandru Grama
A fi surd la sublim by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2582_a_3907]
-
în cimitirul de lângă Bisericuța Grecilor, adevărat Pantheon național și-și doarme somnul de veci alături de Timotei Cipariu și... Ioan Micu Moldovan și alte glorii ale culturii și istoriei literare. Omonimia a jucat o festă descendentului: Ioan Micu Moldovan (1833-1915), cărturar blăjean, autor de manuale de istorie și geografie a Transilvaniei, elogiate de Eminescu în "Timpul", colaborator al lui Timotei Cipariu, nu are nimic cu Samuil Micu și cu Inochentie Micu, decât admirația și prețuirea față de acești înaintași. El se numea Moldovan
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13651_a_14976]
-
culturală a orașului se datorește, în primul rând, școlilor sale. Cele mai vechi școli cu limba de predare română, de un grad mai înalt, din Transilvania, au fost întemeiate de vrednicul Episcop Petru Pavel Aron, în 1754, supranumit „părintele școlilor blăjene”, care, în „înștiințarea” de deschidere a lor le numea inspirat și vizionar„fântâni ale darurilor” - căci într-o existență de un pătrar de mileniu și-au dovedit imensa lor fertilitate educativă, culturală, socială și națională. Interogația retorică a lui Timotei
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
și națională de tip iluminist care face din romanitatea poporului nostru și din latinitatea limbii argumente pentru emanciparea socială și națională a românilor din Transilvania. Și ca o prelungire a acesteia, într-o a doua generație a Școlii Ardelene - pașoptismul blăjean, cu atâtea inițiative politice, sociale și culturale, înnoitoare; nu există moment important din istoria Transilvaniei (și a țării) în care să nu găsim contribuția Școlilor Blajului, de la Supplex Libellus Valachorum (1791) și până la Marea Unire de la 1Decembrie 1918 de la Alba
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
o frumoasă metaforă Caravanele Ardealului de Septimiu Popa, sugerând convoaiele de școlari ce veneau din toate ținuturile transilvane și se îndreptau, pe jos, de cele mai multe ori, spre această Romă ardeleană. Există însă și o a doua atitudine în evocarea școlilor blăjene; este atitudinea critică de nuanță caragialescă. E drept că aceasta, în comparație cu atitudinea elogioasă, de recunoștință, este mult diminuată; dar e prezentă în bogatul epistolar ciparian, în care sunt surprinse chipuri de profesori-preoți sau canonici cu slăbiciunile lor omenești, cu patimile
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
care se pot reține detalii despre colegul de clasă, Aron Cotruș, viitorul poet; la romane - comentarea romanului Cheia de fa - de Ștefan Luca. Capitolul consacrat poeziei - este prezentat de candidată în două secvențe: ode închinate Blajului și chipuri de dascăli blăjeni în poezie, cu firești interferențe și în care, precum specia literară cultivată o arată, tonul este unul de laudă și de recunoștință. Documentele din Procesul lemenian reflectă un moment de criză în istoria glorioasă a acestor școli, sau așa cum îl
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
și cunoașterea vieții țărănești ardelene, tradițional-virtuoasă - numind Școlile Blajului -Autoarea încheie periplul său eseistic închinat Școlilor Blajului în literatură, cu această poetică secvență pe care o structurează în cinci subcapitole: călătoria spre Blaj; felul cum a fost văzut de alumnii blăjeni; Eminescu despre Școlile și Dascălii Blajului (subcapitolul cel mai important), poezii scrise în timpul popasului blăjean și poezii inspirate de acest moment biografic. Încheierea se face în contrapunct, căci după momentul de triumf al primirii lui Eminescu de către școlarii Blajului, la
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
Școlilor Blajului în literatură, cu această poetică secvență pe care o structurează în cinci subcapitole: călătoria spre Blaj; felul cum a fost văzut de alumnii blăjeni; Eminescu despre Școlile și Dascălii Blajului (subcapitolul cel mai important), poezii scrise în timpul popasului blăjean și poezii inspirate de acest moment biografic. Încheierea se face în contrapunct, căci după momentul de triumf al primirii lui Eminescu de către școlarii Blajului, la puțin timp după moartea lui Eminescu, tot la Blaj, apare cel mai vitriolant pamflet antieminescian
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
Blajul a fost una dintre țintele principale ale represiunii staliniste, începând cu Biserica Română Unită cu Roma și terminând cu structura urbană și socială a orașului, dominată de celebrele școli și de edificii publice istorice. Scriitorii și oamenii de cultură blăjeni, la rândul lor, au fost victimele unei exterminări culturale - uneori, și fizice -, în urma căreia nucleul existent în anii ’40 a fost literalmente spulberat. La Sighet sau la Canal, cu domiciliu forțat în Bărăgan sau transferați disciplinar în celălalt capăt al
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
uneori, și fizice -, în urma căreia nucleul existent în anii ’40 a fost literalmente spulberat. La Sighet sau la Canal, cu domiciliu forțat în Bărăgan sau transferați disciplinar în celălalt capăt al țării, intelectualii străluciți care dădeau viață școlilor și revistelor blăjene au coborât în catacombe. Puțini s-au salvat fizic și la fel de puțin s-a salvat din opera lor, edită sau inedită. Radu Brateș - pseudonimul literar al profesorului și preotului Gheorghe I. Biriș - este unul dintre acești intelectuali pe care represiunea
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
complicat a fost și destinul cărților sale, ceea ce face ca repunerea lor în circulație să nu fie deloc facilă. Blajul și oamenii săi adună între coperte, într-o selecție amplă, dar exigentă, volumele, studiile și articolele dedicate de scriitor spiritului blăjean, școlilor și personalităților care, din „mica Romă”, au contribuit decisiv la afirmarea conștiinței naționale și la construcția României moderne. Antume - ca volumele Ion Axente Sever și timpul său (1931) sau Aspecte din viața Blajului (1942) - sau postume - cum sunt adăugirile
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
împreună, cea mai bună exegeză „din interior” a acestui capitol esențial de istorie culturală românească (în care și literatura își are locul ei, prin scriitori de primă mărime, ca Ion Agârbiceanu sau Pavel Dan). Participant el însuși la viața culturală blăjeană din anii ’30-’48 și înzestrat cu virtuți de istoric literar, Radu Brateș se va apleca asupra acesteia cu devotament de benedictin, conștient (corespondenț a sa o atestă) că participă la o operă de salvare a memoriei. Cum se poate
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
începe cu Ioan Inocențiu Micu-Klein, episcopul întemeietor, care mută sediul Bisericii Române Unite cu Roma de la Făgăraș la Blaj, iar pe de alta, racordul cu epoca modernă, în care se produce cuplarea progresivă la cultura română de peste munți. Modernizarea spiritului blăjean, vizibilă în literatură cel puțin prin noutatea formulei lui Pavel Dan, este un fenomen care - din cauza ocultării din perioada 1948-1989 -, încă își așteaptă interpretul capabil să o investigheze și să o integreze istoriei literaturii contemporane. Punctul central al rememorărilor și
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
confesivă, într-o tandră identificare cu obiectul cercetării. După război și după ce, împreună cu Biserica Greco-Catolică, al cărei preot era, Radu Brateș va fi eliminat din spațiul public de regimul comunist, el va continua, totuși, să se ocupe de cultivarea tradiției blăjene. Nu o dată, cu ajutorul lui Ion Brad, elev al lui Radu Brateș, al cărui rol în salvarea a ceea ce s-a mai putut salva din tezaurul cultural al Blajului nu este încă suficient recunoscut. Mai timid după întoarcerea din recluziunea politică
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
culturală întârzie nepermis de mult. Și, pe fondul de devergondaj cultural al momentului, această absență facilitează reapariția „dacismului” (mai corect spus: tracomaniei) și neo-protocronismului, care amintesc, halucinant, de întunericul ultimului deceniu ceaușist. Nu ne cultivăm adevărata natură - pe care tradiția blăjeană a marcat-o atât de fructuos -, dar facem loc imposturii „plăcuțelor de la Sinaia”, pe care s-ar afla, chipurile, 700 de cuvinte „dacice”, ale căror urme în limba română nu există. În loc să ne afirmăm vocația europeană, între altele prin recuperarea
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
de specialitate din învățământul teologic superior, ca Mircea Păcurariu, și-au văzut sintezele tipărite și difuzate exclusiv pe circuitul închis (atunci) al cărții bisericești. Cel mai grav afectat de cenzură a fost însă tezaurul de cercetări istorice al școlii teologice blăjene. Aceasta, evident, din cauza interzicerii, în 1948, a Bisericii Române Unite cu Roma și a persecutării ierarhilor, preoților și intelectualilor ei care au refuzat să abjure. Istorici eminenți, ca Ștefan Manciulea sau Zenovie Pâclișanu, au fost împinși de cenzura ideologică într-
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
original cu traducerea Andreei Mârza, care a optat (și bine a făcut) pentru o transpunere fidelă a sensului textului istoriografic, neutră din punct de vedere stilistic, deși limba română în care scria, la 1912, Pâclișanu purta cu siguranță pecetea latinismului blăjean. Însă o eventuală încercare de reconstrucție a particularităților stilistice, pe lângă faptul că necesită măiestrie literară și experiență filologică, ar fi restrâns și mai mult cercul celor interesați de acest studiu. O lacună a ediției, care, de altminteri, mă și împiedică
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
și din această cauză va fi trimis într-un fel de penitență la mănăstirea Strâmba, din nordul Ardealului. După ispășirea pedepsei este o vreme paroh la Gherla, apoi revine la Blaj, unde, repus în drepturi, este un apropiat al episcopului blăjean. Nicolae Comșa nu menționează anul morții cărturarului blăjean. Cercetătorii iluminismului românesc transilvan au identificat șase lucrări ale lui Gherontie Cotore, majoritatea rămase în manuscris. Student teolog fiind încă scrie, în 1746, Despre articulușurile ceale de price, editate acum pentru prima
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
un fel de penitență la mănăstirea Strâmba, din nordul Ardealului. După ispășirea pedepsei este o vreme paroh la Gherla, apoi revine la Blaj, unde, repus în drepturi, este un apropiat al episcopului blăjean. Nicolae Comșa nu menționează anul morții cărturarului blăjean. Cercetătorii iluminismului românesc transilvan au identificat șase lucrări ale lui Gherontie Cotore, majoritatea rămase în manuscris. Student teolog fiind încă scrie, în 1746, Despre articulușurile ceale de price, editate acum pentru prima dată, după mai bine de un sfert de
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
Avem, în această prefață judicioasă, nu numai, cum spuneam, un ton nepartizan (e de salutat faptul că Ioan Chindriș îl exclude pe Grama din categoria detractorilor); nu numai o foarte documentată schiță biografică (din care aflăm, printre altele, că profesorul blăjean avea un strălucit doctorat în teologie la Viena); dar și o ipoteză serios documentată, conform căreia răbufnirea lui Grama s-ar datora nu unei antipatii sau unei convingeri de ordin personal, ci unei mentalități (prilej pentru o minuțioasă investigație a
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
Ion Buzași Recunoscut unanim ca izvor de inspirație al poemului Epigonii, nu înseamnă că Lepturariul... este singurul. Vrem să propunem ipoteza altui izvor, legat de momentul blăjean al biografiei eminesciene, de importanță secundară, nu lipsit de însemnătate totuși. Este vorba de cartea lui Timotei Cipariu, Elemente de poetică, metrică și versificațiune, Blaj, 1860. Lectura manualelor de poetică era una din preferințele lui Eminescu în timpul popasului blăjean; unul
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
eminesciene, de importanță secundară, nu lipsit de însemnătate totuși. Este vorba de cartea lui Timotei Cipariu, Elemente de poetică, metrică și versificațiune, Blaj, 1860. Lectura manualelor de poetică era una din preferințele lui Eminescu în timpul popasului blăjean; unul din prietenii blăjeni ai poetului își amintește că, prin a doua jumătate a lunii septembrie, "pentru ultima oară când a venit la mine, l-am văzut plângând... Ce a avut, ce n-a avut nu știu, destul că în semn de recunoștință, mi-
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
din cunoscuta semnătură de mai târziu, dar are liniile aceleiași admirabile caligrafii eminesciene. Cunoscând obiceiul lui Eminescu de a dărui cărți, putem presupune că și cartea lui Cipariu, aflată azi în patrimoniul Bibliotecii Județene Mureș, a dat-o unui prieten blăjean la plecarea lui din Blaj. Nu se știe prin ce împrejurări cartea lui Mihai Eminescu, Elemente de poetică... de Timotei Cipariu, ajunge în posesia unui elev blăjean, devenit medic în districtul Chivarului, iar mai târziu medic arhidiecezan la Blaj. Biblioteca
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
Cipariu, aflată azi în patrimoniul Bibliotecii Județene Mureș, a dat-o unui prieten blăjean la plecarea lui din Blaj. Nu se știe prin ce împrejurări cartea lui Mihai Eminescu, Elemente de poetică... de Timotei Cipariu, ajunge în posesia unui elev blăjean, devenit medic în districtul Chivarului, iar mai târziu medic arhidiecezan la Blaj. Biblioteca sa a fost transmisă fiului său, Victor Colceriu, tot medic în Baia Mare, unde a fost descoperită cu ani în urmă. Exemplarul a intrat în patrimoniul Bibliotecii Județene
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]