348 matches
-
textului și lirism este justificată prin natura autobiografică a cărții. În interiorul acestui cadru subiectiv sunt afirmate, într-un registru dramatic, cercurile concentrice ale înstrăinării, fricii și neputinței. Edgar, Kurt, Georg, Tereza, croitoreasa, doamna Margit, Căpitanul Piele, Lola, bunicile, tatăl, frizerul, blănarul, angajații abatorului, sunt protagoniștii ficționali ce transmit, prin semne și metafore, sensul unei existențe grave, în interiorul căreia cedarea, uitarea și tăcerea nu își au locul. Fără eroism și emfază, fără aura stridentă a martirajului, Herta Müller reconstruiește într-o proză
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
suferea fiind, în acest sens, o metaforă a răului, aflat într-o expansiune de neoprit, mortal, anihilant. Contaminarea, atât cea canceroasă, cât și cea ideologică, era pe cât de agresivă, pe atât de neașteptată - în timpul meditațiilor de limbă germană date copiilor blănarului, aceștia erau entuziasmați mai mult de învățarea unor lozinci patriotice decât de asimilarea unor cuvinte și texte apropiate de lumea lor. Complementar, angajații de la abator obișnuiau să beau sângele proaspăt al animalelor sacrificate, în acest mod reiterându-se puterea nelimitată
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
și Industrie a României Alte unități 13. Str. I. Cimpineanu nr. 20 Ziarul "Azi" Alte unități 14. B-dul Carol I nr. 10 Institutul de Economie Mondială Alte unități 15. B-dul Carol I nr. 16 "Terra" - Ș.A. Alte unități 16. Str. Blănari nr. 18 "Vitrocim" - Ș.A. Alte unități 17. Str. Lipscani nr. 19 "Arpimex" - Ș.A. Alte unități 18. Str. Matei Millo nr. 7 "Romconsult" - Ș.A. Alte unități 19. B-dul Carol I nr. 32 "Uzinexport-import" Alte unități 20. Piața Rosetti nr. 4 "Tehnoforest
HOTĂRÂRE nr. 313 din 8 iunie 1992 (*actualizată*) privind transmiterea unor imobile şi suportarea cheltuielilor de administrare şi investiţii pentru clădirile aparţinînd unor instituţii publice din municipiul Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108670_a_109999]
-
capul uliții ce se cheamă Ulița Brăhării”, în urma judecății cu Petre Alevra, negustor care spunea că „egumenul îi închide pivnița și dughenile și moșie lui” prin zidirea unor dugheni... S-a întâmplat însă, om bun, ca și un amărât de blănar - Cârste - din Târgul de Sus să găsească la 29 feb. 1742 (7250) dreptate în fața voievodului Constantin Nicolae Mavrocordat. Egumenul mănăstirii Cetățuia însă, a făcut o „jalobă” împotriva lui Cârste „Pentru o pivniță cu dugheană deasupra” de pe locul mănăstirii. Cârste, ca
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
nu era așa risipită „ce-ar fi aflat-o făcută gata”. Slujbașii domnești trimiși la fața locului nu au luat în samă cele făcute de Cârste. Vodă Constantin (Mavrocordat) a hotărât ca egumenul mănăstirii Cetățuia să-i dea lui Cârste blănarul o sută de lei și pivnița să fie a mănăstirii. Te rog, dragule, să mă ierți că ți-am vorbit atât de mult de acest Cârste, dar mă gândeam că te vei bucura văzând că și un biet blănar poate
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Cârste blănarul o sută de lei și pivnița să fie a mănăstirii. Te rog, dragule, să mă ierți că ți-am vorbit atât de mult de acest Cârste, dar mă gândeam că te vei bucura văzând că și un biet blănar poate avea dreptate. - Așa este, mărite Spirit. Mi-a lăsat însă un gust amar graba cu care s-a repezit cuvioșia sa egumenul asupra muncii și cheltuielilor sărmanului blănar - toate făcute cinstit. Dar de ce mă mir eu? Doar nu-i
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mă gândeam că te vei bucura văzând că și un biet blănar poate avea dreptate. - Așa este, mărite Spirit. Mi-a lăsat însă un gust amar graba cu care s-a repezit cuvioșia sa egumenul asupra muncii și cheltuielilor sărmanului blănar - toate făcute cinstit. Dar de ce mă mir eu? Doar nu-i prima faptă nelegiuită a unei fețe bisericești. Tu singur, mărite Spirit, mi-ai atras atenția că relele întâlnite până aici nu vor fi singurele și ai avut dreptate. Dacă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de Flori Nr. 30. "Dr. Ygrec", Rachbuch Moise, bulevardul Pache Nr. 60. "Colentina", Rachmuth Estera, șoseaua Colentina Nr. 84. Rădulescu Alexandru Lidia, șoseaua Ștefan cel Mare Nr. 224. "Salvarea", Rădulescu Albu Maria, șoseaua Panduri Nr. 81. Rădulescu Claudia, Dr., strada Blănari nr. 14. "Mirella", Popescu, bulevardul Gh. Coșbuc Nr. 82. Radovici Leon, strada 30 Decembrie Nr. 59. Radu Nicolae, Dr., piața Rosetti Nr. 3. "Coroană de Aur", Romascanu Garabet, bulevardul 1848 Nr. 4. "Oteteleseanu", Rapaport Iosif, strada Oteteleseanu Nr. 5. Rapeanu
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
Bravu Nr. 109. Organil, Fărm. Economu Vladimir, București, strada Română Nr. 118 b. Progal, S.i.n.c., Gh. Bălălău, H. Rosentweig, București, str. Luterana Nr. 3. Dr. Popescu Marius + cosm., București, strada Berzei Nr. 59. Parin, S.A.R., București, strada Blănari Nr. 33. Dr. Papazoglu Const., București, strada Bateriilor Nr. 30. Napoleon Popovici + cosm., București, calea Rahovei Nr. 265. Prosan, S.A.R., București, str. Orfeu Nr. 4. Codifer + cosm., Popa Ion, chimist, București, str. Disescu Nr. 11. Alfa, Dr. Alex. Radu, București
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
activi- tați conexe ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 17. Fabrică- Dulgher parchetar 712408 - - - - - 4 18. rea pro- Parchetar linolist 713204 - - - - - 4 duselor din lemn ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 19. Industrie Confecționer îmbrăcăminte 743406 - - - - 4 4 20. textilă Lenjer - broder 743606 - - - 4 - - 21. și Tăbăcar 744107 - - - 4 4 - 22. pielărie Blănar - argăsitor - vopsitor 743404 - - - 4 4 23. Tipograf 825112 - - - - 4*) - ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 24. Industrie Țesător 743201 - - - 4 4 - 25. mică și Telefonist 724522 - - 4 - 4 - 26. prestări Confecționer de obiecte de împletite (maturi) și servicii articole din carton 733131 - - 4 - - - 27. Dactilografa 825114
HOTĂRÂRE nr. 844 din 31 iulie 2002 privind aprobarea nomenclatoarelor ocupatiilor, meseriilor şi specializărilor pentru care se asigura pregătirea profesională prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144110_a_145439]
-
județul Bacău. 36. Berecz Gyula, născut la 22 mai 1980 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Iuliu și Erzsebet, cu domiciliul actual în Ungaria, 1171 Budapesta, Pești ut 408, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cluj-Napoca, Str. Blănarilor nr. 9, județul Cluj. 37. Draper (Onea) Maria-Mirela, născută la 23 mai 1975 în localitatea Iași, județul Iași, România, fiica lui Onea Victor și Ortansa, cu domiciliul actual în Statele Unite ale Americii, 74055 Owasso, Oklahoma, 13915 E. 78 th St
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 7 noiembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145998_a_147327]
-
Borza.” (M.Eliade, 218), „Inteligența vreasăzică altceva, facultatea de a prelucra experiența empirică în concepte, de a te ridica la abstracțiuni, la idei.” (G.Călinescu, C.O., 59), „Și după el se luară și ceilalți: nenea Mihalache Tobă, Iordan Belusica, blănarul, om de patruzeci de ani (...) și Picu Calotă, mățarul de la coada Dristorului.” (E. Barbu, 246), „Și am știut ce știam de mult: că nu avem dreptul să pierdem speranța.” (M. Eliade, 406), „Dar până atunci, vestea cealaltă, că Olariu, fratele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Nicolai și Eufrosina Gheorghiu...” Dar din pomelnice mai vechi am aflat că pe acest loc a existat o altă biserică,ridicată prin 1803. Să mai amintim că Fabrica de Ceramică din Iași extrage argila folosită la fabricarea cărămizilor din Dealul Blănarului. Bătrânii spun că în acest deal, cu vreo 200 de ani în urmă, se afla o salină din care se scotea o sare impură folosită pentru vite. Cred că îți mai amintești, dragă prietene, cum am pățit-o cu apa
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
XVII-lea și Înglobează obiceiuri ale breslelor din Evul Mediu. Parada lolelor prezintă breslele tradiționale și dansul lolelor, Împreună cu reprezentații de măiestrie ale personajelor mascate. Personajele tradiționale prezentate În Breasla Lolelor reprezintă cele mai importante bresle meșteșugărești din Agnita: Breasla Blănarilor reprezentată de Coroana pe care sunt așezate patru vulpi cu câte un jder În gură și de un urs cu stăpânul său; Breasla Croitorilor reprezentată de Căluțul Croitorului Împreună cu călărețul său, și Breasla Dogarilor reprezentată de un bărbat ce Învârte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
geologiei - argint, bauxită, cărbune, caolin, cobalt, grafit, pământ, plumb; 2) din domeniul chimiei - arsenic, azot, monoxid de carbon, talc; 3) din domeniul științelor naturii: bumbac, câmp, cânepă, ciupercă, munte; din domeniul alimentar: cafea, ceai, brânză, malț; 4) din domeniul profesiilor: blănar, coafeză, cultivator de in, degustător, fabricanți de detergenți, fermier, lustruitor de argint, țesător; 5) din domeniul zoologiei: arici, pasăre, canar etc. Sunt domenii care a priori nu par să aibă nicio legătură științifică sau logică cu nucleul dur al cunoașterii
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
aprilie 1831. Rezerva de vite necesară urma să fie procurată din timp pentru un an de zile, revenindui sarcina da așezare a vitelor la suhaturi. Se interzice deschiderea de scaune, sacrificarea vitelor și comercializarea cărnii de alte persoane, chiar de blănari, în afara contractierului. Contractul prevede explicit „trei scaune au să fie creștinești și unul jidovesc.” Seul provenit în urma sacrificărilor urma să fie vândut mumgiilor după prețul Bârladului. Contractierul Erlih deține cantități mari de seu la o „magaza” din târgul Huși, destinate
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
se obliga să comercializeze carnea „drept la cântar,iar nu lipsă”și nimeni „altul fără de mine nu este slobod a deschide căsăpie și a vinde carne, afară de carne de mai sus pentru care este obicinuit târgul acesta a fi slobod.” Blănarii din Huși pot sacrifica miei numai cu acceptul serdarului Ioniță Hotiniul. Grăsimea se comercializează cu 54 parale oca. Lipsa hranei și creșterea prețurilor sunt puse, la 20 martie 1836, de Departamentul Treburilor din Lăuntru pe seama evreilor care „s-au împrăștiat
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
restaurant, str. Smârdan, 5; Coloseul Oppler, braserie, cafenea, restaurant, grădină cu muzică, str. Izvor și str. Notagiu; Comata, D., str. Basarabilor, 8; Constantinescu, I., Calea Moșilor, 56; Drăgoescu, I., Calea Victoriei, 175; Dumitrescu, V., str. Sf. ștefan, 9; Dumitru Nicolae, str. Blănari, 18; Fialkowski, cofetărie, înghețată, cafenea, str. știrbei-Vodă, 2; Georgescu, N., str. Apostoli, 23; Gheorghiadis, V., Calea Rahova, 85; Grigorescu, Al., Calea Moșilor, 133; Grünblath, At., str. Doamnei, 13 bis; Güntehel, V., Hôtel de Pesth, Calea Victoriei, 8; Berbelt, F., str. Sf.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
42; Hotel Atena (C.N. Ayuros), Calea Moșilor, 111; Hotel Avram, str. Bibescu-Vodă, 10; Hotel Belgrad (șt. Stoi covici), str. Gabroveni, 20; Grand Hôtel du Boulevard, restaurant, bucătărie franceză, Calea Victoriei, 23; Hotel Bulgaria (G. Rădulescu), str. Gabroveni, 6; Hotel Chiriazi, str. Blănari, 5; Hotel Concordia (nou), str. Smârdan, 51; Hotel Concordia (vechi), str. Smârdan, 24; Hotel Dacia, Piața Sf. Anton (str. Carol I, 12); Hotel Fieschi, str. șelari, 7; Hôtel de France, Calea Victoriei, 5; Grand Hôtel Hugues, restaurant, bucătărie franceză, Calea Victoriei, 28
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Calea Grivița, 37; Hotel Orient (Z. Dimitrescu), Calea Victoriei, 35; Hotel Patria (S. Löbel), str. Patria, 4; Hotel Petersburg (C. Vasiliu), Calea Victoriei, 140; Hotel Pesta, Calea Victoriei, 8; Grand Hôtel Regal, str. Regală și str. Academiei, 7; Hotel Simion (N.I. Dimitrescu), str. Blănari, 18 și str. Colței, 2; Hotel Transilvania, str. Gabroveni, 10; Grand Hôtel Union, restaurantcafé, str. Regală și str. Academiei, 19; Hotel Unirea (Hr.A. Hantopulos), str. Covaci, 7; Hotel Victoria (I. Mateescu), str. șelari, 2; Hotel Viena, Calea Victoriei, 50; Hotel
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
restaurantul Hotelului Pesth, Calea Victoriei, 8; Horowitz, S., str. Smârdan, 47; Hotel Mano, restaurantul hotelului, Calea Victoriei, 53; Hugues, restaurantul Marelui Hotel Hugues, Calea Victoriei, 38; Ioan, Avram, La Coroana Regală, Calea Plevna, 12 bis; Iordache, Ioan, str. Covaci, 7; Kiengopolo, L., str. Blănari, 18; La Florica, str. Bis. Enei, 3; La Mihai Viteazul, str. Academiei, 5; La ștefan cel Mare, str. Academiei, 37; Marinescu, I., str. știrbei-Vodă, 10; Naum, C.N., str. Sf. Apostoli, 42 și str. Carol I, 4; Neuwirth (sala Cosman), str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pot., după obiceiu și a doua zi, să lipsească de acolo; iar de va umbla cu vicleșug sau pe taină și nu-și va da obiceiul starostelui, să se globească cu 2 lei sau să se certe cu bătaie”. Breasla blănarilor. Documentul din 22 decembrie 1843 atestă existența breslei blănarilor hușeni, a căror biserică pare a fi fost Sf. Gheorghe. Această breaslă dezaproba concurența neloială și nelegală a străinilor. Prevederea era un strigăt de alarmă contra atentatului la vechile lor așezăminte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de acolo; iar de va umbla cu vicleșug sau pe taină și nu-și va da obiceiul starostelui, să se globească cu 2 lei sau să se certe cu bătaie”. Breasla blănarilor. Documentul din 22 decembrie 1843 atestă existența breslei blănarilor hușeni, a căror biserică pare a fi fost Sf. Gheorghe. Această breaslă dezaproba concurența neloială și nelegală a străinilor. Prevederea era un strigăt de alarmă contra atentatului la vechile lor așezăminte de breaslă, prin care se reglementa munca, exercitarea meseriei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să plătească anumite dări către stat, după așa-numitul „sistem al ruptelor”. Birul era proporțional cu numărul breslașilor. Regulamentul organic a menținut principiul răspunderii solidare și nelimitate a breslașilor față de fisc. Și această breaslă a fost înființată înainte de anul 1843. Blănarii erau așezați pe ulița ce pleacă din piață spre nord, către reședința Episcopiei Hușilor, care s-a numit ulița Blănarilor, iar locul, Blănăria. După devastatorul incendiu din 1844, scade importanța comercială a uliței Blănăriei. Breasla blănarilor, apoi negustorii și locuitorii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a menținut principiul răspunderii solidare și nelimitate a breslașilor față de fisc. Și această breaslă a fost înființată înainte de anul 1843. Blănarii erau așezați pe ulița ce pleacă din piață spre nord, către reședința Episcopiei Hușilor, care s-a numit ulița Blănarilor, iar locul, Blănăria. După devastatorul incendiu din 1844, scade importanța comercială a uliței Blănăriei. Breasla blănarilor, apoi negustorii și locuitorii de pe ulița Blănăriei cer insistent Eforiei târgului Huși, Isprăvniciei județului Fălciu și Departamentului Trebilor Dinlăuntru, să fie respectate drepturile breslei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]